3,147 matches
-
că, foarte probabil, MB glomerulară nu prezintă modificări similare (12). Din noțiunile de organizare moleculară prezentate în capitolul 2.2 reamintim că în MEC există o multitudine de proteine structurale: colagen, fibronectină, laminină, entactină/nidogen, proteoglicani, iar în alcătuirea MB tubulare au fost identificate și descrise molecule de colagen de tip IV, laminină, entactină, heparan-sulfat. Cercetări în domeniu relevă alterarea diferiților constituenți ai MEC (6, 22) și/ sau ai MB, insistând pe reala posibilitate de rol patogenic al acestor anomalii de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
expresia proto-oncogenelor; MEC sediul de localizare a factorilor de creștere, reglator al diferențierii celulare și modelării tisulare. Hiperplazia celulară la nivelul cavităților chistice poate să prezinte trei aspecte diferite (10): tipul comun, în care celulele apar normale, recognoscibile după segmentul tubular de origine, sau sunt doar ușor modificate; este specific tuturor formațiunilor chistice, fără deosebire de mărime, și explică posibilitatea de tapetare a structurilor dilatate printr-o activitate mitotică crescută; tipul neregulat, în care celulele nediferențiate devin înalte, cubice sau cilindrice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
deosebire de mărime, și explică posibilitatea de tapetare a structurilor dilatate printr-o activitate mitotică crescută; tipul neregulat, în care celulele nediferențiate devin înalte, cubice sau cilindrice, extrem de dense, organizate în arii în care nu se mai poate identifica segmentul tubular de origine; ele formează fie agregate dispuse la întâmplare, fie proiecții intrachistice papilare sau micropolipi pedunculați, cu miez de țesut conjunctiv vascularizat; tipul neoplazic, în care celulele se transformă malign, generând tumori epiteliale solide. Studii in vitro (9) au demonstrat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
epiteliale renale într-o fază imatură, de incompletă diferențiere studii pe rinichi fetali normali au evidențiat trăsături similare ale nefrocitelor, formare dezorganizată de nefroni, implicare stromală concomitentă (28). în mod cert, celulele epiteliale de tapetare păstrează unele din proprietățile segmentului tubular de origine. Consecutiv, secreția de fluid la nivelul chiștilor se realizează prin intermediul unui mecanism de transport activ, cu funcționare de pompe și canale voltaj-dependente și ligand-dependente (19). Este de remarcat faptul că, prin acest proces, în lichidul chistic apar și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
planșa 6). Chiștii apar fuziformi sau dilatați, cu dispoziție în unghi drept/radiar pe suprafața corticalei. Microscopic, chiștii sunt dilatații ale tubilor colectori (origine în tubii colectori), tapetate de un epiteliu simplu cubic (planșa 7). Consecutiv, se poate remarca atrofie tubulară și fibroză interstițială. 4. Rinichiul spongios medular Chiștii (dilatații ale tubilor colectori) au localizare bilaterală, strict la nivelul medularei, în una sau mai multe papile; ei lipsesc din corticală. Au dimensiuni mai mici de 5 mm (diametru), sunt tapetați de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și contractată; prezintă chiști multipli, de diferite dimensiuni (diametru mai mare de 1 cm). Originea lor este în porțiunea distală a nefronului. Microscopic, chiștii au epiteliul atrofiat, cu membrana bazală îngroșată; consecutiv, parenchimul rămas devine și el atrofic. Pierderea structurilor tubulare depășește procentual alterările glomerulare; secundar, apare glomeruloscleroză, fibroză interstițială, infiltrat inflamator nespecific. 6. Boala chistică renală câștigată (asociată dializei) Chiștii apar în stadiile finale ale insuficienței renale, după perioade prelungite de dializă. în procesul de formare intervine fibroza interstițială sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
din pacienții peste 40 de ani. Există totuși și cazuri la care este posibil ca degenerescența chistică să existe, dar să fie discretă, necomplicată și neexprimată până în decada a opta sau a noua de viață. Dacă procesul de proliferare celulară tubulară nu este însoțit de hipersecreție, atunci în rinichi se pot forma adenoame; ele sunt prezente la 22% din bolnavii cu ADPKD (9, 15). Incidența carcinomului cu celule renale în ADPKD nu pare a fi crescută (11), dar el are o
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
survine foarte precoce și nu are semnificație de prognostic defavorabil. Se consideră că hiperfiltrarea glomerulară ar putea reprezenta un semn percoce care să semanaleze moștenirea genei și ar putea fi folosită în screeningul efectuat în familiile cu ADPKD (6). Afectarea tubulară în ADPKD există diverse disfuncții tubulare (semnalate și în alte polichistoze renale). Cele mai importante semne de suferință tubulară sunt: reducerea capacității de concentrare a urinei și reducerea capacității de excreție a ionilor de hidrogen. Reducerea capacității de concentrare a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
