3,550 matches
-
Cam tot așa s-a întîmplat și cu informațiile căpătate de eminescologii noștri de la bătrînii din Ipotești. Chirilă Groholschi chestionat de Augustin Z. N. Pop a auzit de la socru-său, Ion Rotaru, și de la bunică-sa că cuconașul Mihai se vîra, copilandru, printre oameni, la arie, după curte, în dosul viei și prezicea ploile; că altă dată ședea la Balta lui Leon și prindea șerpi 53. Costachi Bunu avea numai 9 ani cînd a auzit că poetul a murit la București
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
singur corp cunoscut ca fragil, debil și bolnăvicios... Departe de așternuturile moi garnisite cu femei, de ugerele și vulvele de scroafă umplute, udate cu cele mai bune vinuri de Falerne, de efebi, de curtezanele îmbrăcate sumar și de practica degetului vârât în gât pentru a putea continua orgiile demne de Trimalchio al lui Petroniu, Epicur afirmă teoretic și trăiește practic un hedonism ascetic care, luat în detaliu, li s-ar putea potrivi călugărilor din ordinele cele mai austere... Crima este benefică
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ateismul liniștit nici nu-și pune problema existenței zeilor - a lui Dumnezeu - dacă aceștia nu se amestecă în viața oamenilor. Că cerul e locuit sau nu n-are nicio importanța câtă vreme cel sau cei care-l locuiesc nu se vâră în treburile oamenilor. Este ceea ce se întâmplă în cazul lui Epicur, care propune imaginea unor zei atât de indolenți, încât, pentru ateu, ei devin un fel de sfinți! În sens strict, e clar că Epicur nu poate fi inclus în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
I-a fost impusă, iar el s-a resemnat să intre în joc fără voia lui, și asta cu atât mai mult cu cât acest aristocrat de vază se vede dintr-odată în postura acelor nenorocite de iscoade care-și vâră nasul peste tot - îndeletnicire de servitor! - și care ascultă pe la uși. Dorina, care are acum ocazia „să i-o plătească”, îl obligă să se ghemuiască sub masă și să stea acolo ca un caraghios, poziție total contrară statutului său, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
urlă; în ușă; vărguță; viclenie; violențe; vîndut; vîntui; vîntur; a vîntura; voios; zbate (1); 786/257/92/165/0 băga: introduce (89); scoate (86); bani (37); mîna (33); pune (26); în seamă (15); a introduce (14); buzunar (11); introducere (10); vîrî (10); intra (9); îndesa (9); de seamă (9); a scoate (9); sac (8); seama (8); nasul (7); scotea (7); seamă (7); geantă (6); sex (6); intră (5); atent (4); ceva (4); cuptor (4); lemne (4); lua (4); mînă (4); piciorul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răsădit; repede; saci; sare; satul; sădi; săgeată; săpa; sărac; scandal; sertar; sobă; somn; spaimă; spațiu; în sperieți; suplimenta; sustrage; școală; și; șir; șoc; știre; tot; trage tare; trimite; tupeu; ține; umple; a umple; umplea; umplere; uni; urca; urît; ușor; verb; vîră; îl vîrî; vocea (1); 735/259/71/188/0 băiat: fată (129); copil (60); frumos (38); bărbat (22); om (22); bun (18); tînăr (18); iubit (16); mascul (15); prieten (14); putere (14); chipeș (12); cuminte (12); înalt (12); masculin (12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
saci; sare; satul; sădi; săgeată; săpa; sărac; scandal; sertar; sobă; somn; spaimă; spațiu; în sperieți; suplimenta; sustrage; școală; și; șir; șoc; știre; tot; trage tare; trimite; tupeu; ține; umple; a umple; umplea; umplere; uni; urca; urît; ușor; verb; vîră; îl vîrî; vocea (1); 735/259/71/188/0 băiat: fată (129); copil (60); frumos (38); bărbat (22); om (22); bun (18); tînăr (18); iubit (16); mascul (15); prieten (14); putere (14); chipeș (12); cuminte (12); înalt (12); masculin (12); fiu (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
