3,568 matches
-
de la izvoare până la vărsare sunt Negrești, Vaslui, Bârlad - județul Vaslui și Tecuci - județul Galați. În altă ordine de idei, Bârladul izvorăște din apropierea Curmăturii, pe Valea Ursului, la o altitudine de 370 m și are o pantă medie, de la izvoare la vărsare, de 1,38 ‰. Râul amintit dispune de o serie de afluenți principali, situați de o parte și de alta, cum ar fi Gârbovățul, Șacovățul, Stavnicul, Velna, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Lohanul, Idriciul, Zorleniul și Jarovățul, pe latura stângă, iar Stemnicul, Racova
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Zeletinul și Berheciul, pe cea dreaptă. Alături de afluenți, Bârladul acoperă într-o măsură mai mică județele Neamț și Vrancea sau mai mare județele Iași, Bacău, Vaslui și Galați. 2.4. Cursul Bârladului. Rețeaua de afluenți Plecând de la izvoare și până la vărsare, remarcăm pe teritoriul județului Neamț, mai exact în partea sa de sud-est, că locul din care izvorăște râul Bârladului (din sudul Câmpiei Moldovei) nu dispune de o ramificație care să acopere o suprafață mare, ci dimpotrivă în jurul său are grupate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, în timp ce Zeletinul străbate localitățile Colonești, Răchitoasa, Motoșeni, Glăvănești, Podu Turcului și Stănisești. Teritoriul județului Vrancea este în acest caz doar o zonă de tranzit pentru afluenții Berheci și Zeletin, în drumul lor spre vărsarea în râul Bârlad, din aria județului Galați. Astfel, Berheciul pătrunde în Vrancea pe la Corbița (Șerbănești) și se varsă între Brăhășești și Gohor (jud. Galați) în Zeletin, ultimul intrat în Vrancea pe la Boghești, iar după ce continuă prin Tănăsoaia, pătrunde prin apropierea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județul Galați. Așadar, cei doi afluenți amintiți se unesc în același loc, între Brăhășești și Gohor, după care se varsă în Bârlad între localitățile Ghidigeni și Munteni. La granița dintre județele Vaslui și Galați, cursul Bârladului își continuă drumul spre vărsare, astfel că de la Tutova el pătrunde pe teritoriul gălățean pe la Ghidigeni, după care străbate localitățile Munteni, Tecuci, Drăgănești, Umbrărești, Ivești, Liești, Fundeni (Fundenii Noi) și Nămoloasa, unde se varsă în Siret (zona de câmpie a râului respectiv). Înainte de a-și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
râului respectiv). Înainte de a-și termina traseul, Bârladul primește din partea nord-vestică a județului Galați, contribuția afluenților Berheci și Zeletin, care se „pierd” în bazinul bârlădean între Ghidigeni și Munteni. Un ultim afluent de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o zonă de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o zonă de deal (Valea Ursului), urmată de șes (de la Băcești la Vaslui) sau marcată de îmbinarea dintre șes și coastă/șes și colină (zona sudică a Iașiului sau legătura dintre Vaslui și Tutova-Bârlad), finalizând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tulbure. Densitatea rețelei hidrografice prezintă variații, între 0,30-0,60/0,70 km2, datorită diferitelor condiții fizico-geografice. Lungimea totală a râului Bârlad este de 207 km, iar debitul său variază între 0,20 m3/s (la izvoare) - 7m3/s (la vărsare), cu mult inferior și Prutului (76 m3/s). La capacitatea de 44.550 km2 a Bazinului Siretului, Bârladul contribuie cu o parte redusă, de doar 7220 km2, fiind după Bistrița, unul dintre afluenții importanți de pe latura stângă a acestuia. Varietatea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
forța de sugestie și persuasiune a reprezentării iconice. El își disimulează, în fond, ideologia în spatele unei imagini cu mult mai grăitoare decât orice explicație sau descriere referențială. Astfel, imaginea șocantă a efectelor războiului este construită de pe poziția celui care incriminează vărsarea de sânge printr-o construcție eidetică neverosimilă, în care nu dimensiunea funebră impresionează, ci grotescul ei: "O mare metropolă valsată de bagheta lui Strauss în mijlocul unui imperiu și aplaudată ca o baletistă nu-și mai poate usca pantofii și ciorapii
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
peisaj fără relief: o câmpie întinsă cu o altitudine medie cuprinsă între 300 și 400 metri, care se înalță ușor spre granița occidentală, atingând în unele locuri 60 metri și coborând la 300 metri spre partea orientală; această zonă de vărsare a râurilor în fluviul Zair nu este în fond decât o imensă cloacă unde apa băltește în nămol (nu sunt decât 70 metri denivelare între Ouesso și Brazzaville, și aceasta pentru 900 km de râu). Această țară fără asperități este
