3,016 matches
-
după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reînființarea județelor, comuna a primit numele de "Gura Vadului", după noua reședință și a trecut la județul Prahova, iar satul Valea Scheilor a fost arondat comunei Cărbunești. Cinci obiective din comuna Gura Vadului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat pe „Drumul Bordarilor” în zona satului Perșunari, și care cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului, secolele al V-lea
Comuna Gura Vadului, Prahova () [Corola-website/Science/301680_a_303009]
-
al IX-lea-al X-lea. Un alt monument, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1816) din satul Tohani. Celelalte trei sunt monumente memoriale sau funerare, cruci de piatră aflate în satul Gura Vadului: crucea de pomenire de lângă fântâna din fața magazinului de stat (secolul al XVIII-lea); crucea de pomenire de lângă podul peste Tohăneanca (1696) și o cruce memorială (1792) aflată la 1,5 km vest de sat, pe șoseaua spre Călugăreni.
Comuna Gura Vadului, Prahova () [Corola-website/Science/301680_a_303009]
-
acest sat a luat naștere prin strămutarea unui număr din familii din Orțești datorită creșterii populației, pentru a avea suficient spațiu util procurării celor necesare traiului. Acest sat a luat ființă în poiana de pe moșia satului Orțești, în apropiere de vadul Târziei, unde s-a petrecut evenimentul menționat de documentul din 29 ianuarie 1522. Afirm acest lucru deoarece într-un document emis în timpul domnului Ștefăniță Vodă, la 29 ianuarie 1522, când nepoții lui Petru Oarță vând mitropolitului Teoctist o treime din
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
că însuși Ștefan cel Mare a dat numele pârâului din cauză că a fost întârziat de apele învolburate ale sale . O altă legendă care confirmă ideea d-lui Sturzu este aceea în care se spune că întotdeauna, primăvara, toți negustorii întârziau la vad la Târzii pentru că îi opreau apele învolburate ale pârâului.
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
continuat să confecționeze vase ceramice. Cronologia așezării de olari nu este până în prezent clar definită dar se crede că începe încă din secolele I d. Hr. și se termină cândva în sec. IV-V d. Hr. În perioada medievală timpurie, apropierea vadului peste Someș a conferit Medieșului un rol central în zonă. Probabil poziția geografică avantajoasă a determinat administrația maghiară din sec. XIII să așeze aici coloniști aduși din Imperiul German în jurul anului 1271. Regele a acordat însemnate privilegii coloniștilor, documentul respectiv
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiana
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
satul se ramifică spre Dealul Arie, de-a lungul pârâului Coșarului, pe o distanță de 4km. ( sat desființat și comasat cu Băhnășeni în anul 1968 ). Drumurile de legătură ale satului cu așezările învecinate sunt puține. Un drum ce merge pe lângă vadul pârâului Solonț vine dinspre Tărâța și merge la Solonț . Un alt drum de legătură cu Pârjolul taie dealul din partea de răsărit a satului. Suprafața actualei vetre a satului este de 3750 km. Băhnășenii se încadrează în tipul de sat dispus
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
atunci inclusă în județul Buzău. Pe teritoriul comunei Balta Albă există trei obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate de interes local, în zona satului Balta Albă. Două sunt situri arheologice: situl „La movilele gemene” (sau „La vad”), pe șoseaua spre Amara, aparținând culturii Cerneahov (secolele al II-lea-al IV-lea e.n.); și situl de la Balta Albă (aflat la 3 km vest de sat), cuprinzând încă o așezare și o necropolă aparținând aceleiași culturi. Cel de al
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
păstorirea preotului I. Vasile Vultur și prin eforturile deosebite ale credincioșilor din parohie se reușește construirea unei frumoase biserici noi , care a fost sfințită la data de 30 august 1992 de către P.S.S. Dr. Irineu Pop Bistrițeanul - episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
Vadu Crișului (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Localitatea este situată la iesirea Crișului Repede din defileu. Toponimul Vad, atât în limba română cât și Rév în limba maghiară, semnifică locul din albia unui râu unde malul fiind jos și apa puțin adâncă, permitea trecerea prin apă de pe un mal la altul. Satul marchează limita sud-estică a Depresiunii Vadului
