6,704 matches
-
Paris: însușirea de către ele a dreptului de a delibera și rezervarea pentru români doar a unui rol consultativ 314. Revenind în plan intern, atmosfera, spre deosebire de perioada precedentă, era una relaxată. În întreaga țară erau organizate ample manifestări cu salve de tun și Te Deum-uri prin care populația își exprima satisfacția pentru proclamarea lui Filip de Flandra ca domn al României. În Moldova, acolo unde se aștepta poate ca domnul detronat să aibă măcar câțiva adepți care să se manifeste solidar cu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de război. Nefiind suficientă această sumă, guvernul român se vedea nevoit să apeleze la emiterea bonurilor de tezaur și la împrumutul național 427. Pe aceste dificultăți se baza probabil și consulul Austriei la București, când spunea că "O descărcătură de tun era suficientă pentru a goni pe prințul de Hohenzollern aflat sub conducerea domnilor Brătianu și Rosetti cu toate bandele lor românești"428. Ședința din 25 mai a Conferinței de la Paris evidenția din nou divergențele existente în cadrul diplomației. În timp ce Savfet Pașa
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nu lipseau intonarea de Te Deum-uri, spectacole de teatru gratuite, oferirea de alimente pentru populația săracă, iluminarea clădirilor publice ș.a.)455, reprezentanții regimului politic instalat la 11 februarie constatau și ei aceleași valuri de entuziasm. Ample manifestări cu salve de tun și Te Deum-uri prin care era exprimată satisfacția pentru proclamarea lui Filip de Flandra ca domn al României puteau fi văzute chiar a doua zi după părăsirea tronului de către "domnul Unirii", în mai multe orașe ale țării din rândul cărora
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pentru alimentarea navelor, nave de asigurare de luptă (inclusiv șalupe, bărci cu și fără motor) 3. Tehnică de aerodrom, mijloace și aparatură pentru navigație navală și aeriană, echipamente de semnalizare pentru nave și aeronave, cu specific militar 4. Tancuri, autotunuri, tunuri, obuziere, tunuri-obuziere și alte categorii de guri de foc de toate tipurile și calibrele 5. Rachete și instalații de lansare a rachetelor 6. Armament de infanterie, mitraliere și aruncătoare 7. Arme albe 8. Bombe, torpile, rachete și muniție pentru toate
HOTĂRÎRE Nr. 979 din 11 decembrie 1995 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea licitaţiilor pentru achiziţiile publice de bunuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 63/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113528_a_114857]
-
pentru alimentarea navelor, nave de asigurare de luptă (inclusiv șalupe, bărci cu și fără motor) 3. Tehnică de aerodrom, mijloace și aparatură pentru navigație navală și aeriană, echipamente de semnalizare pentru nave și aeronave, cu specific militar 4. Tancuri, autotunuri, tunuri, obuziere, tunuri-obuziere și alte categorii de guri de foc de toate tipurile și calibrele 5. Rachete și instalații de lansare rachete 6. Armament de infanterie. mitraliere și aruncătoare 7. Arme albe 8. Bombe, torpile, rachete și muniție pentru toate categoriile
HOTĂRÎRE Nr. 414 din 13 iunie 1995 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea licitaţiilor pentru achiziţiile publice de bunuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 63/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112974_a_114303]
-
pelerinaje, din alte regiuni istorice ale României, pe când, aici, istoria și memoria locului sunt diferite ; harta și istoria etnică complicată începe să se facă simțită și ea. De altfel, afirmații de genul „aici la noi au fost distruse biserici cu tunul” aveam să aud de mai multe ori în dialogurile purtate cu pelerinii din împrejurimi, un fir roșu al memoriei colective din zonă. Mănăstirea Nicula este plasată în centrul unui amfiteatru natural având în centru o bisericuță din lemn, strămutată aici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
folosită încă în Primul Război Mondial. Aceste prime ședințe prezentau un aspect jalnic, oamenii fiind speriați de cele petrecute în Cehoslovacia, fiind aproape convinși că Rușii vor intra și în România iar ei nu vor fi decât o carne de tun inutilă. De altfel, instituțiile principale, cum era radioteleviziunea sau ministerele, erau păzite de trupe astfel că nu se vedea la ce ar servi gărzile patriotice. Din primele momente, foartă multă lume s-a manifestat împotriva acestor gărzi. Numeroși salariați s-
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
