3,966 matches
-
de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în fîntînă, în budăi*, că faci albeață. Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru albeață se suflă la vită scoică arsă și pisată, iar la femei se stoarce țîță la ochi. Cuibarul de rîndunică e bun de pus în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
loc unde începe să bată cu copita, să știi că dedesubt nu-i curat. C Copiii se feresc a călca unde se tăvălesc caii; ei cred că din astă pricină caii îi trîntesc. Trîntitura se întoarnă dacă se calcă în udul unui cal. La cal să te încaleci pe partea unde nu-i coamă. Calul cînd își va privi trupul va muri. Se crede că nu este bine a călca în locul unde s-a tologit un cal, căci la din contra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așezat, se strînge și, la caz de trebuință, se spală cu ea vita. Copilul mic cînd se apucă și se deoache, unge-i tălpile cu unt de vacă, că-i trece. Se crede că, fiind deocheat cineva și spălîndu-se cu udul său, se va însănătoși. Se crede că usturoiul apără de deochi. Cînd un copil se botează, cele trei lumînări de pe marginea putinei în care se botează se pă strează, că dacă se deoache să-l afume cu ele. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bolnavul nu stă cu capul pe perină e semn că se sfîrșește. Să nu lași cenușă multă pe vatră, căci rămîn locurile unde au stat oalele, și la moarte rămîi cu ochii deschiși și gura căscată. Cînd ieși afară cu udul și, după ce-ai terminat, te scutură cîteodată niște fiori, atunci trece moartea pe lîngă tine. Copiii care plîng mult cobesc a moarte pentru ei sau pentru vreun părinte al lor. Cînd un copil mic merge de-a-ndăratele sau se învîrtește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unde beau caii. Să nu te speli pe cap lunea, miercurea și vinerea; nici femeile să nu facă leșie, că e rău de căzut și te vor durea ochii. Dacă dor pe cineva ochii, e bine a-i freca cu ud de om. Boala de ochi se vindecă spălîndu-te cu apa în care și-a spălat preo tul mînile după săvîrșirea sfintei liturghii sau cu apă de rîu luată în Vinerea Paștelui sau în oricare zi, dar înainte de răsăritul soarelui. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spate. Cînd o femeie are copil mic, nu bagă usturoi în sîn, că-i coace țîța. Ud Să nu te urinezi asupra vîntului, că te zăprești*. Nu bea pietre roșii, nici aramă, căci la bătrînețe nu vei mai putea ține udul. Pelița de pe rînza găinii se usucă și, după ce se pisează, se dă în apa de băut pentru oprirea udului la bărbat. Cel care bea urină de om se face pricorici*; cînd însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te urinezi asupra vîntului, că te zăprești*. Nu bea pietre roșii, nici aramă, căci la bătrînețe nu vei mai putea ține udul. Pelița de pe rînza găinii se usucă și, după ce se pisează, se dă în apa de băut pentru oprirea udului la bărbat. Cel care bea urină de om se face pricorici*; cînd însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii, cu mare băgare de seamă, să nu înghită. Se crede că copiii slabi de nervi, care se udă noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doară șalele la secerat. Să nu zici colindul ori plugul după Bobotează, că îți curg urechile. Dacă asurzește cineva, e bine a ținea genele unui vulpoi cîtva timp în urechi, și apoi îi va trece. Femeia să nu iasă cu udul cu copilul în brațe, că i curg urechile. Urmă rea Dacă calcă cineva în urmă rea [loc blestemat], atunci se zice că el nu-și nimerește calea. Urs Ursul se zice că ar fi fost fecior de popă. Cînd a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
abstras din contingent, devreme ce stilul său capătă valențe policrome, forfotitoare, luxuriante, chiar dacă marcat de acea neasfințită mâhnire a finitudinii: "Nicăieri nu e zădărnicie, numai în mine se risipesc spicele-zilele. Un rost suprem întoarce țărânii datoria. Lăstunii țâșnesc în aerul ud, păstrăvii își urmează călătoria odată cu valul în spume, șarpele se retrage înțelept în ferigi, moara de apă își duce povara, iar piua punctează ironic tăcerea ca o ciocănitoare într-un nuc bătrân. Coboară bușteni de la munte morocănoși ca dulăii de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