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
confluență a Bahluiului cu pârâul Buhalnița, etc. Apele subterane din șesul Bahluiului sunt cantonate în formațiuni nisipoase, cu intercalații de pietrișuri, acoperite de strate argilo-nisipoase cu granulometrie relativ fină, ceea ce îngreunează infiltrarea apelor de suprafață provenite din precipitații sau din vărsarea râului Bahlui. La contactul cu versanții s-au acumulat materialele aduse lateral, formând glacisurile, iar la debușarea unor pâraie (Buhalnița, Sărata, Broscăria, Scobinți) în râul Bahlui, s-au format conuri de dejecție ce dețin strate acvifere ascendente. Duritatea acestor ape
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
masă. 2. APELE DE SUPRAFAȚĂ 2.1. Organizarea rețelei hidrografice Râul Bahlui reprezintă artera hidrografică principală a unității geografice în studiu. Izvorăște din Dealul Mare-Tudora, de la altitudinea de 500 m, având curs permanent de la 435 m altitudine. Între izvor și vărsarea în Jijia, are o lungime de 110, 5 km. Pe teritoriul aflat în cercetare, curge pe o distanță de 35 km (M. Pantazică, 1974). Albia minoră este bine conturată, puțin adâncită, chiar de la obârșia văii. Cursul este ușor meandrat, având
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vitejie de la Copasta". Iar ceea ce învață copiii în școala primară nu se uită niciodată! Cum și căsătoria lui Robert cu Maria de Robath este privită diferit, cei din Nord socotind evenimentul "o mișcare diplomatică genială, care a adus țării, fără vărsare de sânge, nesfârșitele pășuni mirifice de pe Dealurile Verzi", iar cei din Sud considerând că "mezalianța aceasta n-a făcut decât să deschidă poarta hoardelor barbare", însăși figura cneazului a primit valențe diferite: în Vandana de Nord se vorbește despre "Robert
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
mai curat sânge englez de la cucerirea Angliei de către Normanzi. Ea reintroduce actul de supunere a bisericii față de rege, act prin care biserica iese de sub autoritatea papei și care marchează reîntoarcerea la protestantism. Reîntoarcerea aceasta s-a făcut fără prea mare vărsare de sânge, deoarece populația și clerul englez erau de partea reginei. În 1563 a fost votat de către parlament statutul bisericii. Cele treizeci și nouă de articole constituie piatra de temelie a anglicanismului. Spiritul de toleranță al reginei dispare în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sunt locuitorii lumii de sub pământ, după alte variante, dincolo de fața pământului nostru 461 (sub fundul mării sau la capătul pământului 462), aproape de poarta raiului, sau "la hotarul dintre lumea de aici și lumea de dincolo, pe malurile Apei Sâmbetei, la vărsarea acesteia în Sorbul Pământului"463. (Așa cum există mai multe ceruri suprapuse, există și mai multe pământuri: sub lumea rohmanilor se află "dușmanii, un fel de oameni cu "cap de porc, pântecele mare și îmbrăcați ca domnii""). Blajinii au rămas sub
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
000 de ani și transformarea lui într-unul temperat au determinat topirea ghețarilor, dezvoltarea zonelor și a etajelor de vegetație actuală. Tot acum, rețeaua de râuri mai vechi din Carpați și dealuri a înaintat prin câmpii, ajungând la Dunăre; la vărsarea fluviului în mare, s-a format Delta Dunării. UNITățILE MAJORE ALE RELIEFULUI CARPAȚII Caractere generale Carpații constituie unul din lanțurile montane europene însemnate, cu o lungime de peste 1 500 km. Acest lanț începe din estul Bazinului Vienei și se desfășoară
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Diviziuni Podișul Dobrogei de Sud. Cuprinde jumătatea sudică a Dobrogei, cu un relief format din platouri întinse, la 50 - 200 m altitudine, care se termină spre mare și Dunăre prin versanți povârniți. Văile sunt adânci, dar se lărgesc mult către vărsare, unde adesea există lacuri. Acest podiș reprezintă o regiune agricolă importantă. În partea de nord există canalul Dunăre - Marea Neagră, trasat pe valea Carasu, care este folosit tot mai intens pentru transportul de mărfuri, materii prime, dar și pentru irigații. În
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
reprezintă cea mai nouă unitate naturală din țara noastră. Sectorul deltaic de pe teritoriul României însumează 2 540 km2. Poziția geografică este definită de următoarele elemente: - se află în sud-estul țării, fiind situată în nord estul Podișului Dobrogei; - se găsește la vărsarea Dunării în Marea Neagră; - este traversată de paralela de 45° latitudine nordică; - orașul Sulina (29° 41’ 24’’) constituie cel mai estic punct de pe teritoriul României. Atestări istorico- geografice despre Delta Dunării apar în numeroase texte și hărți încă din Antichitate. De
