5,157 matches
-
se acomodeze condițiilor locale. Viața curge uniform, monoton, cenușiu. Existența e ritmată doar de succesiunea anotimpurilor. Iarna orașul este paralizat, nu circulă nici un vehicul, trenul zace în gară, înzăpezit, străzile sunt pustii, poșta nu mai funcționează, orașul pare o insulă uitată, „o arcă înțepenită în oceane nordice”. Alcoolul și desfrâul pun stăpânire pe oameni. Evenimente nu prea se produc, iar cronica orală înregistrează, de regulă, doar întâmplări minore. Ceva grav se petrece, totuși, o dată, la o petrecere nocturnă. Două rusoaice, surori
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
scena Teatrului Național din Iași, „Iașul nou”, 1953, 2; N. Barbu, Dramatizări după Ion Creangă, CRC, 1966, 36; N. Barbu, Condiția dramatizărilor („Stan Pățitul” de George Vasilescu după Ion Creangă), TR, 1967, 52; Leon, Umbre, IV, 272-279; Sorina Bălănescu, Un dramaturg uitat: George Vasilescu, „Timpul”, 1992, aprilie; Maftei, Personalități, VII, 319-321; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 431-432. O. I.
VASILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
1976-1978, în colaborare cu Mihai Moraru), Crestomație de literatură română veche (I-II, 1984-1989). Figurează în colectivul de retipărire a Bibliei de la București (1688), ediție distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1988), și este inițiatoarea seriei de restituiri Texte uitate - texte regăsite (I-II, 2000-2003). A colaborat la Enzyklopädie des Märchens (Göttingen). Prin cercetările de ansamblu, dar și de amănunt, în domenii aparent disparate (cultură scrisă, arte plastice, cultură orală) din perioada medievală a istoriei noastre, V. aduce dovezi de
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
ale textelor literare o ajută să înțeleagă scrierile medievale în profunzimea problematicii lor, dincolo de suprafața analizei filologice. Nu o dată încearcă să reconstituie din fragmente întregul pe care trecerea vremii l-a sfărâmat, urmărind în paralel clarificarea unor scheme de gândire uitate, cu pasiunea documentării bibliografice cât mai întinse, ca parte pregătitoare a oricărei cercetări menite să depășească semnificativ stadiul în care aceasta se află. V. se exprimă de obicei laconic, sentențios chiar, căutând permanent să găsească echilibrul corect între cuvântul venit
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
desene de epocă de Mihaela Dumitru, București, 1997 (în colaborare cu V. Guruianu); Fiziolog - Bestiar, introd. edit., cu un excurs de Mihaela Anton, cu ilustrații după desene de epocă de Mihaela Dumitru, București, 2001 (în colaborare cu V. Guruianu); Texte uitate - texte regăsite, I-II, București, 2002-2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Popa, Bibliografia analitică a cărților populare laice, „Synthesis”, 1977, 4; Irmgard Lackner, „Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice”, „Berichte im Auftrag der internationalen Arbeitsgemeinschaft für Forschung
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
vechi. Cărțile populare laice”, „Berichte im Auftrag der internationalen Arbeitsgemeinschaft für Forschung zum romanischen Volksbuch”, 1977; Mircea Popa, Cărți de literatură veche, TR, 1986, 39; Alexandru Ligor, Cercetători bucureșteni de azi ai cărților vechi, Cluj-Napoca, 2002, 111-113; Teodor Vârgolici, „Texte uitate - texte regăsite”, ALA, 2003, 658; Cornelia Ștefănescu, Vitalitatea textelor vechi, RL, 2003, 45. A. N.