era o extraordinară mișcare de plecare a nemților acasă. Bineînțeles că printre ei mai erau și oameni cu capul mai pe umeri, care spuneau: „Domnule, eu nu plec...” Și s-a dovedit că ei plecau acolo să fie carne de tun, iar averile lor erau preluate de statul german... Românii cum au privit aceste acțiuni ale statului Îndreptate Împotriva evreilor? Știți, românii nu prea au putut acționa atunci. Erau aceste mișcări... Personal, ce să spun... Cu vecinii noștri, oameni cu care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
30, dimineața, a ieșit unul din baracă și a Început să țipe că În turn nu e nimeni: În turnurile de pază, unde erau de obicei soldați SS cu arme automate. Nu mai era nimeni. Noaptea am auzit zgomote de tunuri, de mitraliere, deci era frontul. Dimineața nemții au dispărut complet. Dar americanii Încă nu veniseră. Deci a fost o zi În care nu era nimeni. Și atunci oamenii, Înnebuniți de foame, au ieșit În căutare de mâncare. Foarte mulți au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de muncă, când ne retrăgeam În dormitoare, dormitoarele erau Încălzite, se cânta, se discuta ș.a.m.d. Deci nu semăna cu lagărele cunoscute și descrise - am avut acest noroc. Am stat la Niederovschel până pe 1 aprilie, când deja se auzeau tunurile, frontul se apropia, iar pe noi ne-au evacuat, ne-au dus pe jos la Buchenwald. Am făcut 10 zile pe jos până la Buchenwald. Între timp, la Niederovschel m-am Îmbolnăvit, iar medicul de acolo, un medic francez, poate ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Asemenea „păcăleli” nu făceau nemții În lagărele de concentrare. Ni s-a spus că comandoul nostru se desființează și vom mărșălui spre Buchenwald. De fapt nu era de mirare, deoarece Încă de la mijlocul lunii martie s-au auzit bubuituri de tun care s-au Întețit cu fiecare zi - adică frontul se apropia de lagărul nostru. Marșul spre lagărul-mamă a durat 10 zile. De ambele laturi ale coloanei, la o distanță mai mică de 2 metri, era escorta SS-istă cu puștile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
italieni, să lucrez la bucătărie, la curățat cartofi, spălat pe jos... Totuși aveam mâncare mai bună, eram la adăpost, iar munca era o modalitate de supraviețuire. Aici am stat până În ianuarie, când se punea problema evacuării lagărului. Deja se auzeau tunurile. Se zvonea că spre Cracovia rușii au spart frontul - eram aproape de Cracovia. Pe la sfârșitul lui ianuarie, 25-26 ianuarie, are loc al treilea transport, cu care ne evacuează din Auschwitz... Zăpadă mare... Și aici nu am mai rămas, din tot grupul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o serie de oameni așa cum sunt eu, care am stat În lagărele de exterminare, nu prea ieșeam...; și cred că exista un anumit grup cu anumite funcții, care aveau acces la diverse informații: când au spart rușii frontul se auzeau tunurile, se zvonea că se apropie. Pentru noi acest lucru era motiv de bucurie, căci orice s-ar fi Întâmplat Însemna eliberare, indiferent de consecințe. - Existau lideri de opinie? - Nu, nu existau. Era foarte greu să formezi lideri de opinie. Totul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
partizani, dar numai partizani nu erau, pe motiv că au luptat, că au omorât militari maghiari - zece mii de oameni au omorât aproape de Belgrad, pe râul Sava, care era Înghețat. Noi eram În august-septembrie, ei În primăvară... Și au tras cu tunul și i-au Înecat pe toți... Aproape zece mii de oameni. Și, pe chestia asta, ca să vă spun cum am scăpat, și americanii, și englezii au atras atenția guvernului maghiar: „O veți păți pentru porcăria asta”. Așa am scăpat noi - adică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și homosexualitate. Dovada cea mai bună e că În lagăre erau homosexuali profesioniști - ăia cu roz. - Credeți că ar mai fi ceva de spus despre Thill? - Doar atât că ne-am trezit Într-o dimineață, când de-acum se auzeau tunurile - veneau aliații din vest. Dar foarte interesant e că, de fapt, n-au venit. Noi eram disperați, că aflasem de la francezi că sunt la 35 km de noi. Ne-au Încărcat În niște vagoane și ne-au dus lângă Stuttgart
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care le-au primit americanii - și nu numai ei, dar Îndeosebi americanii - și care i-au pus În dificultate: punga de la Bastogne, care i-a oprit multă vreme, și trecerea Ardenilor și ocuparea zonei Luxemburgului, unde eram noi. Când auzeam tunurile, toată lumea era fericită, În al nouălea cer. Încă un lucru interesant: până atunci nu am avut parte de bombardamente. - La Thill nu au fost bombardamente? - N-au fost bombardamente. Era o zonă În care probabil că nu știau că sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de zi, din când În când fiind opriți de nemții care se retrăgeau. Noi am mers către München. În spatele nostru erau rușii, În