3,478 matches
-
emigranți clandestini. Indiferent câtă apă curge la moară, rasismul există, dar nu e cel îndreptat împotriva culorii pielii. Aici, pe stradă, întâlnești oriunde chinezi, albanezi, pe ruani, japonezi, englezi, africani, români... sunt oameni din toate colțurile pământului. Foarte mulți olandezi (veniți aici datorită climei), foarte mulți englezi (atrași de cultură), nemți (care au întemeiat familii aici)... Și totuși, nu se discută nimic despre cei din urmă. Rasismul adevărat este îndreptat împotriva săracilor. Indi ferent de unde vin și ce culoare are pielea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
și o conduce la jocul de cărți din parc sau la magazinele de lux - cea „din afară”, straniera, în fața căreia nu trebuie să-și reprime atitudinea machistă, dimpotrivă, e bucuros că are cum să se dea „cocoș”. O femeie singură, venită aici să muncească, aflată într-o situație dificilă, este pradă sigură pentru el; nu știe să vorbească bine, nu are bani, nu are familie alături, nu are acte, nu poate face reclamație. Unii de-abia așteaptă să pice în casă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
oameni care ședeau. În aceeași clipă, ca și în 24 februarie, tribunele se deschid cu vacarm; valul poporului le inundă, le umple și curând dau pe din afară. Zoriți de mulțimea care îi mână înainte fără să-i vadă, primii veniți trec de balustradele tribunelor, încearcă să găsească o ieșire chiar în sală. Se aflau la zece picioare mai sus decât pardoseala sălii; se lasă să atârne de-a lungul pereților și sar în sală de la o înălțime de cinci-șase picioare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și cooperare. Ambele strategii reclamă cunoașterea clară a obiectivelor strategice ale organizației care vor regla activitatea. În ceea ce ne privește, putem afirma că la nivelul școlii ca organizație se promovează majoritatea acestor strategii de integrare. Ele permit cadrelor didactice nou venite să ia contact cu exigențele profesiei, cu normele și valorile promovate la nivelul fiecărei școli. De cele mai multe ori au un caracter formal, secvențial, și mai puțin informal sau serial, deși aceasta din urmă reprezintă o cerință expresă a reformei educaționale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și plăcere la Școala Normală de Învățători din Bârlad. Soarta a decis însă altfel. Să revenim acum la satul Stâncășeni... și să nu neglijăm că el mai are o vatră, a pălmașilor clăcași și țigani (ultimii o etnie aparte, onorabilă, veniți sau aduși special pentru muncă pe moșia boierului local Gabunea-Popescu, care le-a oferit loc de casă la poalele moșiei din vecinătatea vetrei răzeșilor, de care îi desparte doar un podeț de la gura unui torent lateral pârâului Stâncășeni). Mă simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți ce animau petrecerile noastre tinerești ... sau horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii veniți ... iar aceștia din urmă s-au dovedit corecți și respectuoși cu vechii răzeși. Și în prezent, înlocuirea răzeșilor dispăruți prin deces sau prin atracția orașelor se face în mod pașnic, prin vânzări sau compensări materiale, încât trecerea de la viața patriarhală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
înțeleg: 1. Cine sunt cei doi bărbați? 2. De unde vine Stanley? 3. Sunt întregi la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe piesa." Pinter a răspuns: "Iată ce nu înțeleg eu: 1. Cine sunteți? 2. De unde veniți? 3. Sunteți întreagă la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe scrisoarea dvs". Refuzul lui Pinter de a nara, de a "explica" și a "se explica" poate duce până la un fel de ură, de tensiune maximă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe care o țineam pe umăr. M-am întors și am privit-o. Ochii ei i-au evitat pe ai mei în timp ce cumpăra, făcându-se că nu știe ce însemna piața aceea și vânzătorii ei. Ca atâția alți comuniști francezi veniți să-și caute norocul la tovarășii români, la începutul regimului, preferase să se întoarcă în Franța când situația nu i-a mai surâs. Profitând de o invitație a unei asociații a foștilor combatanți ai Brigăzilor Internaționale din Spania, din care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Dacă în epoca imperială dreptul roman scris îi guverna pe toți cei care locuiau pe teritoriul Imperiului principiul teritorialității legilor, care este al nostru -, doar galoromanii și ecleziasticii continuă să fie conduși și judecați după acest drept după invazii. Noii veniți se supun propriilor lor legi, pe care se grăbesc să le pună în scris, în latină: legi ale francilor salieni (legea salică) formulată în scris pe la 500, a ripuarilor, a burgunzilor, a alamanilor... Or, aceste legi, care se bazează pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
