KorAP: Find »[drukola/base=tumoral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...103 104 105 ...376 >

9,381 matches

Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

digestive sau prin inactivarea inhibitorilor lor [329]. Creșterea catepsinei D tumorale reprezintă un factor de prognostic advers, în relație cu exprimarea sa stromală, epitelială sau totală [18,142,329]. Expresia imunohistochimică la nivel stromal este în relație directă cu gradul tumoral crescut, tendința la recurențe locale și efectele adverse asupra ratei de supraviețuire [142]. MARKERI TUMORALI SERICI Un marker tumoral circulant reprezintă orice substanță care poate fi detectată în serul uman, diferențiind persoanele care prezintă un proces tumoral de cele care

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
prognostic advers, în relație cu exprimarea sa stromală, epitelială sau totală [18,142,329]. Expresia imunohistochimică la nivel stromal este în relație directă cu gradul tumoral crescut, tendința la recurențe locale și efectele adverse asupra ratei de supraviețuire [142]. MARKERI TUMORALI SERICI Un marker tumoral circulant reprezintă orice substanță care poate fi detectată în serul uman, diferențiind persoanele care prezintă un proces tumoral de cele care nu sunt gazde ale unor astfel de procese. Un marker perfect trebuie să fie de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
cu exprimarea sa stromală, epitelială sau totală [18,142,329]. Expresia imunohistochimică la nivel stromal este în relație directă cu gradul tumoral crescut, tendința la recurențe locale și efectele adverse asupra ratei de supraviețuire [142]. MARKERI TUMORALI SERICI Un marker tumoral circulant reprezintă orice substanță care poate fi detectată în serul uman, diferențiind persoanele care prezintă un proces tumoral de cele care nu sunt gazde ale unor astfel de procese. Un marker perfect trebuie să fie de o mare acuratețe, să

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
directă cu gradul tumoral crescut, tendința la recurențe locale și efectele adverse asupra ratei de supraviețuire [142]. MARKERI TUMORALI SERICI Un marker tumoral circulant reprezintă orice substanță care poate fi detectată în serul uman, diferențiind persoanele care prezintă un proces tumoral de cele care nu sunt gazde ale unor astfel de procese. Un marker perfect trebuie să fie de o mare acuratețe, să nu fie costisitor, să poată fi utilizat pentru categorii largi de populație. Nu există un marker cu utilizare

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
sau diseminărilor multiple. Există diferențe individuale remarcabile la diferite paciente. Utilitatea sa în diagnosticarea tumorii primare este redusă; poate fi utilizat pentru monitorizarea tratamentului și a evoluției clinice. Creșteri importante se pot dovedi predictive pentru recurențe sau reluări ale creșterii tumorale (după remisiuni complete) [307]. S-au evidențiat și alți markeri care, deși încă nu au intrat în utilizarea curentă, par a avea sensibilitate mai mare: CASA (Cancer-Associated Serum Antigen), MSA (Mammary Serum Antigen), TPS (Tissue Polypeptide-Specific Antigen) [361,363,364

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
posibilitatea de a individualiza persoanele expuse riscului de a face cancer [128,211]. Cancerogeneza, procesul dobândirii de către o celulă a unor proprietăți ce permit transformarea ei malignă, include stadiile de inițiere și de promoție. Astfel definită, este delimitată de progresia tumorală, prin care se înțelege evoluția fenotipului malign într-o tumoră deja constituită [90,169,196,384,444,471]. Cancerul mamar se caracterizează printr-o istorie naturală îndelungată [196,366,441,444]. Se sugerează faptul că această neoplazie nu este o

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
evoluție atât de variabilă și de imprevizibilă precum cancerul mamar. Această heterogeneitate a manifestărilor bolii ridică numeroase probleme, nu doar sub aspect pur științific, ci și cu numeroase implicații clinice [361,363]: stabilirea momentului aplicării tratamentului chirurgical; aspecte ale imunologiei tumorale și ale imunomodulatorilor [244]; determinarea vitezei de creștere; analizarea factorilor prognostici; practicarea intervențiilor conservatoare [167,434] Cancerul mamar debutează la nivelul celulelor din zonele terminale canaliculare [441], având la bază lineajul epitelial luminal. Celulele epiteliale neoplazice mamare sunt foarte plastice

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
298, 464]. Genele implicate în cancerogeneza mamară nu sunt clar definite, cu excepția celor implicate în formele ereditare. Identificarea receptorului ERβ 1 , a cărui genă este localizată 14q22-24, a permis o nouă înțelegere a unor mecanisme ale cancerogenezei mamare [385]. Celulele tumorale mamare pot prezenta expresii ale altor gene, diferite de protooncogene și antioncogene: receptorii factorilor de creștere [177], proteine induse hormonal (pS2) [382], proteaze (catepsina D) [142]. Rolul oncogenelor este demonstrat prin implicarea lor în transformarea celuleor normale în celule tumorale