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Vad, atât în limba română cât și Rév în limba maghiară, semnifică locul din albia unui râu unde malul fiind jos și apa puțin adâncă, permitea trecerea prin apă de pe un mal la altul. Satul marchează limita sud-estică a Depresiunii Vadului, depresiunea golf dintre "munceii" Pădurea Craiului și Munții Plopișului (sau Șes), depresiune ce poarta numele localității, care este simultan și cea mai mare din zonă. Este străbătută de drumul european E60 (DN1), Oradea - Cluj-Napoca, fiind aflată la aproximativ 50 km
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
46 59` latitudine nordică și pe meridianul de 22 3`30`` longitudine estică, la o altitudine de 270 m, la ieșirea Crișului Repede din defileul care-i poartă numele, lucru redat și de toponimul localității. Marchează limita sud-estică a depresiuni Vadului, depresiune “golf” dintre Munții Pădurea Craiului și Munții Plopișului, depresiune ce poartă numele localității, ea fiind cea mai mare și mai importantă din zonă. Este străbătută de drumul european E60, la o distanță de 50 km de orașul Oradea și
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
o distanță de 50 km de orașul Oradea și la 100 de orașul Cluj-Napoca. Tot prin comună mai trece și calea ferată Oradea - Cluj-Napoca, linie de circulație internațională. Localitatea Vadu Crișului este situată la contactul Munților Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului. Ca urmare a acestei așezări, structura geolocică a zonei este complexă, fiind reprezentată prin roci sedimentare de natură și vârste diferite. Munții Pădurea Craiului sunt alcătuiți preponderent din calcare triasice, jurasice și cretacice, întâlnite la zi în defileul sculptat al
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
și în zona montană ce aparține de Pădurea Craiului. Datorită acestui fapt și structurii geologice și geomorfologice, peisajul zonei este variat și totodată creează o notă de pitoresc. Lunca Crișului Repede este largă și dă o adevarată imagine a Depresiunii Vadului. Alcătuită din pietrișuri și nisipuri fluviatile, lunca prezintă o ușoară creștere în altitudine de la râu spre cei doi versanți. Râul este adâncit cu 2-5 m în formațiunile de luncă, dar malurile albiei minore sunt inegale. Terasele întâlnite sunt dezvoltate mai
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
pietrei (paleolitic). Mărturie sunt descoperirile arheologice, mai ales din peșterile din zonă, care au scos la iveală vestigii databile până în epoca bronzului. Prima atestare documentară a satului Vadu Crișului este din anul1332. În cursul evului mediu, au existat două localități Vad, una pe malul stâng și alta pe cel drept al Crișului Repede. Până în secolul al XVIII-lea, Vadul de pe malul drept a făcut parte din domeniul cetății Sinteu, mai târziu Alesd, iar cel de pe malul stâng a aparținut domeniului familiei
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
databile până în epoca bronzului. Prima atestare documentară a satului Vadu Crișului este din anul1332. În cursul evului mediu, au existat două localități Vad, una pe malul stâng și alta pe cel drept al Crișului Repede. Până în secolul al XVIII-lea, Vadul de pe malul drept a făcut parte din domeniul cetății Sinteu, mai târziu Alesd, iar cel de pe malul stâng a aparținut domeniului familiei Telegdi de la Tileagd. Topa de Criș aparținea de Ocolul nobilier romanesc al Borodului. Dezvoltarea deosebită a așezării de pe
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
apărut cu numele de Modura. O statuie a fetei cu ulciorul cu apă (statuia Modurei) se află și acum la fântâna Modura, la capătul Aleei Restaurației din Parcul Herăstrău. Pentru o scurtă perioadă, până în 1940, Vadu Crișului s-a numit Vadul lui Carol. Dictatul de la Viena (30 august 1940) a adus pe aceste meleaguri administrația statului ungar. Armatele horthyste au fost primite cu bucurie de populația maghiară (8 septembrie 1940) care a trecut la măsuri de înlocuire a tuturor instituțiilor cu
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