arată!". Se duce la baie: cada era plină cu apă, deoarece în acea perioadă se mai oprea furnizarea apei și oamenii-și umpleau cada, să aibă la nevoie. Scenograful "țuști!" în cadă, făcînd o lăcăraie incredibilă. A plecat din casă ud, dar senin, prezentîndu-și scuze a doua zi și explicînd: Cînd mi se-arată, nu mai sînt responsabil de ceea ce fac!". E și el un personaj, nu? Buna Moarte nechemată 1977. Nici azi n-o pot uita. Fiindcă nici azi nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
aceasta, să lipsească iarăși reflectorul mîntuitor." (s. n.) Momentul culminant al înfruntării se situează așadar într-o noapte ploioasă, care ascunde personajului semnele sumbre: "Ploua rece, leneș, monoton. Săgețile de apă se încovoiau, în văzduhul negru, cu luciri de oțel. Lutul ud, frămîntat de ploile toamnei, se agăța de cizmele locotenentului și plescăia la fiece pas. Bolta de nouri parcă stătea să cază pe pămîntul amețit de întunerecul fără margini." Fixat la postul cel mai înaintat pentru a coordona doborîrea aparatului, Bologa
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ales următoarea victimă, s-a aplecat parcă și mai mult decît data trecută. Îți place? Vrei să intri și tu în joc? Îi fain, arunci punga și pleosc în capu' omului. Și ce moacă face cînd se trezește deodată tot ud și se uită în sus și nu știe ce l-a lovit. Înjură el, da' degeaba. Dar dacă te vede și urcă să te bată? Ei prostii, n-are cum să te vadă dacă te ferești la timp. Arunci punga
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
funebru devin amenințătoare, atmosfera cețoasă înăbușă totul, în față apar priveliști fantomatice și poetul pare strivit sub apăsarea unei lumi egoiste, mercantile. În unele poeme răbufnesc ploile dătătoare de nervi, în altele căldurile toride descompun cadavrele. Noaptea este neagră și udă, cu felinare afumate și triste, cu crâșme insalubre, cu ziduri inundate: Și-auzi tușind o tuse-n sec, amară - / Prin ziduri vechi ce stau în dărîmare" (Sonet). Într-un asemenea oraș, poetul proletar este "un monstru" și reacția lui poate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
studii conturează mai bine figura spiritului creator: 1. Lumea orașului de provincie, a târgului sufocant, cu o umanitate degradantă fizic și psihic: a. Mahalaua cu lume în descompunere sub acțiunea intemperiilor (ploaie, zăpadă, vânt, ceață, frig, arșiță): "E-o noapte udă, grea, te-neci afară/ Prin ceață obosite, roșii fără zare,/ Ard afumate triste felinare"; b. Orașul în ruină, cu cadavre în descompunere, unde poetul are obsesii, spaime, nevroze: " Odaia mea mă înspăimântă/ Cu brâie negre zugrăvită" (Singur); c. orașul înspăimântător
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
locuințe de suprafață, necropole și monede) în această privință, pentru epoca bronzului și a fierului, pentru perioada daco-getă, ca și din cea a migrațiilor, când pe aceste meleaguri au poposit ori s-au aflat în trecere pecenegi, cumani, tătari și uzi, amintirea lor fiind conservată de toponime ca Oituz, Uz și Poiana Uzului. Dar o viață organizată în comunități distincte s-a dezvoltat odată cu întemeierea statului feudal moldovenesc și, în special, în secolele XVII și XVIII, când au avut loc nu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a personajului constă însă în incapacitatea acestuia de a-și schimba identitatea. Soluția pe care Blecher o găsește este proiectarea lumilor iluzorii unde poate fi absolut tot ceea ce-și dorește: Câteodată vroiam să fiu câine, să privesc lumea aceea udă din perspectiva oblică a animalelor, de jos în sus, întorcând capul. Să merg mai aproape de pământ, cu privirile fixate în el, legat strâns de culoarea vânătă a noroiului. Dorința aceasta, ce zăcea de mult în mine, se rostogoli frenetic în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Zigaina în prefața la ediția în limba română. Pictor de anvergură internațională (întâmplarea face ca subsemnatul să fi avut șansa de a prețui în direct în iunie 2009 o amplă personală a artistului la galeriile găzduite de villa Manin, Passariano-Codroipo, Ud.), Zigaina (n. 1924, Cervignano di Friuli) a avut semnificative relații umane și artistice cu Pasolini, colaborând la filmele acestuia, "Teorema" și "Decameronul". Zigaina este printre altele autor al cărții "Hostia trilogia morții lui Pier Paolo Pasolini" (1995). În această calitate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