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
tumorale mamare pot prezenta expresii ale altor gene, diferite de protooncogene și antioncogene: receptorii factorilor de creștere [177], proteine induse hormonal (pS2) [382], proteaze (catepsina D) [142]. Rolul oncogenelor este demonstrat prin implicarea lor în transformarea celuleor normale în celule tumorale și în progresia celulelor cu fenotip malign. Anomalii ale proceselor de diferențiere și de proliferare celulară determină sinteza unor mesageri proteici modificați, rezultați din transformarea sau activarea protooncogenelor în oncogene ]240,313,472]. Proteinele codificate de oncogene sunt clasificate în

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
bcl, mas, int-1, int-2 [228]. Familia oncogenelor myc participă în procesele de diferențiere și de proliferare. Expresia sa este crescută de E 2 și de EGF [292]. Frecvența amplificării în tumorile mamare este foarte variabilă și este asociată cu agresivitatea tumorală. Oncogena c-erbB-2 codifică o glicoproteină transmembranară cu activitate tirozinkinazică [37,159]. Amplificarea oncogenei sau supraexprimarea oncoproteinei sale (p185) este asociată cu creșterea agresivității tumorale și creșterea rezistenței la chimioterapie [15]. Banda 11q13 este amplificată în 15-20% din cancerele mamare. Aici

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de EGF [292]. Frecvența amplificării în tumorile mamare este foarte variabilă și este asociată cu agresivitatea tumorală. Oncogena c-erbB-2 codifică o glicoproteină transmembranară cu activitate tirozinkinazică [37,159]. Amplificarea oncogenei sau supraexprimarea oncoproteinei sale (p185) este asociată cu creșterea agresivității tumorale și creșterea rezistenței la chimioterapie [15]. Banda 11q13 este amplificată în 15-20% din cancerele mamare. Aici sunt localizate mai multe protooncogene (int-2, hst) al căror rol în realizarea fenotipului malign este insuficient precizat [37]. Oncogena bcl-2 este exprimată normal în

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
a recombinațiilor genetice și a leziunilor cromosomiale, cu efecte asupra funcției diverselor gene care intervin în controlul transducției semnalului sau a ciclului celular. Combinarea acestor leziuni le agravează pe cele inițiale, le amplifică și favorizează instabilitatea genetică, progresia și heterogeneitatea tumorală. Aberațiile în expresia genelor va duce și la modificarea expresiei moleculelor de suprafață, favorizând astfel progresia tumorală spre o malignitate crescândă, caracterizată prin neoangiogeneză, invazie și metastazare. Faza de promoție corespunde unor mecanisme epigenetice care, nu în mod permanent, alterează

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
transducției semnalului sau a ciclului celular. Combinarea acestor leziuni le agravează pe cele inițiale, le amplifică și favorizează instabilitatea genetică, progresia și heterogeneitatea tumorală. Aberațiile în expresia genelor va duce și la modificarea expresiei moleculelor de suprafață, favorizând astfel progresia tumorală spre o malignitate crescândă, caracterizată prin neoangiogeneză, invazie și metastazare. Faza de promoție corespunde unor mecanisme epigenetice care, nu în mod permanent, alterează transducția semnalului, expresia genelor și diferențierea celulară, cu efect de stimulare a proliferării și de favorizare a

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
biochimice și morfologice caracteristice. Esențială rămâne însă extraordinara instabilitate a cariotipului, care conferă tumorii capacitatea de a găsi modalități adecvate de răspuns la cele mai variate constrângeri naturale sau terapeutice cu care se confruntă în cazul evoluției sale [159]. Celula tumorală, odată apărută, determină prin diviziuni succesive apariția unei clone celulare. Proliferarea continuă a celulelor nu duce prin ea însăși la invazie și metastazare. Pentru a realiza cele două etape, celula tumorală trebuie să capete o serie de proprietăți: desprinderea din

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
care se confruntă în cazul evoluției sale [159]. Celula tumorală, odată apărută, determină prin diviziuni succesive apariția unei clone celulare. Proliferarea continuă a celulelor nu duce prin ea însăși la invazie și metastazare. Pentru a realiza cele două etape, celula tumorală trebuie să capete o serie de proprietăți: desprinderea din tumora inițială și depășirea barierelor tisulare, pătrunderea în curentul circulator, extravazarea, fixarea și proliferarea în alte structuri decât cele de origine. Dobândirea acestui potențial metastatic este rezultatul asocierii expresiei mai multor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de creștere la nivelul membranei bazale a endoteliului sau chiar în celulele producătoare; elaborarea unor inhibitori specifici cu acțiune paracrină (heparan sulfat) sau circulanți (factorul plachetar 4, PL4), trombospondin, inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP), α-IFN, etc. Invazia reprezintă extinderea celulelor tumorale în afara limitelor anatomice ale țesutului de origine, ea constituind prima etapă (de fapt etapa cheie) a unui alt proces complex, metastazarea, care reprezintă diseminarea celulelor de la nivelul unui neoplasm primar spre situsuri la distanță și creșterea lor la aceste nivele