în evidență folclorul zonei a dus în anul 1969 la lansarea unei manifestări devenite apoi tradiție: Târgul de la Vama Sării, ținut de atunci în fiecare an, în prima duminică din luna iunie. El poartă în denumirea sa amintirea locului, a Vadului de pe Criș unde se vămuiau mărfurile între care și sarea în secolele XIII - XV. După categorii de vârste în anul 1997 În zonă se poate practica raftingul, escalada clasică și sportivă, canioningul și speologia, detalii la www.tura.ro
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
cultural denumit Igrița, denumire lansată în 1978, cu ocazia colocviului privitor la epoca bronzului, organizat de Institutul de Arheologie din București . Purtătorilor grupului Igrița 1 li se pot asocia depozitele de bronzuri descoperite pe valea Crișului Repede La: Negreni, Bălnaca, Vadul Crișului, Alesd, Oșorhei , la care se adaugă descoperirile de la Oradea-Salca, Biharea, Roșiori, Cociuba, Valea Lui Mihai, Suplacu de Barcău, Deva . Ambele faze de evoluție a grupului Igrița se dezvoltă între secolele XIII-XII î.H.până în pragul Hallstattului A . În epoca
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
este elucidată sau poate nu îndeajuns cercetată. Despre perioada dacică menționăm faptul că în peștera Mișidului s-a descoperit un vas de lut dacic cu o monedă emisă de orașul Dyrrachium (secolele II - I d.H) iar pe teritoriul comunei apropriate, Vadul Crișului s-au găsit monede emise de împăratul roman Gordianus. De asemeni, în peștera Igrița, din hotarul comunei Aștileu s-a descoperit un tezaur compus din 26 de denari romani imperiali. A fost datat între anii 147-191 d. H. dovedind
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
și provincia imperială precum și existența unui drum comercial în antichitate pe valea Crișului Repede. Unii istoriografi situează granița de vest a Daciei Romane la Tisa susținând că, pe valea Crișului Repede ar exista urme de castre romane la Bucea, Șuncuiuș, Vadul Crișului. Cel mai bine păstrat, până în zilele noastre este castrul roman de la Bologa de lângă Huedin. Existența și continuitatea folosirii drumului de pe valea Crișului Repede ce lega Câmpia Tisei cu Transilvania este confirmată de urmele descoperirilor arheologice de la Șuncuiuș, Bălnaca, Vadul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Vadul Crișului. Cel mai bine păstrat, până în zilele noastre este castrul roman de la Bologa de lângă Huedin. Existența și continuitatea folosirii drumului de pe valea Crișului Repede ce lega Câmpia Tisei cu Transilvania este confirmată de urmele descoperirilor arheologice de la Șuncuiuș, Bălnaca, Vadul Crișului,etc. Bunăoară în gura peșterii Lesiana s-au descoperit vestigii de la o lociunță.din perioada feudală timpurie, din secolele XI-XIII d.H argument al continuității de locuire umană a zonei. În documentele medievale, vama de la Vadul Crișului este amintită
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
de la Șuncuiuș, Bălnaca, Vadul Crișului,etc. Bunăoară în gura peșterii Lesiana s-au descoperit vestigii de la o lociunță.din perioada feudală timpurie, din secolele XI-XIII d.H argument al continuității de locuire umană a zonei. În documentele medievale, vama de la Vadul Crișului este amintită ca fiind "din vechime". La Vadul Crișului se vămuiau mărfurile transportate pe cele două drumuri : cel de uscat și cel de apă. De la Birtin, drumul de uscat urca pe coasta dealului spre Săbolciu, la Oradea. Cel de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
peșterii Lesiana s-au descoperit vestigii de la o lociunță.din perioada feudală timpurie, din secolele XI-XIII d.H argument al continuității de locuire umană a zonei. În documentele medievale, vama de la Vadul Crișului este amintită ca fiind "din vechime". La Vadul Crișului se vămuiau mărfurile transportate pe cele două drumuri : cel de uscat și cel de apă. De la Birtin, drumul de uscat urca pe coasta dealului spre Săbolciu, la Oradea. Cel de apă era prevăzut cu un punct de observație construit
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
se vămuiau mărfurile transportate pe cele două drumuri : cel de uscat și cel de apă. De la Birtin, drumul de uscat urca pe coasta dealului spre Săbolciu, la Oradea. Cel de apă era prevăzut cu un punct de observație construit la Vadul Crișului, în secolul al XIII-lea situat în coasta muntelui, într-un punct ce permitea o largă panoramă asupra plutelor de pe Criș . Localnicii numesc această construcție ,Casa Zmeului. Până la construirea acesteia, punctul de vămuire era situat în gura peșterii alăturate
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]