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
o oarecare temperare. Era o natură sociabilă, veselă, optimistă. Cucerea îndată simpatia oamenilor prin felul ei deschis, prin scânteierea spiritului ei ingenios, dar toate devotamentele pe care le câștiga pentru sine le îndrepta îndată către țara ei de obârșie, niciodată uitată, mereu prezentă în inima ei caldă și credincioasă. A fost timp de cincizeci de ani și mai bine un glas al României peste hotare și o parte a binelui care a putut fi gândit despre noi, a interesului arătat străduințelor
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
multe speranțe revigorării familiei, societății în general. Pentru buna creștere a copilului cea mai mare responsabilitate revine părinților. Răspunderea lor e decisivă. Desigur există și alți factori dar sunt secundari. Maxima cu “cei șapte ani de-acasă” pare astăzi intenționat uitată sau perimată. Valorile spirituale: bunacuviință, rușinea, respectul față de valori, care odinioară erau la rang de lege nescrisă astăzi par încremenite înt-un sipet din casa bunicii. Sunt copiii niște victime ale timpurilor pe care le trăim? Categoric da! Copiii de astăzi
DEMNITATE ŞI RESPONSABILITATE. In: Arta de a fi părinte by Mariana Pleşcan () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1413]
-
aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își joacă Bărăganul talazu-i de câmpie / Cu iezere de ierburi zănatice în vânt”. Foarte izbutite sunt o seamă de invernale, icoane în argint, ca Iarnă scitică, Colind uitat, Iarna de altădată sau Gânduri de iarnă. Orientat spre idilic, spre bucolic, spre stilizare, poetul nu își pierde simțul pentru elementar, pentru teluric, care irumpe în Hoți de cai, de pildă, într-un iureș de sălbăticie superbă. Cu versurile din
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
valorilor românești. Căutăm axa de orientare a spiritului românesc în existență și rațiunea prin care ne justificăm dreptul de a fi români în fața spiritului pur”. Discurs profetic, limbaj metaforic, ardoare de tânăr misionar. Autorului îi plac construcțiile verbale vechi, cuvintele uitate, și le readuce în discurs înnobilându-le cu sensuri filosofice. Scrie, de pildă, „a năimi”, „vedenie”, analizează cuvântul „tocmeală” sau cuvântul „rânduială”, ia câte o o biată vorbă („ba da, ba nu”, „pururea” și „de-a pururea”, „tot-de-a-una”, „are loc
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
de ajutor psihologic și de readaptare a persoanelor în cauză și a familiilor lor care înfruntă dificultăți serioase în viața curentă. Dezvoltarea îngrijirilor la domiciliu este un segment important al acordării îngrijirilor care se cere dezvoltat și susținut. Nu trebuie uitat, totodată, că scopul îngrijirilor la domiciliu este să ofere îngrijiri de cea mai bună calitate pacienților cu boli cronice, amenințătoare de viață, incurabile, atât de multe în România care are ca particularitate dorința locuitorilor să trăiască și să moară acasă
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
filosofiei lui, Craiova, f.a. Traduceri: Vergiliu, Bucolicele și Georgicele, pref. trad., București, 1904; Paul von Heyse, Nerina, Craiova, 1909; Silvio Pellico, Moartea lui Dante Alighieri, Craiova, 1911; Goethe, Herman și Dorothea, pref. trad., Sibiu, 1912. Repere bibliografice: Dan Smântânescu, Un uitat: Mihail Strajanu, AO, 1934, 71-73; C. Ș. Făgețel, Mihail Strajanu, R, 1940, 9-11; Bucur, Istoriografia, 115-116; Ion Pătrașcu, Un dascăl ardelean în Oltenia: Mihail Străjan, „Studii vâlcene”, 1974; Dicț. lit. 1900, 818-819; Dicț. scriit. rom., IV, 412-413; Firan, Profiluri, II
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
inaccesibilitatea la viața culturală bucureșteană. Transplantat destul de timpuriu în Transilvania, S. rămâne veșnicul nostalgic al Bucovinei natale, imaginea codrilor și poveștile de aici intrând cu prisosință în versuri, puțin diferite de la un volum la altul. Chiar în primul, De pe dealuri uitate (1937), trăirile se concentrează în jurul sentimentului de înstrăinare, transpus într-o manieră apropiată de stihuirea populară, cu un timbru dat de sinceritatea blajină: ,, Răspunde-mi, mamă, / De-ai vreo știre despre mine / Eu mă tot caut prin lumea asta mare
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
câte un clișeu final. Ultimul volum, Desfrunziri (1945), sugerează chiar din titlu drama inadaptării, motiv curățat acum de influențele sămănătoriste vizibile anterior. S. își încercase condeiul și în proză, dar romanul Părintele Nichita, deși finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni pentru popas, Mediaș, 1939; Desfrunziri, Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl., 823
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
vizibile anterior. S. își încercase condeiul și în proză, dar romanul Părintele Nichita, deși finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni pentru popas, Mediaș, 1939; Desfrunziri, Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl., 823; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 943; C. Fântâneru, ,,Fântâni pentru popas”, UVR, 1940, 16; George Popa, I.
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
1989; Piața Tien An Men II, București, 1991; Visul vine pe scara de servici, București, 1992; Fabule și epigrame, Timișoara, 1995; Manevrele de toamnă, București, 1996; Marea pururea marea, București, 1996; Zicale și reflecții actuale, Timișoara, 1996; Uitat printre lucruri uitate, pref. Cornel Ungureanu, București, 1997; Însemnările cultivatorului de mărar, București, 1998; Șambelan la curtea coniacului, Timișoara, 1999; La scufundarea vasului Titanic, I-II, București, 1999-2000; Insomniile bătrânului, București, 2000; Vizita maestrului de vânătoare, București, 2002; Veșnic absentă veșnic prezentă, Timișoara
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
1983, 11; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 226-236; Leon, Umbre, V, 59-63; Grid Modorcea, Literatură și cinematograf. Convorbiri cu D. I. Suchianu, București, 1986; Șerban Cioculescu, „Literatură și cinematograf”, RL, 1987, 2; Vasile, Conceptul, 220-221; Monica Spiridon, D. I. Suchianu, un eseist uitat, VR, 1990, 3; Grid Modorcea, Tinerețe, amor, prostie. Convorbiri necenzurate cu D. I. Suchianu, Galați, 1997; Dicț. scriit. rom., IV, 425-427. Il. C.