semnificație de prognostic defavorabil. Se consideră că hiperfiltrarea glomerulară ar putea reprezenta un semn percoce care să semanaleze moștenirea genei și ar putea fi folosită în screeningul efectuat în familiile cu ADPKD (6). Afectarea tubulară în ADPKD există diverse disfuncții tubulare (semnalate și în alte polichistoze renale). Cele mai importante semne de suferință tubulară sunt: reducerea capacității de concentrare a urinei și reducerea capacității de excreție a ionilor de hidrogen. Reducerea capacității de concentrare a urinei Capacitatea de concentrare a urinei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
semn percoce care să semanaleze moștenirea genei și ar putea fi folosită în screeningul efectuat în familiile cu ADPKD (6). Afectarea tubulară în ADPKD există diverse disfuncții tubulare (semnalate și în alte polichistoze renale). Cele mai importante semne de suferință tubulară sunt: reducerea capacității de concentrare a urinei și reducerea capacității de excreție a ionilor de hidrogen. Reducerea capacității de concentrare a urinei Capacitatea de concentrare a urinei este redusă precoce la pacienții cu ADPKD și crește cu vârsta, chiar dacă funcția
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a urinei este frecventă în ADPKD și ar putea fi introdusă într-un algoritm de screening. Cauzele acestui proces ar putea fi disrupția tubilor sau relațiilor tubulo-vasculare, dar foarte probabil procesul este intrinsec (răspuns anormal la ADH) și caracteristic celulelor tubulare renale în ADPKD (8). Funcția de acidifiere a urinei Există studii care au evidențiat un defect de acidifiere urinară și de eliminare a ionilor de hidrogen (prin proba de încărcare cu clorura de amoniu) la pacienții cu ADPKD, atât la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
femei și este simptomatică la 50% din cazuri. Mecanismul litogen este reprezentat de staza urinară produsă de chiști, la care se adaugă defectul de acidifiere renală (scăderea pH-ului urinar prin defectul de secreție al derivațior de amoniu), hipocitraturia, ectazia tubulară pericaliceală, mai rar hiperoxaluria și hiperuricemia (6, 12). Nu au fost evidențiate suferințe metabolice caracteristice la pacientul cu ADPKD care să explice apariția mai frecventă a litiazei; de aceea, protocolul de investigații trebuie să fie același ca și în cazul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vasele din parenchimul din jur și, în acest fel, stimulează secreția de renină presiune dependentă (prin sistemul de autoreglare a circulației intrarenale, atunci când scade presiunea din arteriole aferentă și eferentă, se sintetizează reactiv renina); 2. pe de altă parte, celulele tubulare chistice au capacitatea de a secreta renină aberantă (renină atipică), secreția fiind, se pare, stimulată de însăși angiotensina II care acționează la nivelul unui receptor de la nivelul celulei tubulare renale anormale de la nivelul zonei degenerate chistic (5). Consecința acestor mecanisme
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
eferentă, se sintetizează reactiv renina); 2. pe de altă parte, celulele tubulare chistice au capacitatea de a secreta renină aberantă (renină atipică), secreția fiind, se pare, stimulată de însăși angiotensina II care acționează la nivelul unui receptor de la nivelul celulei tubulare renale anormale de la nivelul zonei degenerate chistic (5). Consecința acestor mecanisme este o creștere a potențialului de a secreta renina, care, în condițiile în care apare și agentul declanșator (respectiv ischemia determinată de chiști), se exprimă intens. Există o corelație
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
valabilitatea acestei teorii, încât se considera ca axiomă interdicția restricției de sare și a terapiei cu diuretice în HTA secundară din ADPKD. Atitudinea acestor autori are două categorii de justificări: în ADPKD, suferința renală are punctul de plecare la nivel tubular, iar cantitatea de sodiu care ajunge la niveul tubului distal depinde de buna funcționare a epiteliului tubular. în ADPKD, polichistoza renală se dezvoltă progresiv de-a lungul întregului tub al nefronului, evoluând se pare progresiv dinspre capătul proximal spre capătul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în HTA secundară din ADPKD. Atitudinea acestor autori are două categorii de justificări: în ADPKD, suferința renală are punctul de plecare la nivel tubular, iar cantitatea de sodiu care ajunge la niveul tubului distal depinde de buna funcționare a epiteliului tubular. în ADPKD, polichistoza renală se dezvoltă progresiv de-a lungul întregului tub al nefronului, evoluând se pare progresiv dinspre capătul proximal spre capătul distal. Afectarea peretelui tubular constă, așa cum s-a mai menționat, nu numai în apariția dilatațiilor chistice, ci