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
moartea celor mai mulți dintre pacienți. În abordarea problemei metastazării se au în vedere următoarele elemente: neoplasmele sunt heterogene din punct de vedere al proprietăților biologice și metastatice. procesul metastazării nu este întâmplător; el constă într-o serie de etape secvențiale. Celulele tumorale trebuie să supraviețuiască și să parcurgă toate aceste etape: invazia, embolizarea, supraviețuirea în circulație, oprirea în patul capilar la distanță, extravazarea și multiplicarea în parenchimul organului de elecție. apariția și dezvoltarea metastazelor depinde de interacțiunea celulelor metastazante cu micromediul diferitelor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
embolizarea, supraviețuirea în circulație, oprirea în patul capilar la distanță, extravazarea și multiplicarea în parenchimul organului de elecție. apariția și dezvoltarea metastazelor depinde de interacțiunea celulelor metastazante cu micromediul diferitelor organe [65,404,408,454]. Dacă în etapa angiogenetică celula tumorală se caracterizează printr-un fenotip angiogenic, în etapa invazivă ea poate fi descrisă ca având caracteristici morfologice, funcționale și moleculare care-i conferă fenotip invaziv [102]. Celulele endoteliale eliberează factori de creștere. Celulele tumorale eliberează proteine angiogene și inhibă acțiunea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
454]. Dacă în etapa angiogenetică celula tumorală se caracterizează printr-un fenotip angiogenic, în etapa invazivă ea poate fi descrisă ca având caracteristici morfologice, funcționale și moleculare care-i conferă fenotip invaziv [102]. Celulele endoteliale eliberează factori de creștere. Celulele tumorale eliberează proteine angiogene și inhibă acțiunea factorilor ant-iangiogeni. Capilarele proliferează; tumora continuă să crească. Expansiunea tumorală continuă, apărând invazia și metastazarea. Expresia fenotipului invaziv este un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ea poate fi descrisă ca având caracteristici morfologice, funcționale și moleculare care-i conferă fenotip invaziv [102]. Celulele endoteliale eliberează factori de creștere. Celulele tumorale eliberează proteine angiogene și inhibă acțiunea factorilor ant-iangiogeni. Capilarele proliferează; tumora continuă să crească. Expansiunea tumorală continuă, apărând invazia și metastazarea. Expresia fenotipului invaziv este un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul reversibilității fenotipului invaziv fiind demonstrată experimental

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
inhibă acțiunea factorilor ant-iangiogeni. Capilarele proliferează; tumora continuă să crească. Expansiunea tumorală continuă, apărând invazia și metastazarea. Expresia fenotipului invaziv este un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul reversibilității fenotipului invaziv fiind demonstrată experimental. Invazia locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul reversibilității fenotipului invaziv fiind demonstrată experimental. Invazia locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
controlul proliferării celulare [65]. Procesul de metastazare debutează cu desprinderea celulelor din tumora primară și se încheie cu stabilirea unor depozite proliferative în organe situate la distanță. În acest proces au loc o serie de interacțiuni de adezivitate între celulele tumorale și celulele normale sau cu matricea extracelulară, mediate de mai multe clase de receptori specifici [38]. Fenomenul inițial este de natură genetică și constă în modificarea expresiei receptorilor de pe suprafața celulei tumorale și transformarea morfologică a celulei epiteliale spre o

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
o serie de interacțiuni de adezivitate între celulele tumorale și celulele normale sau cu matricea extracelulară, mediate de mai multe clase de receptori specifici [38]. Fenomenul inițial este de natură genetică și constă în modificarea expresiei receptorilor de pe suprafața celulei tumorale și transformarea morfologică a celulei epiteliale spre o celulă mai mobilă, de tip fibroblastic (transformare epitelial - mezenchimală: EMT - Epithelial Mesenchimal Transition), incapabilă să răspundă la stimulii din mediul înconjurător, necesari pentru o funcționare normală în continuare, în cadrul țesutului de origine

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
nu se cunosc încă. Rezultatul îl constituie dereglarea transmiterii semnalelor din exteriorul spre interiorul celulei, cu repercusiuni asupra fiziologiei, morfologiei și diferențierii celulare [143]. Procesul este mediat de glicoproteine specifice (laminina și fibronectina) și de receptorii membranari specifici ai celulelor tumorale (familia integrinelor) [62]. Integrinele sau grupa receptorilor RGD (care recunosc o secvență caracteristică fibronectinei: Arg-Gli-Asp) sunt proteine ale suprafeței celulare care leagă cu mică afinitate o serie de proteine de adeziune: fibronectina, factorul von Willebrand, fibrina, vitronectina, colagenul de tip

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]