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
tulburărilor, reacția și relatările anturajului etc. Referitor la istoria personală a subiectului vom avea în vedere următoarele aspecte: a) istoria biografică așa cum este ea relatată de bolnav; b) felul în care episoadele clinice au fost trăite de bolnav; c) perioadele „uitate” sau cele „omise” din relatarea bolnavului; d) date furnizate de familie, anturaj etc.; e) modul de dezvoltare și evoluție al personalității bolnavului. Toate datele mai sus menționate demonstrează că examenul clinic este un tip particular de raționament, care pornind de la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
irascibilitate. Tinerii sunt temători și au somnul agitat, mai târziu devin brutali și susceptibili. Sunt capabili de generozitate și devotament care însă nu durează multa vreme, în cursul acceselor de disperare pot comite acte de suicid care însă sunt repede uitate. Fugile și furtul au un caracter impulsiv și sunt mai rar semnalate. d) Instabilii paranoici. La acești indivizi, reacțiile afective sunt caracteristice și ele constau din următoarele trăsături psihopatologice: egocentrism, orgoliu, neîncredere, susceptibilitate, agresivitate, nevoia de a comanda și de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
multe aspecte, și anume: întârziere în dezvoltarea fizică (staturală, ponderală, infantilism, întârziere în mers, întârziere în dezvoltarea limbajului), manifestări neurologice (pareze, strabism, convulsii), manifestări endocrine sau viscerale diferite. Alte tulburări psihice care pot fi prezente: întârziere prin arierație afectivă (copii uitați, rău dirijați, neglijați, inhibați, abandonați), infantilism afectiv care poate simula un deficit intelectual. După J. de Ajuriaguerra, aspectul cel mai complet care ne poate conduce către înțelegerea „arierației mintale” este analiza personalității acestor indivizi. Comportamentul arieratului este rezultatul organizării personalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situații negative, nocive, psiho-traumatizante, eșecuri, crize morale sau sufletești etc., cursul firesc al vieții acestuia se schimbă. Această schimbare poate fi imediată sau să apară în timp. Poate fi de scurtă durată sau de lungă durată, poate fi reparată și uitată sau poate produce efecte grave, ireparabile care vor duce la schimbări profunde ale sensului și desfășurării cursului vieții. Asemenea situații sunt reprezentate de boala psihică. Boala psihică trebuie considerată, în sensul psihopatologiei antropologice, ca un accident ontologic. Ea va schimba
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
XX - mai ales în perioada 1930-1960 - pare a fi supusă actualmente unui proces benign de reintegrare teoretică și practică odată cu evoluția teoriei curriculumului. Aceasta recucerește rapid toate „teritoriile” diverselor științe și discipline educaționale și chiar descoperă „teritorii” educaționale noi sau uitate. Este o tendință care va duce la redescoperirea paideia eline sau a pansophia comeniene 2. Este un proces agatosic, dar însoțit de multe efecte maligne. În România, le resimt mai întâi educatorii practicieni care sunt surprinși de modificarea rapidă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
previzibil. Gândirea curriculară postmodernă și practicile pe care ea le antrenează își au originea în pedagogia educațională modernă. O emergență aproape spontană, cu multe deschideri și cu orizonturi surprinzătoare. Gândirea curriculară postmodernă a colonizat, în scurtă vreme, domenii ignorate, domenii uitate sau domenii tabu pentru gândirea pedagogică modernă. Încătușată în regulile metodei științifice, gândirea modernă nu a îndrăznit să se aventureze în zone ale formării personalității umane care păreau interzise demersurilor experimentale și interpretărilor raționale, logico-matematice. Gândirea curriculară postmodernă a escaladat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au devenit iminente. Obstacolul ideologic dispăruse, brusc, în 1990 și se părea că „marea îmbrățișare a lumii” pentru „fraternizarea universală” a început. Dar, la fel de brusc, în primii ani ai secolului XXI s-a înălțat amenințător din genunile istoriei un obstacol uitat, dar niciodată surmontat: cel religios. În anii ’90 se părea că marile religii - creștinismul, mozaismul, islamismul, budismul, confucianismul, daoismul, shintoismul - și puzderia de secte desprinse din ele se „topesc” văzând cu ochii în clocotul globalizării economice și informaționale care ștersese
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru a ne aminti că au existat asemenea persoane, iar pe de altă parte, pentru a înrădăcina credința că, și în cele mai cumplite vremuri, asemenea oameni trăiesc lângă noi - uneori în grupul din care facem parte, alteori izolați și uitați ori condamnați la aceste stări. De curând, la o emisiune de televiziune a studioului TVR Iași, aminteam despre activitatea în echipă. Ca de fiecare dată, am evocat perioada din radio. Admirativ, dar și furios, în aceeași zi, cineva a întrebat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]