2,711 matches
-
au prădat Episcopia Huși până în scândură și a aruncat-o în grea datorie de 75 pungi de bani". Defăimarea era spre știința generațiilor următoare, dar cele 75 pungi de bani care însemnau atunci 37500 lei plătite de episcopul Iacov, era truda populației Eparhiei. „Fanarioții au încetat de a mai domni în România, sunt aproape 50 de ani, scria Melchisedec în 1861, dar exemplele cele rele sunt molipsitoare și efectele lor durează mult". Țara întreagă l-a denunțat pe Mavrocordat - atribuindu-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numărului de debut al ziarului, a fost publicată o poezie: "Fără nume", în care s-a explicat, prin metafore și personificări, alegerea numelui Albina. Iată câteva versuri sugestive: "Albina mă cheamă, vă dau vouă mierea/ Ce-o fac eu cu truda, nădejdea, plăcerea/ Seninului zbor de pe floare pe floare/ Veniți toți cu mine veniți toți la soare!/ Acolo afla-vom lumină și aur/ Gândind la Regină, la casă și fagur" (Ibidem). 950 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
analogă se găsește în materia impozitelor, autoritățile fiscale urmărind, cu aceeași rigoare, debitele din rolurile românești în măsura în care acestea au fost găsite și constrângând prin aceasta, tot la jertfirea de valori foarte considerabile. În ce privește, în fine, economiile populațiunii, făcute cu multă trudă și abnegație prin ani de zile până la 28 Iunie 1940, acestea s'au spulberat în neant. Autoritățile ruse au făcut preschimbarea în ruble, a leilor aflați pe teritoriul Bucovinei de Nord pe baza cursului: 1 rublă egală cu 40 lei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
grijile cerești, primite la strânsoare. Am adunat iubire... să-i facem față urii. Am adunat iubire spre-a sufletului hrană, Spre liniștea din noi, a zilei ce-o trăim... Dar, Doamne, ce blestem a pus pe noi prigoană, De ce atâta trudă... ? când azi o risipim. Ne risipim iubirea... cu clipa care trece, Cu fiecare pas, sau zi, mai jos cădem, Croim o lume dură... și searbădă, și rece... Și mergem împreună dar nu ne mai vedem. Referință Bibliografică: Ne risipim iubirea
NE RISIEditura Pim IUBIREA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Ne_risiEditura Pim_iubirea_marin_bunget_1364475724.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/345456_a_346785]
-
nu este monopolul eurocraților CEE sau al altcuiva. Faptul că ești dator să-ți recunoști apartenența la ea nu înseamnă să pretinzi superioritatea față de alte culturi ... Unitatea culturii europene este pur și simplu produsul final a 3000 de ani de trudă a diferiților noștri înaintași. Este o moștenire pe care noi o respingem cu dispreț pe riscul nostru și de care ar fi o crimă să privăm generațiile mai tinere și pe cel viitoare. Mai curând sarcina noastră este să o
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
bine nu trebuie însă ca fiecare dintre ei să-și pună munca sa în comun cu ceilalți? Spre pildă trebuie ca agricultorul, fiind el unul, să asigure grâne pentru oameni și să cheltuiască de patru ori mai mult timp și trudă pentru asigurarea hranei pe care o pune în comun cu ceilalți? Sau ar trebui ca el să producă doar pentru sine a patra parte din hrană în a patra parte din timp, iar pe celelalte trei părți să le cheltuiască
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la București - Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme/ să-l izbească, să-l darme...// Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu pumnul să cîrmuiască/ răbdarea, vrerea, truda românească.../ Fanarul e stăpîn la București/ și nu mai pleacă, nu mai pleacă.../ pe unde prin lăcustele să treacă,/ ca-n vremurile năvălirilor turcești/ după-un iute, uriaș pîrjol,/ rămîne țara tristă și săracă,/ cu trupul sîngerînd și gol...". Incontestabil
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
ale scrierii. Strămutarea în Lumea Nouă atestă deci continuarea eforturilor pe mai vechile direcții de activitate gravitând în jurul literaturii, în realitate, modificându-se notabil doar accentele cantitative și treapta de maturizare. Un loc însemnat îl va ocupa în etapa "americană" truda poetică. Volumele de versuri, publicate la intervale relativ scurte, precum Regele Popiel și alte poezii (1962), Gucio cel fermecat (1965), Poezii (1967), Orașul fără nume (1969), Unde răsare soarele și unde apune (1974) sau Imn despre Perla (1982) concretizează momente
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
lucrurile nu mergeau așa cum năzuiseră cei ai generației sale. Lacrima sa pentru Basarabia era mai vie și mai durerosă ca oricând. Ar fi lăcrămat, poate și acum, înduioșat de neputințele vremii și ale oamenilor, văzând că editorul a socotit că truda sa gazetărească pentru Basarabia merită a fi trimisă, într-o cuprinzătoare și atent alcătuită ediție, doar în 100 de exemplare. Doar atât și nimic mai mult...