39); pune (20); iese (17); extrage (16); trage (15); ia (14); ieși (14); băga (13); lua (13); afară (12); ivi (10); limba (9); banii (8); buzunar (8); capul (8); a ieși (8); a băga (7); a lua (7); ochii (7); vîră (7); aduce (5); arată (5); aruncă (5); introduce (5); mîna (5); ridica (5); ridică (5); din sărite (5); apa (4); arunca (4); dă (4); geantă (4); iveală (4); împinge (4); limbă (4); ajută (3); bancomat (3); cartofi (3); ceva (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amor. Zi-i. Vecin 2: Domnule, pînă una alta, pas. Vecin 1: Aha, ne tragi de limbă! Vecin 4: Douășcinci. Vecin 1: Ți-a intrat la perechiuși sau te faci? Vecin 3: Plus șapteșcinci. Vecin 1: Na, că și-a vîrît dracu coada. Na, că iar se-ncurcă. Păi ia să vedem dacă merită dansul... (filînd) Hai că... hai... că-mi dați și mie o sută cinci zeci. Vecin 2: Mamă, în ce familie am intrat! Vasăzică, două sute cincizeci... plus cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
solstițiul de vară, între Blagoviștenie și Sânziene când se îneacă cu orz sau mănâncă cireșe și răgușește, nemaiputând cânta: "Legea ta de cuc balan, / Te-am nămit să-mi cânți un an, / Tu ai simțit a Sânziene / Și ți-ai vârât pliscu-n pene."282 Așteptarea anuală a cucului presupune o anumită pregătire ritualică, menită să înfrunte cântecul sorții: "Dacă-ți cântă cucul întâi, în față, sau în dreapta, anul acela îți va merge bine. Dar dacă, în spate, sau în stânga, e a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
puteau să lipsească din volum. Dar în "Mai la vorbe", îi întrupează realmente cuvintele, ne mărturisește poetul. Cuvântul cuprinde saci de timp și lăzi cu slavă: " Iar când v-am umplut de stele,/ Tot mai nesătul de buchii/ Mi-am vârât în voi ființa/ înțesând-o cu genunchii". La un pol uman și la celălalt, slăbiciuni și porniri umane, nefaste și ridicole. De aici concentrarea și supraaglomerarea generală de civilizație ce stăruie în gânduri stranii: morții sunt presați cu compresorul, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
strica. (Staney iese.) Se cere să mă-nsor cu-a mea nepoată, Altcum ca sticla fragedă mi-e tronul. Ucid pe frați și-apoi mă-nsor cu ea! Greu drum spre țintă! Dar așa de-adânc în sânge m-am vârât, încât păcatul Șir de păcate trage după el. Din ochiul meu nu stoarce lacrimi mila. Se întoarce pajul, împreună cu Tyrrel.) Te cheamă Tyrrel? TYRREL: James Tyrrel, și supusul vostru serv. REGELE RICHARD: Cu-adevărat? TYRREL:Încearcă-mă, slăvite. Cutezi și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pielea degetelor ei formează o dungă, apoi va avea copile. Să nu bage cineva fus sau lingură în foc să ardă, căci face sugiu* la degete. Dacă i se face cuiva sugel la deget, se zice că e bine să vîre degetul degrabă în uncrop* - ș apoi se tămăduiește. Dacă i se face cuiva păr la deget, apoi e bine a pune acolo pepene murat și se-ntoarce acea bubă. Deochi Se crede că copilul odată înțărcat și întors iar la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făcut strîmbătăți în lume nu poate muri ușor, se chinuiește pînă ce-și dă sufletul. Dacă a fost morar, trebuie să-i puie sub cap diferite unelte de moară, fiindcă ar fi furat la măsură; fecio rului boieresc i se vîră o prăjină în casă pe fereastră și i se pune în mînă, fiindcă a măsurat strîmb ogorul. Cînd moare cineva, nu-i bine să-i ție lumina unul din neamurile mai de aproape, căci bolnavul se chinuiește pînă moare. După ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dori copilul de mamă. Dacă duci olul la cineva, tot tu să-l duci îndărăt, că de nu, să știi că-ți crește nasul cît olul, ceea ce n-ar vrea nimene. Femeile, cumpărînd oale pentru lapte, le iau astfel că vîră mîna în ele. Cînd e lună plină, să nu intri în casă cu bărdița pe umăr, căci se vor strica blidele din casă. Să nu leși oala la soare, căci cînd vei mai fierbe în ea va mirosi urît. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i, nu e bine a lăsa cîțiva ciucălăi acolo și că, dacă iarăși se face foc în cuptor, apoi Maica Domnului vîră mîna pînă-n cot în focul cuptorului după acei păpușoi. Păr Se crede că oamenii păroși sînt cu noroc. Părul des e semn de belșug pentru om. Se crede că oamenii cu părul creț sînt mari mincinoși; acei cu părul roșu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă așa: să anine o icoană într-un copac și, în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că te cerți cu cineva. După ce faci săpunul și-l pui pe poliță, și crapă singur, e rău de moarte. Să nu scapi săpunu-n cenușă, că-i rău de pureci. Sărăcie Cînd vitele sara nu trag acasă și dacă se vîră în ocoale străine e semn de sărăcie. Dacă miaună mîța prin casă, face a sărăcie. Copilul care doarme cu fața în jos și cu partea de dinapoi ridicată în sus, acela e soi rău și trage a calicie. Cui îi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înaintea soarelui, căci e păcat să răsară soarele peste tine dormind. în timp de un an să nu apună soarele pe hainele copilului, că apoi capătă spaimă. Hainele copilului nu se lasă în ogradă după ce a asfințit soarele, ca să nu vîre zînele boale în ele. Să nu mături dumineca dimineață în fața soarelui, că colbăiești fața sfîntului soare. Cînd se uită copilul drept în soare, va fi prea iubitor. Cine se uită cu ochii în soare va duce frig iarna. Se zice
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să stea în prispă cînd fulgeră, că trăsnește. Trăsnet are forma unor limbi de foc. Se povestește astfel: trăsnetul a intrat printr-un părete în odaie și nu l-a găsit; a trecut prin alta; pînă ce l-a găsit vîrît sub pat, unde l-a ucis. Că limbile de foc urmă resc pe duhul ascuns e faptul că dintre mai mulți oameni, de ce alege pe unul singur? Cînd cineva lucrează dumineca, trăsnește. Cînd ai inel în deget și-i vremea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i spui țiganului ca să-l facă să se lese din ce în ce mai greu, ca să nu te doară mijlocul la secere. Poporul de aici [Tutova], mai ales femeile, cum văd vreun țigan cu ursul, îl cheamă să-i joace ursul și să-l vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie numai giocuri și veselii în ograda me, iar din casă ursul ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi nu va fi curînd. Cînd rupi călinele, bate bruma devreme. Se crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spate e semn că va fi moloșag. Semne de stricarea vremii Cînd sfîrșitul soarelui se face în nori. Cînd țîrîiesc vrăbiile. Cînd vin vrăbii și ciocănesc la fereastră, arată vreme rea. Cînd paserile se izbesc iarna în ferești sau se vîră prin șuri, are să vremuiască. Cînd luna-i în țarcalan, are să fie vreme rea. Cînd se văd trei sori pe cer, are să fie vreme rea. Cînd trec cioarele în stoluri mari, fac a vreme rea. Cînd zburdă vitele. Cînd porcul duce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că nu. A doua seară, în aceeași conjunctură, zic "hai s-o cîrmesc!"; și, plin de respect, trec pe lîngă impozantul erou al mării aruncîndu-i un subordonat salut: "Bună seara, Masturbie!"... Celebrul umorist iar se retrage din anturaj și mă vîră, elegant, într-un clar obscur de hol: "Nici așa nu e bine! Se prind, că sinonimu-i lesne decriptabil!"... Iar mă înroșesc: îi promit samariteanului că seara următoare nu voi mai pronunța nici Masturbie! Și mă țin de cuvînt. A treia
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
puneau întrebări de ce dispăruse brusc imediat după ce șeful primise una în cap și nu-și făcuse apariția nici în dimineața cînd trebuia să se bată. Dar dacă ar fi apărut, poate primejdia ar fi fost mai mare, s-ar fi vîrît singur în gura lupului, cine știe prin ce semn s-ar fi dat de gol sau ăia ar fi căpătat un indiciu din altă parte. Dacă s-ar fi întîlnit din întîmplare cu unul, i-ar fi spus că tata
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]