4,335 matches
-
din moment ce conceptul trimite acum spre cea mai tipică și accesibilă formă a gândirii politice. Conferindu-i-se un astfel de sens, ideologia constituie o problemă care trebuie analizată în contextul epistemologiei teoriei politice, cu atât mai mult cu cât, respingând valențele epistemologice ale conceptului, atât teoreticienii sociali, cât și cei politici au ratat o serie întreagă de subiecte de cercetare care ar fi putut produce nu doar răspunsuri la întrebările de natură normativă, ci și soluții pentru problemele de natură practică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și practicii democratice care s-a remarcat inclusiv prin rafinamentul abordărilor conceptuale. Fără a urmări să institui o raportare polemică la o astfel de perspectivă, apreciez totuși că, în cadrul teoriei politice contemporane, conceptul de ideologie își poate pune la lucru valențele epistemologice nu doar atunci când în discuție se află problema interesului, ci și atunci când în atenție se află problema dominației. Dacă am interpretat relația dintre ideologie și interese ca pe un tip specific de raționalitate, cred, mai departe, că legătura conceptului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al ordinii politice din societățile occidentale contemporane. O astfel de constatare nu înseamnă, desigur, că ideologia nu trebuie să răspundă, în continuare, unor provocări. Fie în latura sa practică, orientată spre acțiunea socio-politică, fie în aceea epistemologică, care-i evidențiază valențele ce pot fi utilizate în procesul de cunoaștere a realității socio-politice, conceptul de ideologie este în continuare obligat așa cum vom vedea pe parcursul paginilor următoare să facă față dezvoltărilor socio-istorice ale timpurilor noastre. Iar asta nu înseamnă, în opinia mea, abdicarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
chiar și atunci când acestea din urmă survin în niște termeni de care respectivele anunțuri ar vrea să se elibereze. Pe de altă parte, dinamica socială a postmodernității oferă ea însăși indicii că este posibilă o recuperare a cunoașterii, după cum și valențele epistemologice ale ideologiei pot fi recuperate, astfel încât această dinamică să fie explicată și înțeleasă. Chiar regândite în acord cu provocările epistemologice ale filosofiei și teoriei sociale ori politice postmoderne, cele două concepte, ca și fenomenele ori procesele pe care le
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de perspective pentru critica teoretico-politică a gândirii de tip totalitar nu poate fi negată, nu e mai puțin adevărat că, restrângând semnificația ideologiei la statutul de obiect al unei asemenea critici, riscăm să eludăm tocmai acele aspecte care permit recuperarea valențelor epistemologice ale conceptului. Or, acesta este subiectul care mă interesează în contextul de față. În acest sens, consider că, asociind conceptul de ideologie unui fenomen politic înțeles exclusiv în termenii interesului pentru transformări radicale ale societății, Bell pierde prea ușor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de spațiul socio-politic. Din moment ce, pe coordonata pozitivării sale, ideologia poate fi înțeleasă ca un instrument al cunoașterii sociale și politice așa cum am argumentat în capitolele anterioare întrebarea care apare se referă, așadar, la capacitatea acestui concept de a-și etala valențele epistemologice și în condițiile postmodernității. În alți termeni: mai poate servi ideologia ca instrument în cunoașterea unui spațiu în care au apărut, îndeosebi în ultimele decenii, schimbări socio-politice de o asemenea profunzime și complexitate? Pentru a răspunde unei astfel de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să-l circumscrie odată cu inventarea sa efectivă, este restrânsă, în contextul acestei cărți, la sensul acordat termenului în anul 1796 de către Antoine Destutt de Tracy. În acest cadru, încerc să evidențiez resemantizarea ulterioară a termenului, urmărind în același timp recuperarea valențelor sale epistemologice, chiar în condițiile inseparabilității conceptului, în lumea contemporană, de conotațiile politice. 20 Încercând să identifice tendințele din cadrul studiului sociologic al ideologiei pe parcursul unei perioade de două decenii, Norman Birnbaum nota, în 1960, că "(...) anunțul recent ce apare din
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a doi cromofori izolați, culoarea acestora fiind o rezultantă a amestecului intramolecular al celor doi cromofori. 1.1.2. Influența elementelor constitutive ale coloranților asupra culorii Fenomenul de absorbție în domeniul vizibil al spectrului are loc datorită tranziției electronilor de valență de pe nivelul stării fundamentale pe nivelul stării excitate, tranziție care este posibilă numai atunci când diferența de energie dintre cele două stări este suficient de mică. Diferența de energie poate fi determinată de anumite elemente constitutive din structura coloranților și cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