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
chestiune ce ține nu numai (sau în primul rînd) de cultură, omul de afaceri de origine arădeană Koncz Géza ne surprinde, în primăvara acestui an, cu ceea ce pe drept am putea numi eveniment editorial. Domnia sa tipărește după șapte ani de trudă și sacrificii Dicționar maghiar-român, operă majoră cuprinzînd peste 80.000 de cuvinte-titlu, într-un tiraj de 5000 de exemplare marcate și înseriate. Volumul, editat sub patronajul Fundației Beatrice (președinte Koncz Géza) la Editura Carocom 94 SRL (director Viorel Nicolae) are
Ecluza și dicționarul by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11394_a_12719]
-
grila clasicistă prin care e citită și reconstruită o întreagă literatură autohtonă, de la origini și până în prezentul deceniului patru: toate acestea nu au cum să reprezinte niște artificii retorice și subterfugii scripturale. Ele presupun o teribilă încordare intelectuală și o trudă creatoare pe care o atestă, între altele, și singularitatea acestei Istorii, absența unor opere similare în spațiul nostru literar. Deși modelul lui Mircea Martin pare să fie mai curând Tudor Vianu (cu refuzul de principiu al stilului creator în critică
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
Petrescu s-a aflat, ca persoană civilă, în marginea societății. Nu numai că n-a reușit a ajunge profesor universitar, așa cum a aspirat și, indiscutabil, ar fi meritat cu prisosință, însă n-a realizat nici acel minimum de condiții favorabile trudei literare și recunoașterii sociale a acesteia. După ce funcționase cîțiva ani în calitate de profesor la țară, în regiunea Bistrița-Năsăud, fusese nevoit a lucra ca funcționar, laborant, bibliograf, e drept, în capitală, însă în locuri atît de "rezonante" la creația literară precum Institutul
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
repetată de 50 de ani și încă o dată reluată de unii astăzi, artiștilor: aceea de a impune standarde creației. Dar în infatigabilul happening al vieții și artei corespondente ei ordinea se află doar în capul nostru. Firește, nu este zadarnică truda pe foaia de hârtie: pentru că lumea și arta sunt perfectibile. Lucrurile sunt nedesăvârșite dar, în fond, desăvârșite, tocmai prin participarea noastră discret selectivă și ordonatoare la desăvârșirea lor. În anumite împrejurări, m-am surprins că nu pot distinge binele de
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
lan, Privirea mea citește ca-n scrisoare, Gândindu-mă la biata țesătoare, Frumosule covor basarabean. Eu parcă văd o frunte asudată Și-obrajii aburiți ca niște pâni! Aș vrea ca să sărut acele mâni Ce te-a-nflorit cu dragoste și trudă. Au plâns deasupra ei tristeți de moină Și inima și-a destrămat-o-n fire, Chenarul drag și l-a țesut cu doină Și florile din cântec de iubire. În clitul sub icoane ce-adun anii Din truda degetelor de
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
dragoste și trudă. Au plâns deasupra ei tristeți de moină Și inima și-a destrămat-o-n fire, Chenarul drag și l-a țesut cu doină Și florile din cântec de iubire. În clitul sub icoane ce-adun anii Din truda degetelor de mărgean? Căci zestrea-ai fost și te-au furat dușmanii Frumosule covor basarabean! 1 iulie 1940, București Dumitru IOV
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
a plămădit opera. Călin Alupi e acum mai mult ca oricând printre noi. Pășește ușor, neauzit, pe lângă tablourile lui și se minunează de uimirea noastră cu aromă de bucurie. E puțin fericit, cu parcimonie, deoarece așa-i este firea, că truda lui n-a fost zadarnică. Nefericit, poate, prin viață, fericit prin operă. Acesta să fie până la urmă prețul veșniciei? Călin Alupi a atins-o cu penelul. Grigore ILISEI
Retrospectiva Călin Alupi. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2236]
-
baletului. L-a slujit pe scenă timp de peste douăzeci de ani, făcând parte din trupa de balet a Operei Române din Timișoara și cam tot atât din culise, de acolo de unde începe el, unde se selectează și se șlefuiesc cu trudă neștiută viitoarele speranțe ale acestei arte. Devenită o prețuită profesoară de balet, are meritul de a-l fi coborât de pe scenă până în casele și viețile noastre, ocupându-se de generații și generații de copii în cadrul studiolului de dans pe care
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
