4,445 matches
-
The European Rescue of the Nation-State, London, Routledge. Polanyi, K. (1983), La Grande Transformation, Paris, Gallimard. Przeworski, A., Stokes, S. & Manin, B. (eds.) (1999), Democracy, Accountability and Representation, New York & Cambridge, Cambridge University Press. Ricoeur, P. (1997), L'idéologie et l'utopie, Paris, Seuil. Rousseau, J.-J. (1985), Discours sur l'origine et les fondements de l'inégalité parmi les hommes, éd. de J. Starobinski, Paris, Gallimard. Rousseau, J.-J. (1952), Extrait du projet de paix perpétuelle de l'abbé de Saint-Pierre
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de educare prin învățământul ideologic de masă, imita modelul magistri dixit. S-a învățat așa tactica duplicitară: "pro- comunism" la serviciu și în instituții, "liberali" în familii și în cercurile de cunoștințe. Sus, conducătorii dictau sloganele utopice până deveneau contra- utopii (distopii) despre "cea mai rea lume din câte se pot imagina", în "ședințele cu whisky și Kent" descrise de Pacepa, iar jos, defularea prin folclorul seriilor de bancuri cu oltenii și cu alte personaje. Dar în lumea liberă? Răspunsul îl
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
arderi, însoțită de fumul, praful, zgomotul mașinilor și instalațiilor care invadează pământul, apele și vietățile. Prima revoluție industrială a fost descrisă într-o bogată literatură, din care nu lipsesc construcțiile fantastice în genul lansat de Thomas Morus în 1516 cu Utopia sa, preluat întâi de Erasmus, Rabelais, Campanella, apoi apărut și în proiectele socialiste din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, susținute de Saint-Simon, Fourier, Babeuf, Proudhon, Marx, odată cu afirmarea primei forme a capitalismului mașinist. Motoarele electrice, cele cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
toți imperialiștii. Sovieticii au dominat cu aspre măsuri țara până prin aprilie 1964. Din martie 1965, "Cel mai iubit fiu al poporului român" a dictat întărirea comerțului dezavantajos cu țările subdezvoltate pentru a susține enorma "industrie grea cu pivotul ei". Acea utopie a fost construită, în mare măsură, cu "asistență sovietică" ori cu informații capturate și cu resurse asigurate din exportul produselor agricole de bază. Ele erau recoltate doar cu cheltuieli de cazare și hrană pentru masele de militari, elevi, studenți și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
erori, cum au fost: glorificarea mythos-ului în dauna logos-ului; valorizarea vechiului în detrimentul noului; pledoaria pentru creștinătatea istorică și nu pentru statul modern, pentru comunitatea fraternă împotriva socialismului juridic, pentru inconștientul genial împotriva conștiinței sterile, pentru trecutul mitic împotriva viitorului utopiilor raționale, pentru imaginația poetică împotriva raționării reci. (2, p. 123) Rupându-se de romantism, W. Dilthey a susținut dualitatea dintre natură și trăire în teoria cunoașterii și dualitatea dintre științele naturii și științele spiritului în epistemologie. Prin trăire el apăra
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu se pot regenera singure pe baza societății burgheze". (ib., p. 317) Lor li se adaugă "universalismul moral particularist" și "mentalitatea de supus", arta și estetica explozive sau, cum enunța H. Marcuse, "societatea ca operă de artă (...) cea mai mare utopie, cea mai radicală posibilitate de eliberare". (9, p. 441) Idee îmbrățișată de grupuri rock, jazz, după hippies sau beatniks, care s-au extins destul de repede și în Est după 1989. Pentru că la noi însăși cultura este în tot mai mare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unidimensional și alte subiecte marcusiene instructive în H. Marcuse, Scrieri filosofice, traducere de I. Herdan, S. Vieru, V. Dem. Zamfirescu, 1977, Editura politică, București, 534 p. Deși nu este o scriere de psihanaliză, găsim "studii de caz" privind trecerea de la utopie la hedonism și violență sub influențele perversiunilor sexuale, alcoolului și drogurilor consumate de intelectuali occidentali. Despre conduitele lui Norman Mailer, Kennet Peacock Tynan, Rainer Werner Fassbinder, James Baldwin, Noam Chomsky (pp. 386- 419) și despre alți scriitori occidentali moderni în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în medalion și extrase concomitent oricărei determinări în plan real, așa cum figurile înscrise simbolic pe fețele monedelor nu participă în niciun fel la tranzacțiile ale cărui obiect de circulație îl reprezintă moneda. Asemeni unui deus otiosus, ele fac parte din utopia imperială a coeziunii lumii sub semnul unei voințe politice menite să asigure o echitabilă împărțire a beneficiilor pentru fiecare componentă socială sau etnică. Figurile miniaturizate ale judecătorilor se află și ele în acest empireu îndepărtat, artificial, abstractizat. Dacă zona superioară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