fața noastră erau americanii. Am mers către München. Domnule, ăștia când veneau mai aveau câte o echipă cu tunuri pe care le Împingeau ei cu mâna, ne mai puneau pe noi să Împingem, vedeau că nu aveau nici un folos, ne lăsau dracului În pace. Am ieșit afară din șosea, pe tăpșanul de alături, unde era o casă, puțin mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ceva, s-au cocoțat pe monument, deși fugiseră de pe front, stătuseră ascunși prin bordeie și clăi de fân. Alții, cei mai mulți, care spre sfârșitul războiului, erau cuprinși la premilitari, au fost luați și duși undeva, prin țară, și au tras cu tunul din dotare după muștele din crâșme sau de prin casele de toleranță. Ce legătură au aceștia cu eroii și de ce trebuie să-i plătim? Să avem în vedere că poluarea morală făcută de falșii eroi și patrioți e mai periculoasă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ales că acum se poartă scuzele și condamnările. Nu amintesc decât de fostul papă, Ioan Paul al II-lea, care și-a cerut scuze poporului român pentru prigoana la care au fost supuși românii ortodocși în Transilvania, pentru distrugerea cu tunurile, de către guvernul Adolf Buccow a 200 de mănăstiri și biserici ale creștinilor care se încăpățânau să rămână în ritul creștin ortodox. Te și miri cum greco-catolicii își cer bisericile înapoi .... Am ascultat de multe ori lamentările celor care spun că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
politica de prețuri, toți banii asistaților și subvenționaților ajung tot la cei bogați. Ultima năzdrăvănie a statului paternalist : obligația, prin lege, de-ai înscrie pe tineri la pensii private la mustața și la racheta lui Țiriac și a altora. Ce tunuri se vor da la banii celor care muncesc 12 ore pe zi. Deja a început „Vântul” devalorizării leului. Când nu mai am ce face, îmi amintesc de cântecul Moțului Pittiș : „Ploaia care va veni/ Le va potopi pe toate”. Mă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
condamnabilă. Nu propun răzbunare, considerând că cea mai temută răzbunare e neuitarea. 23 martie 2009 Solidaritate cu cântec Motto: „...Ci săltați-mi, labe ale lunii, Ciutura tristeților la cer!” (Serghei Esenin) Dacă și după ultimele denunțuri și dezvăluiri despre mari „tunuri” și mari corupți, cineva, oricine va fi fiind acel cineva, mai crede că marile averi se fac prin muncă cinstită, cum lasă să se creadă ei, îmbogățiții, dar și cei care le cântă în strună, nu neapărat plătiți pentru asta
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu picioare lungi ca „icoana” lui Dinescu, s-a ghiftuit, vrea o probă de cinste, de civism, de morală și de ordine legală. Opinia publică nu vrea capete, vrea o compensație la frustrare, la cei care au dat tonul și tunul. Și în cazul acesta, limpede, de jaf, asupra banului public (n-o acuz pe doamna Ridzi că a băgat în buzunar, nici măcar o centimă), prin intermediari, s-au găsit amatori de dres busuiocul; adică nu e o demisie de nevoie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care să trimită la studiu În Statele Unite un număr mare de studenți mexicani. Există o „lipsă de comunicare“ Între sistemul politic mexican, provocările globalizării și gradul În care publicul mexican este educat și dirijat În vederea Îndeplinirii acestui scop. Dai cu tunul până să găsești vreun program postuniversitar de științe sau de matematică al unei universități americane care să fie dominat de studenți mexicani, așa cum se Întâmplă În cazul studenților chinezi și indieni. Dintr-o privire fugară aruncată asupra Mexicului și Chinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
un coleg de clasă ce dorea să intre în mănunchiul de prieteni, Dragomir Constantin, a plecat după amiaza în oraș după niște cumpărături. S a întors pe la 17-17,30 cu sufletul la gură. Măi Maxime, trupe militare cu arme, mitraliere, tunuri și mașini s-au instalat pe bulevard, pe străzile care duc spre centru, chiar lângă școala noastră, în Crâng. Ici și colo se văd ofițeri și ostași nemți! Ce-o fi? Nu știam nimic. Dar a doua zi, în ora
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pichetele de soldați spre sediul FDC din spatele Bisericii din centrul orașului. Palatul Comunal era înconjurat de armată, piața din față era plină de ostași înarmați, puști-mitraliere și mitraliere erau amplasate pentru tragere, pe străzile care intrau în piață erau instalate tunuri și care blindate. La sediu, ordinul a fost scurt: Veți intra în Palatul Comunal prin flancurile armatei! S-a făcut planul de rupere a barierei de ostași. În grupuri de 10-12 persoane (eram în total vreo 100-120 FDC-iști de la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]