preocupat exclusiv de cărți, manuscrise, publicații, corespondentul de dupa cortina de fier deja temeinic coborâta transmite că în treacăt elemente importante ale isntalării rinocerilor în cultura. Fundația a încetat în ultima jumătate de an să mai ceară și cea mai mica truda, iar cu sfârșitul acestei luni a epuizat și ultima lețcaie și acum agonizează în așteptarea unei legi, care să-i schimbe fațadă. Revista, negreșit, nici ea nu mai viază. De trei luni, poate patru, se fac pregătiri pentru Viața Românească
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
cu tente naturaliste de un prost gust strigător la cer, îi stricase vînzătoarei dispoziția de la prima oră a dimineții. I-o băgasem pe gît cu forța insinuîndu-mă pe domeniul ei, locul ei curat și bine luminat îngrijit și gospodărit cu trudă și dragoste, de care-mi bătusem joc întinîndu-l cu țiganca aia murdară și plozii ei murdari. Ar fi dat-o afară, desigur, dacă ar fi intrat singură, fiindcă ei vin aici să fure și să cerșească, iar eu le acordam
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
acum, În una dintre cele mai importante catedrale ale lumii. Aici, În Spațiul Brâncuși!, de la Muzeul de Artă Modernă. Coborâm cu ascensorul, În timp ce gândul mai zăbovește Între Carpați și Dunăre, meditând și la faptul că și În Israel este aceeași trudă omenească, precum pretutindeni, de supraviețuire, de Înălțare și de autodepășire, de negare a limitelor. La Târgu Jiu, Coloana, adevărata Columnă a Infinitului, devine, În orele Înserării, fosforescentă sufletului meu, ca un astronomic far de mare, bogzian. Coloana de acolo, din
Călător prin America. In: Editura Destine Literare by Roni Căciularu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_337]
-
rădăcini și puțini sunt cei care pot să renunțe la ea. Revenind însă la scrisorile Harietei, reținem sinceritatea confesiunii și spontaneitatea exprimării: "Sincer vă spun că mă mir cum am putut rezista, în slăbiciunea în care mă găsesc, la atâta trudă și durere morală." Tratamentul impus de doctorul Isack era foarte obositor pentru o femeie infirmă care pe deasupra suferea și de plămâni. Scrisorile Harietei nu-s doar dramatice destăinuiri - unele amănunțite ale dureroasei ei stări sufletești, exprimate uneori cu stângăcie, căci
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
minori: Tiger Ofir, născut la data de 2 martie 1994, Tiger Amit, născut la data de 5 aprilie 2002, si Tiger Aviv, născut la data de 27 martie 1992 (1284RD/2007). 38. Tutnauer Yehudith - Edith, fiica lui Bril David și Trude, născută la data de 28 ianuarie 1947 în localitatea Dorohoi, județul Botoșani, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Netanya, str. Sigalit 8 (5168/2004). ------
ORDIN nr. 1.112/C din 11 aprilie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197157_a_198486]
-
iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului național a fost trecută în proprietatea străinilor, prin așa-numita privatizare, prin vânzare la prețuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spații comerciale și de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă și multe privațiuni de către cetățenii României. Cu ajutorul inflației, statul român, prin Banca Națională a României, a pus pe butuci fabricile și uzinele, întregul capital productiv al țării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului național a fost trecută în proprietatea străinilor, prin așa-numita privatizare, prin vânzare la prețuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spații comerciale și de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă și multe privațiuni de către cetățenii României. Cu ajutorul inflației, statul român, prin Banca Națională a României, a pus pe butuci fabricile și uzinele, întregul capital productiv al țării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului național a fost trecută în proprietatea străinilor, prin așa-numita privatizare, prin vânzare la prețuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spații comerciale și de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă și multe privațiuni de către cetățenii României. Cu ajutorul inflației, statul român, prin Banca Națională a României, a pus pe butuci fabricile și uzinele, întregul capital productiv al țării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]