militantă, un acționism social recuperabil la o adică din publicistica eminesciană, adică din zona oarecum prozaică a operei. Dualismul figurii eminesciene este surprins și aici prin tensiunea dintre ură și iubire, dintre amărăciune și revoltă, dintre pesimism și abia deghizate utopii. Pe scurt, Petre Comarnescu dorește să dizloce din performanța intensității lirismului eminescian un trop al potențialului revoluționar al acestei figuri. Spre deosebire de marii romantici europeni, Adam Mitckiewicz, Sándor Petőfi, Lord Byron, Victor Hugo etc, Eminescu nu a luat parte și nici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
capacitatea societății de a asigura binele public. În parte, această atitudine ține și de un reflex resentimentar față de tot ceea ce reprezintă ordine publică, față de societate în general, ca societate burgheză. Numai că, spre deosebire de sensibilitatea romantică educată la școala revoluțiilor și utopiilor, în atitudinea decadentă nu regăsim niciun proiect civilizațional, ci doar un refuz gândit în termeni estetici și prelucrat adeseori sub forma experimentului crud pe subiecții societății meprizate. Transpusă în act, acest abandon al eticii în favoarea esteticului, ca și ratarea programatică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-ului Vienez (dedicată compozitorului Beethoven), având în centru un singur exponat, sculptura lui Max Klinger. Cu toate acestea, există un întreg context decorativ, din care se desprinde prin proporții și forța viziunii, Friza Beethoven. Întreaga expoziție evidențiază panestetismul Secesiunii și utopia sa estetizantă. Friza lui Klimt trebuia să respecte un program, înfățișarea progresului omenirii prin intermediul artei, care dobândea și o funcție soteriologică, așa cum remarcă și Carl Schorske: "Acesta era, cu siguranță, punctul culminant al unei tendințe secesioniste menționat mai devreme: aceea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la care făcea aluzie, nu tocmai elogios, Raymond Poincaré, într-un celebru proces, aluzie preluată și de Mateiu Caragiale, pentru a deveni motto-ul romanului său, Craii de Curtea-Veche (1929). Viziunea unui naționalism de factură mesianică trecut prin filtrul unei utopii culturale va deveni vizibilă la un Emil Cioran, în Schimbarea la față a României (1934). Menirea acestei țări ar fi tocmai să devină ea granița orientului, un focar de civilizație. Să fim acei prin care civilizația să treacă la slavi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numai asupra popoarelor din Balcani. În context decadent, criticul-estet deschide perspectiva supraviețuirii prin cultură a civilizațiilor apuse sau ajunse într-o fază crepusculară. Pentru comparație, apar ca repere decadențele prestigioase ale civilizațiilor grandioase, stinse, având ca model decăderea Imperiului Roman. Utopia estetică a lui Alexandru Bogdan- Pitești are rădăcini mult mai adânci, ea se modelează în atmosfera acestei crepuscularități fin de siècle și, ca orice stingere, este înnobilată fictiv în contextul sensibilității decadente. Acest mesianism bizar, deoarece prevede paradoxal o înălțare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictor, decorator și arhitect, împinge până la ultimele consecințe ideile lui John Ruskin și William Morris privitoare la rolul cardinal al artelor decorative în vederea conceperii unei opere de artă totale care să concilieze eticul și esteticul. Artistul încearcă să-și materializeze utopia estetică în proiectarea propriei sale vile Bloemenwerf din Uccle, în 1895, vilă adaptată principiilor sale estetice, unde atât exteriorul, cât și interiorul, până la cel mai mic detaliu, incluzând vestimentația soției pusă uneori în acord cu culorile unor specialități gastronomice din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca rezultat al procesului de globalizare în producția și consumul de hrană, cât și ca relație între procesul de McDonaldizare, diverse obiceiuri culinare și identitate națională și personală. Celălalt capitol abordează subiectul sitului tematic (parc, restaurant, oraș) ca producător de utopii și creator de distracție. Originalitatea acestui capitol constă în prezentarea Las Vegas-ului ca spațiu heterotopic (Foucault), autoarea preluând conceptul și aplicându-l pentru prima dată toposului Las Vegas, precum și ca exemplu de simulacru și hiperrealitate (Baudrillard), autoarea lărgind aplicarea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
oficială, care este temporar suspendată, există în forme reale în afara lumii carnavalului. Datorită stabilității, a etichetei și a lipsei de mobilitate, ordinea oficială a generat carnavalul ca lume paralelă, dinamică, ostilă față de ideea de închidere și de întreg, în care "utopia și realul se îmbină în cadrul unei experiențe unice"214. Cum eticheta și decența erau suspendate temporar, carnavalul crea un tip de vocabular și gestică de piață, care anihilau distanța dintre indivizi și îi eliberau de normele sociale rigide. Cu toate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ales spectacole. În plus, cele "civilizate" primeau standuri în holul principal al expoziției, în vreme ce țările "mai puțin civilizate" ocupau o poziție marginală. Astfel, participanții erau văzuți prin "vizorul american al progresului material și al prejudecății rasiale, prin care se elabora utopia viitorului 225". Cele două lumi în opoziție, America și non-America alteritatea -, constau în modul de distribuire și expunere a artefactelor în interiorul expoziției, prin care era vizibil manipulată opinia vizitatorului. Legitimându-se identitar ca alb și civilizat, vizitatorul se amuza copios