despre trecerea timpului și despre pierderea dureroasă a tinereții. Vântul și colina, apoi pădurile din versurile următoare: Vântul pădurilor / aleargă spre coline. Un urlet preastrăvechi doare neîncetat / milă pentru animalul tânăr / din iarbă, atins de moarte / în zori, pe câmpul ud de ploile de mai (Elegos pentru dansatoarea Cumani) sunt posibile ecouri leopardiene. Într-o situație similară se află grido antico strigatul antic, prezent întâi în Imn patriarhilor, voce antică ne vorbește (v. 14), și în Seara zilei de sărbătoare: unde
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din arșița lubrică a verii/ Mă dezmeticesc în aerul alb,/ Străină de arborii încâlciți în lumina lânoasă/ Voi fi trezită ca în sptembrie, devreme/ Și, ca în sptembrie,/ destul de singură ca să aud/ Văzduhul cum picură înspre amiază/ Pe obrazul gutuilor ud/ Și-mi va fi somn/ Și-o să mă rog să mai adorm/ Încă puțin,/ Stând nemișcată,/ Cu ochii închiși și fața în pernă,/ În timp ce liniștea asurzitoare/ Mă va trezi tot mai plin/ Ca să încep,/ Ca pe-o dimineață de toamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de tot priincios, pân și <la>140 și grosime de 2 pân la 4 palme în diametru; în sfârșit, el crește și trăiește în cele mai multe clime, poziții și soiuri de pământ, dacă numai acesta nu este de tot supt sau ud și opăritoriu. Copaciul de crin, pentru prețuitele și deosăbitele sale însușimi este mai cu samă de trebuință pentru băi și durare de vase. Pentru binale este foarte bun, pentru lucruri ce stau în apă este dintre toate cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
18 % Mediul financiar global și evoluția fluxurilor de capital și, respectiv, 19 %. Fondurile Asociației Inter naț ionale pentru Dezvoltare (IDA) sunt rezervate celor mai sărace țări din lum e. Operațiunile asocia ției sunt concentrate, în special, în Asia de S ud și în țările din Africa Sub sahariană. Împreună, aceste regiuni totalizează 72 % din portofoliul res tant al Asociației Internaționale pentru Dezvol tar e. Regiunea reprezentată de America Latină și Caraibe primește cea mai mare cotă de finanțare BIRD, fiind urmate d
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Pe 9 noiembrie, Loghi îi scrisese și directorului Bibliotecii Academiei, Ion Bianu, pe aceeași temă, dorind să se asigure de conservarea și expunerea în bune condiții a lucrării, făcând apel și la prietenul său, sculptorul Storck: "Fiindcă potretul era încă ud când l-am expediat, am fost nevoit să-l rog pe prietenul meu Storck să asiste la despachetarea lui pentru a-l vernisa"407. Și o informație importantă: Loghi solicită, diplomatic, o fasciculă din Bibliografia românească veche, apărută sub coordonarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un adjectival se acordă în gen, număr și caz cu substantivul la care se referă. Topica. Locul obișnuit al numele predicativ circumstanțial este lângă verb, și anume după el. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe printre crengi goale. Grămezile ude de dorobanți se strânseră necăjite și amenințătoare. „Adjectivul cu funcțiune de predicativ circumstanțial poate sta și înaintea verbului, în cazul când nu-i precedat imediat de substantivul determinat, ci este despărțit de acesta prin alte părți de propoziție. Dacă, stând
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poalele În brâu (topind) așezând snopii de cânepă și in sub bolovani. Noi, copiii, care stăteam În car și Îngrijeam de vite mai trăgeam cu coada ochiului la cele tinere cărora li se dezgoleau pulpele și li se lipeau rochiile ude de șolduri, scoțându-le În relief grațiile. Ce te uiți, măi drace? ne apostrofa câte una mai rea de gură. Ce vrei să vezi? Toamna Toate muncile care mai rămâneau până la căderea zăpezii trebuiau făcute acum. Și mai erau Încă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sticlă sau plastic. Se amestecă făina și sarea în părți egale , apoi se amestecă cu vopsea (culoarea dorităă, până se obține o pastă. Turnăm pasta în tubul de sticlă (plastică și apăsăm ca să obținem desenul dorit. Cât desenul este încă ud, se poate presăra pe desen ceva strălucitor. Va de desenului un farmec deosebit. 9. Desen din decupaje și reviste Decupăm o imagine clară dintr-o revistă, pe care o acoperim cu terebentină sau dizolvant, cu ajutorul unei pensule. O așezăm cu
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]