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
varsă în mare o cantitate însemnată de apă (6 400 m3/sec.) și aluviuni (peste 67 milioane tone/an) repartizate astfel: - Brațul Chilia, situat la nord transportă 60% din volumul de apă și aluviuni. Are un traseu meandrat și la vărsarea în mare își formează o deltă proprie (secundară). - Brațul Sulina, situat în partea de mijloc a deltei, are un curs aproape rectiliniu, canalizat, permanent dragat și întreținut pentru navigația navelor de mare tonaj (maritime), ceea ce-i conferă calitatea de braț
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
navelor de mare tonaj (maritime), ceea ce-i conferă calitatea de braț maritim; transportă anual 18% din volumul de apă. - Brațul Sf. Gheorghe, orientat spre sud, sud-est, cu un curs relativ sinuos, transportă 22% din volumul de apă. La gura de vărsare formează insulele Sacalin, considerate începutul apariției unei delte secundare. În ultimii ani, pe brațul Sf. Gheorghe au fost secționate cele mai mari meandre, realizându-se micșorarea lungimii cursului navigabil și creșterea vitezei apei. Flora este reprezentată prin plante cum sunt
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
22 km. II. Completați spațiile libere cu informația corectă: 1. Dunărea transportă cea mai mare cantitate de apă și aluviuni pe brațul ............................... 2. Navigația vaselor de mare tonaj se realizează pe brațul .... III. Argumentați formarea deltelor secundare la gurile de vărsare ale brațelor Chilia și Sf. Gheorghe. IV. Caracterizați prin trei elemente de specificitate: a) Delta Dunării; b) Platforma continentală. V. Numiți patru zone strict protejate din Deltă. AUTOEVALUARE Platformă continentală Faleză Platformă litorală 42 GEOGRAFIE FIZICĂ AMINTIȚI-Vă definiția climei
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad) și realizează mai multe defilee prin străpungerea unor masive muntoase (cel mai mare, 144 km, între Baziaș și Porțile de Fier) este navi gabilă, iar prin canale asigură legătura între Marea Nordului și Marea Neagră; la vărsare și-a dezvoltat o deltă extinsă; este cel mai important fluviu al Europei prin sistemul de legături economice pe care îl realizează. Dunărea pe teritoriul României se desfășoară între Baziaș și Sulina pe o lungime de 1 075 km, realizând
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
brațe importante ale fluviului (Dunărea Veche spre Podișul Dobrogei, și Borcea și Cremenea către Câmpia Română), între care întinse suprafețe mlăștinoase au fost transformate în terenuri cultivate. La Cernavodă începe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Sectorul fluvio maritim de la Brăila și până la vărsare, cu adâncime de 7 - 12 m, ce permite pătrunderea dinspre mare a unor vase de tonaj însemnat. Până la Pătlăgeanca există un singur curs (peste 1 km lățime) încadrat de o luncă joasă cu lacuri, iar de aici și până la mare
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Moldovei și Câmpia Transilvaniei sunt iazuri amenajate de om pe râurile care secau vara, iar la ploile bogate provocau inundații. Ele sunt utilizate pentru piscicultură și irigații. În regiunile de câmpie sunt mai multe tipuri de lacuri: La gurile de vărsare ale unor pâraie, prin astuparea acestora cu aluviuni aduse de râul principal, au rezultat lacuri de tipul limanelor fluviale. Ele sunt frecvente în lunca Dunării (Mostiștea, Oltina) pe dreapta Ialomiței (Snagov), pe stânga Buzăului (Balta Albă). În lunca Dunării există
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
circulând în sens opus. Lipsa curenților verticali nu permite amestecul apei mării. Ca urmare, au rezultat două nivele. În nivelul superior, cu o grosime de 180 - 200 m, apa are o salinitate în jur de 18‰ (mai mică însă la vărsarea fluviilor Dunărea, Nistru, Nipru), iar valurile și curenții produc amestecul și oxigenarea ei, fapt datorită căruia viețuitoarele au o dezvoltare deosebită. În etajul inferior salinitatea depășește 22‰, iar concentrația ridicată în hidrogen sulfurat rezultat din descompunerea materiei organice reduce viața
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Dunărea străbate teritoriul țării noastre pe o lungime de: a) 1 082 km; b) 1 070 km; c) 1 075 km. 2. Lunca Dunării are cea mai mare extindere în sectorul: a) Brăila - vărsare; b) Gura Văii - Călărași; c) Călărași - Brăila. 3. Lacul Podragu este de origine: a) glaciară; b) baraj natural; c) tectonică. 4. Cel mai adânc lac glaciar din țara noastră este: a) Lacul Bucura; b) Lacul Zănoaga; c) Lacul Bâlea. II
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]