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
După cum susține McGowan, ,,Coney Island reprezenta hiperrealitatea americană la nivel microcosmic. Juxtapunerea dintre diversele exponate cu parcuri tematice și spectacole aferente atrăgătoare înscrie acest spațiu în rândul celor tipic postmoderne, deși temporal este plasat în epoca modernă a Statelor Unite. Noua utopie americană a readus la viață deșeurile trecutului, etnice, umane ori fabricate, pe această margine carnavalizată a New York-ului"227. Interpretarea parcului ca hiperrealitate sau ca oraș contrafăcut este susținută de însăși existența zidului de împrejmuire pe care Tilyou, creatorul parcului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pe ceea ce este caraghios și neobișnuit, adică pe tratarea vieții ca formă continuă de carnaval 231". Un astfel de spațiu, care nu reprezintă doar o "simbioză între lumile recunoscute ca fiind carnavalești și așa-numita realitate 232", dar și "o utopie simbolică americană 233", este Disneyland. Când s-a deschis, în 1971, Disneyland a devenit nu numai simbolul culturii populare americane, dar și un adevărat loc de "pelerinaj" pentru tinerii arhitecți, așa cum erau înainte vizitele la monumentele europene 234. Regatul magic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și de rivalitățile din acest moment dezlănțuite cu privire la colonii, piețe, materii prime, "spații vitale". La polul opus al naționalismelor, al căror caracter războinic se manifestă din ce în ce mai mult, visul de întemeiere a Statelor Unite ale Europei, care apăruse sub formă ectoplasmatică în "utopiile" secolului al XVII-lea (William Penn, abatele de Saint-Pierre) sau "proiectul păcii perpetue" al lui Kant capătă consistența unui sistem de idei în care se îngemănează emanciparea naționalităților, democrația republicană și federația europeană. Victor Hugo profetizează sublim domnia viitoare a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
însă numai cu condiția să se alăture raționalității critice, nihilismul european ne învață să înfruntăm Incertitudinea și Angoasa Destinului. Problematizarea generalizată ne invită să reîncepem aventura europeană, însă cu o nouă deschidere asupra lumii. O parte a intelectualilor este sortită utopiei delirante. Însă grosul acestora rămîne într-o stare de realism somnambulic. Regăsim paradoxul dublului joc între conștiința noastră și inconștiența noastră. Va trebui să încercăm să ne jucăm rolul de cataliză și să spunem Europei să se trezească, elaborînd și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
De fapt, prin paradigma părților și a întregului, conceptul ideologicului "bine temperat" și testul rezonabilității politice, pledez pentru o politică a decenței și măsurii. O asemenea politică poate părea, unora, o cerință de bun simț, banală chiar, altora, probabil, o utopie. Nici banală, nici utopică, politica decenței și măsurii este una necesară și posibilă! Bibliografie Barbu, Daniel. 2004. Republica absentă. Politică și societate în România postcomunistă. București: Nemira. Boia, Lucian. 2002. Mitul democrației. București: Humanitas. Carpinschi, Anton. 1995. Deschidere și sens
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
În prima categorie se încrie chiar Ion Iliescu, un om politic pentru care Europa a fost ceva clar până în '89. În opinia fostului președinte al României, discuția despre noua Europă este cantonată în amănunte tehnice, din ea lipsind esențialul: "acea utopie pozitivă, generatoare de elanuri și energii capabile să mobilizeze voința cetățenilor și sprijinul lor" (Iliescu 2003, 7). De asemenea, un politician precum Adrian Severin declara, nu mai devreme de anul 2000, următoarele: "nici nu mai știm ce înseamnă Europa. Nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
The Uses of Electoral Success, Boulder, CO and London: Lynne Ryenner. Linz, Juan J.; Stepan, Alfred. 1996. Problems of Democratic Trasition and Consolidation: Suthern Europe, South America and Post-Communist Europe, Baltimore: Johns Hopkins University Press. Mannheim, Karl. 1968. Ideology and Utopia, London: Routledge and Kegan Paul Ltd.. Marino, Adrian. 1995. Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice șii culturale, Iași: Editura Polirom. Mungiu Pippidi, Alina (coord.). 1998. Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, Iași: Editura Polirom. Mungiu Pippidi, Alina. 2002. Politica
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Bacău revista literară Ateneul, la care a colaborat tineretul cu bucăți literare. Când revista a încetat să mai apară mi s-a spus că a fost o activitate falimentară. Sper că în vremuri mai bune se va scrie altfel despre utopia și pasiunea mea pentru cultură. Să fi vorbit oare în deșert? Să fi tipărit atâtea reviste, cărți și broșuri fără rost? Mai știi? De opt ani adun material pentru Monografia orașului și județului Bacău. (...) Însă, de la o vreme, puterile au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]