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sodiu care ajunge la niveul tubului distal depinde de buna funcționare a epiteliului tubular. în ADPKD, polichistoza renală se dezvoltă progresiv de-a lungul întregului tub al nefronului, evoluând se pare progresiv dinspre capătul proximal spre capătul distal. Afectarea peretelui tubular constă, așa cum s-a mai menționat, nu numai în apariția dilatațiilor chistice, ci și în multe alte modificări infrastructurale la nivel molecular (de ex.: modificarea calității canalelor de apă, canalelor de clor etc.); toate acestea determină modificări în ceea ce privește vehicularea sodiului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și secundară unora dintre suferințele parenchimatoase renale. Endotelina este cel mai puternic vasoconstrictor autacoid care influențează local tonusul vascular. Există în cantitate mare și la nivel renal, influențând, se pare, rata de filtrare glomerulară, metabolismul apei, manevrarea sodiului la nivel tubular. în HTA secundară bolilor renale s-a decelat o importantă creștere a concentrației plasmatice a endotelinei (ET-1) sintetizate renal, ceea ce dovedește că agresarea vaselor din parenchimul renal determină secreția reactivă la nivelul endoteliului acestora, a endotelinei care interferează autoreglarea circulației
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
endotelinei de a interveni în controlul valorilor presiunii arteriale prin interferarea feedbackului tubuloglomerular, astfel încât această poziție incertă a endotelinei va fi lămurită de studiile din viitor. în ceea ce privește dopamina, se știe că există o sinteză de dopamină intrarenală la nivelul celulelor tubulare proximale. Aceste celule folosesc, pentru sinteză, precursorul dopaminei = aminoacidul 3,4 dihidroxiphenialanina (DOPA). 97% din cantitatea DOPA este preluată de către celula proximală tubulară, din sânge; intrarea DOPA în celula tubulară se face interferând transportul sodiului la polul vascular al celulei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
studiile din viitor. în ceea ce privește dopamina, se știe că există o sinteză de dopamină intrarenală la nivelul celulelor tubulare proximale. Aceste celule folosesc, pentru sinteză, precursorul dopaminei = aminoacidul 3,4 dihidroxiphenialanina (DOPA). 97% din cantitatea DOPA este preluată de către celula proximală tubulară, din sânge; intrarea DOPA în celula tubulară se face interferând transportul sodiului la polul vascular al celulei. La acest pol se găsește de fapt pompa ATP-azică, care asigură reabsorbția sodiului când intră în celulă pe la acest pol, DOPA inhibă ATP-aza
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
că există o sinteză de dopamină intrarenală la nivelul celulelor tubulare proximale. Aceste celule folosesc, pentru sinteză, precursorul dopaminei = aminoacidul 3,4 dihidroxiphenialanina (DOPA). 97% din cantitatea DOPA este preluată de către celula proximală tubulară, din sânge; intrarea DOPA în celula tubulară se face interferând transportul sodiului la polul vascular al celulei. La acest pol se găsește de fapt pompa ATP-azică, care asigură reabsorbția sodiului când intră în celulă pe la acest pol, DOPA inhibă ATP-aza și, în consecință, se reduce reabsorbția de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
aceasta contribuind la instalarea HTA. Studii efectuate în acest sens au arătat însă că în dieta hipersodată, excreția de renină este mai mare la cei cu HTA ADPKD, decât la subiecții normali. Aceasta a determinat următoarele două concluzii: celula proximală tubulară păstrează în ADPKD capacitatea de a sintetiza, adaptat (chiar hiperadaptat) la necesități, dopamina; această capacitate păstrată ar putea fi folosită în terapie; după cum se știe, reducerea cantității de sodiu care ajunge la nivelul tubului contort distal determină vasoconstricție în circulația
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renală câștigată apare la pacienți cu IRC aflați în dializă; aspectul rinichilor (mici spre normali), manifestările clinice și datele familiale pot face diagnosticul diferențial cu ADKD. O situație asemănătoare o produce depleția cronică de potasiu (din aldosteronismul primar sau acidoza tubulară renală distală). Chiștii sinusului renal (chiști peripelvici sau parapelvici) pot fi multipli și bilaterali, modificând pelvisul renal. Distincția față de ADKD este ușor de făcut prin ultrasonografie. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin chiști mici ce includ canalele colectoare medulare și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
von Hippel Lindau (BVHL) pot crea deseori confuzii cu ADPKD, atât prin manifestarea renală, cât și prin caracterul lor ereditar (14, 17). BCRG se caracterizează prin dilatații chistice bilaterale ale spațiului Bowman (deci chiști în corticală), cu lipsa unei implicări tubulare semnificative. Pentru diagnostic diferențial cu ADPKD se va face puncție renală. ST este o afecțiune neurocutanată autosomal dominantă, produsă de mutația unor gene de pe cromosomul 9 (TSC1) sau 16 (TSC2)5. Implicarea renală (40-80% din pacienți) se face sub formă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
intrachistică raportată la cea plasmatică (vezi cap. 4). Chiștii non-gradient provin din epiteliul tubului proximal și sunt caracterizați prin joncțiuni intercelulare laxe ce permit trecerea diferitelor substanțe (raport Na intrachistic/plasmatic >0,9), inclusiv antibioticele. Chiștii gradient provin din epiteliul tubular distal, fiind caracterizați prin joncțiuni intercelulare strânse, impermeabile la trecerea antibioticelor (raport Na intrachistic/plasmatic <0,2). Astfel, pentru eradicarea infecțiilor de la nivelul chiștilor gradient sunt necesare antibiotice lipofile, care să difuzeze prin membrana celulară. în plus, concentrația intrachistică a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]