pentru investiții este considerată ca fiind prea scăzută, comparativ cu amortizarea reală, sau prea scăzută În comparație cu cele care sunt oferite În alte țări. La rândul său, deducerea pierderilor Înregistrate anterior reprezintă o alternativă de aplicare a impozitului pe profit, cu valențe reale de influențare asupra activității Întreprinderilor și evoluției economiei naționale, pornind de la premisa că o societate comercială Își poate Încheia activitatea cu profit, dar și cu pierderi. Or, regimul fiscal al pierderilor Înregistrate influențează asupra bazei impozabile, mai ales că
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Lituania - În 1994, Rusia - 2001, Serbia - 2003, Ucraina și Slovacia - 2004. 421 spune chiar simbolic, cum este cazul cotei de 1% aplicată câștigurilor de pe piața de capital. Măsurile de reformă fiscală adoptate În ultimii ani se consideră a avea multiple valențe cu caracter stimulativ. Astfel, În primul rând, se creează posibilitatea obținerii de venituri mai mari pentru cei care muncesc mai mult, tendința fiind aceea de a se impozita toate tipurile de venit. Totodată, aceste măsuri reprezintă un stimulent economic foarte
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
concluzie, a fi credincios sau a avea o credință atât în limbajul profan cât și cel religios înseamnă a avea o opinie, a presupunesau chiar a fi convins de un adevăr sau altul. Cuvântul „credință”sugerează cel mai adesea o valență pur religioasă. Credințele oamenilor sunt foarte variate și se pot diferenția după elementele principale ale conținutului lor, încât tot credincios poate fi numit șicel care mărtusește hinduismul, mahomedanismul, iudaismul, creș tinismul etc. întrucât fiecare poate profesa ori mărturisi că aparțineunei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
performanțelor economice - exprimate prin creșterea puternică a exporturilor de produse farmaceutice și electronice - inclusiv prin intermediul ISD. În termeni generali, ISD pot contribui la stimularea competiției și la ameliorarea calității resurselor productive Într-o economie gazdă, exemplul Irlandei atestă și o valență particulară a acestor fluxuri, legată de crearea unor nuclee de activități economice ce pot deveni motoare ale dezvoltării. Aceasta, deoarece În al doilea stadiu al dezvoltării, În funcție de capacitatea guvernelor de a promova politicile macroeconomice și microeconomice corespunzătoare, de a stimula
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
perioadă ca formație compusă din care făcea parte și termenul aflat acum în funcție toponimică. Acesta îndeplinea în formația respectivă rolul de particularizator, preluînd ulterior funcția denotativă îndeplinită de fostul „cap“ sau „centru“ al grupului nominal și condensînd-o în propria valență individualizatoare. Astfel, Valea Largă > Larga, Tarlaua Scurtă > Scurta, Apa Roșie > Roșia, Balta Sărată > Sărata etc. În felul acesta toponimul rezultat prin condensare, cumulează forța descrierii apelativului originar, „retras“ din formulă, dar presupus mintal la auzul nucleului rămas în funcțiune, și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
185). Nu plecase încă din Iași și el se vedea, în aceeași scrisoare, dominându-l pe Hasdeu, care „știe multa sed non multum”. Într-adevăr Eminescu cunoștea limba română în intimitatea acesteia, o exersase timp de peste zece ani cultivându-i valențele semantice și creative, iar simțirea nu-l putea înșela în generalizările teoretice asupra ei i rupe de realitatea istorică. Că pe Eminescu nu-l egala nimeni în cunoașterea practică a limbii române rezultă din următorul citat, semnificativ și pentru raporturile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
savuros“ chowder: „... era făcut din scoici mici și zemoase, amestecate cu biscuiți mărunțiți, bucățele de carne de porc sărată, totul îmbogățit cu unt și puternic condimentat cu piper și sare.“ Însă atunci când acest haos culinar este intenționat, rețeta capătă alte valențe gastronomice. Pentru comparație, gândiți-vă la celebra ciorbă rusească numită soleanka (numele vine de la solenia, „varză acră“), descoperită de către Radu Anton Roman și în Basarabia, deși într-o formă oarecum diferită de original. Întâlnim aceeași dezordine și incongruență în materie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
înstrăinarea realității și complicarea formelor, prin care percepția noastră devine mai dificilă și mai îndelungată. În artă, percepția este un scop în sine și trebuie amplificată.“ (V. Șklovski, O teorie a prozei, 1917) Să parafrazăm acest fragment, oferindu-i o valență în domeniul gastronomiei: scopul artei culinare este acela de a ne oferi o senzație a alimentului, dar o senzație care să fie o viziune, una proaspătă, atinsă de calitatea „uimirii“, și nu doar o recunoaștere. Pentru a ajunge la acest
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu un marchiz cu perucă pudrată, pe o arie de Lulli.“ Trebuie spus că sarmalele din varză dulce, specifice nunților de vară, sunt de cele mai multe ori fierte în borș, pentru că poporului i s-a părut dintotdeauna că acreala este o valență imuabilă a acestei rețete. Lui Păstorel nici acest obicei nu i se pare acceptabil, el recomandând fierberea „à l ’étouffée [înăbușită, n.n.], în zeamă de carne“, iar la sfârșit, în Cotnari vechi amestecat cu pastă de roșii. Varianta sa este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Descartes (Cartesius 1596 - 1650). Acest filosof, matematician, fizician și enciclopedist este pasionat de medicină și biologie. El face disecții pe animale, descoperă actul reflex care, mai târziu prin Pavlov (1849 - 1938), va duce la conturarea reflexologiei, și afirmă convingerea că valențele medicinei, pe lângă vindecarea și prevenirea îmbolnăvirilor, îi vor face pe oameni mai umani. Pentru el sângele își are centrala în inimă, de unde ajunge în plămâni. Filosofia sa expusă în Traité de l’Homme (1648) este dualistă: trupul e distinct de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Sagito, care scriu în Japonia primul tratat de anatomie, în această îndepărtată țară traducându-se și opera lui Ambroise Paré (1796). Fizioterapia și balneoterapia, prin Friedrich Hoffmann cu Disertatio de motu optima corporis și prin J. Hann descoperitorul unor noi valențe ale apelor minerale, dobândesc statutul științific prin rigoarea metodologică utilizată. În același timp, obstetrica și ginecologia se separă de chirurgie. La Paris, Viena, Strasburg, apar școli de obstetrică; medicina de familie se conturează și în legătură cu creșterea rolului igienei și al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
altele dintre aspectele abordate. Nu desconsideră nici o informație, "chiar dacă nu este în întregime adevărată, parțial falsă ori cu totul falsă ..." (Despre idei și blocaje). În palierul imediat următor sunt comentate procedeele de recreare a comicului în opera scriitorului. Caragiale explorează valențele tuturor modurilor operaționale, evidențiază situații comice, tipologii rizibile, stereotipii de limbaj, discrepanțe lingvistice. Folosește aforismul ca formă de spirit, "moftul", ca emblemă a suficienței, figurile retorice pentru a intensifica tensiunea comică. Formele comice ale absurdului sunt reliefate printr-o expresivă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
particular al parodiei, opoziția care declanșează râsul comic va trebui să fie între orizontul de așteptare al receptorul avizat, mai exact, între convențiile recognoscibile de gen, conținut sau stil și maniera deformată în care acestea sunt prezentate. Importantă este și valența satirică a parodiei. Întrucât presupune un proces biunivoc, de analiză și de critică implicită prin deformare, denaturare, inversiune, coroborare, colaborare etc. grefate fie asupra unui text literar, fie asupra unui stil social de comportament, parodia se intersectează în privința finalității critice
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și dobândește valoare de filosofie la teoreticienii romantici germani, de exemplu la Fr. Schlegel, care o vor raporta la sinele absolut și la transcendent, prefigurând dominanta ontologică a postmodernismului, pentru care ironia va reprezenta un semn distinctiv. Sumara selecție de valențe istoricește constituite, indică deja dificultatea disocierii clare 134 între ironia ca principiu filosofic, etic, psihologic, retoric și ironia ca aspect al stilului literar. Acest polimorfism al ironiei reiese, de pildă, din considerațiile lui Kiekegaard care opera cu trei sensuri majore
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
subsidiar, ca și grotescul, un sens pozitiv. Asupra acestuia insista, spre exemplu, Antonin Artaud în Manifestele la "teatrul cruzimii" pentru care "umorul distructiv poate servi să concilieze, prin râs, obișnuințele rațiunii"201. Pornind de la premise similare, teatrul absurdului va înțelege valențele terapeutice ale umorului negru și absurd, prin posibilitatea de confruntare directă, exorcizatoare, cu tenebrele conștiinței, cu angoasele existenței. Pe o treaptă anterioară a umorului, așa cum indica de fapt și arhiva genealogică investigată de Addison, s-ar afla spiritul, Witz-ul. Ca
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
reda primordialului dezmărginit, absolut și unitar. Ambițiosul și nonconformistul Petru Anicet, fratele lui Pavel, interpretează de pe o poziție diferită această relație ternară, donjuanescă, echivalând-o cu o experiență "extatică", prin care a devenit superior "celorlalți poligami clandestini", pentru că a descoperit valențele iubirii ca posibilitate de împlinire. Îndepărtarea de craidonul caragialesc printr-o înnobilare dată de aspirația spre ideal se observă și la multe dintre personajele lui Gib I. Mihăescu. Latura cinică de aventurier a locotenentului Ragaiac din romanul Rusoaica (1933), de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
chile mastică prima, care, venisem tocmai atunci cu birja..." (Justiție). La nivelul sintaxei, anacolutul, digresiunile sau dimpotrivă concizia excesivă obturează sensul și generează comicul bazat pe procedeele acumulării haotice sau ale echivocului. Discursul înverșunatului Mitică din Situațiunea pune în lumină valențele comice ale anacolutului, iar expozeul incoerent și găunos al lui Farfuridi este o neîntrecută "demonstrație" de prolixitate. În aceeași preocupare a autorului de a exploata în registrul comicului greșelile de construcție sintactică, se înscriu și mostrele de stil birocratic: C.F.R.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]