numele tuturor revoltelor țărănești din timpurile moderne. Teribilă, reacția nobililor a provocat o nemulțuire latentă, dar durabilă. În orașele devenite "orașe închise", revoltele sînt mai bine cunoscute. Izolată de lumea satelor, lumea urbană cunoaște dezbinarea: între vechi locuitori și noi veniți alungați din sate, între meșterii din ateliere, care vor să blocheze angajările și salariile, și calfe, între ofițerii regelui și contribuabili. Aceste revolte spontane, frecvente mai ales în secolul al XIV-lea, au servit adesea ca trambulină pentru exprimarea aspirațiilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unghi de 90 de grade". Dincolo Însă de aceasta, lucrările lui Gh. Boancă surprind prin atmosferă, predominența gamei de culori reci, albastru sau verde smaragd, Încălzite discret de nuanțe de ocru și griuri rafinate, aureolînd totul Într-o lumină misterioasă, venită parcă de undeva din trecut, făcîndu-te să simți nostalgia unor vremuri de mult apuse. Umorul, uneori debordant, alteori discret, Împletit cu morala subînțeleasă, adesea mușcătoare, facilitează depășirea narațiunii simple și pătrunderea În domeniul expresiei simbolice. "Din mersul ... culorii ... strunită În
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
de către mulți copii de la sate, datorită incertitudinii realizării profesionale viitoare în sectoarele neagricole. După cum se observă din tabelul nr. 4 și din graficul din fig. nr. 4 , în cadrul comunei Șipote, numărul persoanelor plecate a fost mai mare decât al celor venite, atât înainte de 1989, cât și după acest an . Ecartul cel mai mare între cei veniți și plecați se înregistrează în anul 1990, când au venit 17 persoane și au plecat 685.Aceasta se datorează faptului că în 1990 s-a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
observă din tabelul nr. 4 și din graficul din fig. nr. 4 , în cadrul comunei Șipote, numărul persoanelor plecate a fost mai mare decât al celor venite, atât înainte de 1989, cât și după acest an . Ecartul cel mai mare între cei veniți și plecați se înregistrează în anul 1990, când au venit 17 persoane și au plecat 685.Aceasta se datorează faptului că în 1990 s-a regularizat evidența populației. Până atunci, în vechiul regim,obținerea unui buletin de oraș era dificilă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
18,0‰ in 1998), 12,7 ( în 1999) apropiindu-se de media pe țară (13,8‰). În anul 1999 se remarcă valoarea ratei emigrației egală cu cea a ratei imigrației,deoarece nr. persoanelor plecate a fost egal cu a celor venite. Valorile mai mari înregistrate după 1990 se explică prin întoarcerea celor plecați în perioada dinainte de 1989. Datorită situației de criză economică generală a țării, a șomajului tot mai prezent, ca urmare a închiderii sau restructurării multor întreprinderi, aceste persoane au
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1. Statutul relațiilor din firmă. Oamenii judeca noile evenimente În lumina experienței lor. Într-o organizație cu o istorie săraca În relații, orice tactică managerială va fi privită cu suspiciune. Chiar dacă a existat o schimbare totala În personalul managerial, noii veniți vor fi caracterizați prin prisma celor vechi. 2. Atitudinea sindicatelor poate fi un factor decisiv de succes sau eșec. Astfel, un sindicat va privi motivarea prin participare ca pe o metodă de distrugere a rolului lui În organizație. 3. Claritatea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1. Statutul relațiilor din firmă. Oamenii judeca noile evenimente În lumina experienței lor. Într-o organizație cu o istorie săraca În relații, orice tactică managerială va fi privită cu suspiciune. Chiar dacă a existat o schimbare totala În personalul managerial, noii veniți vor fi caracterizați prin prisma celor vechi. 2. Atitudinea sindicatelor poate fi un factor decisiv de succes sau eșec. Astfel, un sindicat va privi motivarea prin participare ca pe o metodă de distrugere a rolului lui În organizație. 3. Claritatea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Și arar pot să mai treacă Pe la casa părintească. De când, mamă, ați plecat Multe lacrimi am vărsat! Casa părintească-i goală, Mă arde la inimioară!!! Decât mamă vă faceam, Mai bine doi pomi sădeam. Făceau roade, nu făceau, Împreună rămâneau. Veniți, puișorii, mamei Că mi se adună anii! Veți vrea să veniți la mine, Dar nu veți avea la cine! Are mama doi copii de Maria Radu Are mama doi copii Și-s crescuți de mâna ei. S-a sculat măicuța
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fac pungă de pus praf Cu pielea de pe picioare Să-mi fac tocuri la pistoale Iar cu pielea de pe trup Să-mi fac haine de haiduc De-oi purta, de n-oi purta Sunt haiduc în țara mea Haiducii cântă Veniți frați, veniți surori Veniți să culegem flori Flori de măr le-am semănat Și cu lacrimi le-am udat Și-n mănunchi să le legăm Și lui Bujor să le dăm Și așa să-i arătăm Cât de mult la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de pus praf Cu pielea de pe picioare Să-mi fac tocuri la pistoale Iar cu pielea de pe trup Să-mi fac haine de haiduc De-oi purta, de n-oi purta Sunt haiduc în țara mea Haiducii cântă Veniți frați, veniți surori Veniți să culegem flori Flori de măr le-am semănat Și cu lacrimi le-am udat Și-n mănunchi să le legăm Și lui Bujor să le dăm Și așa să-i arătăm Cât de mult la el ținem
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
praf Cu pielea de pe picioare Să-mi fac tocuri la pistoale Iar cu pielea de pe trup Să-mi fac haine de haiduc De-oi purta, de n-oi purta Sunt haiduc în țara mea Haiducii cântă Veniți frați, veniți surori Veniți să culegem flori Flori de măr le-am semănat Și cu lacrimi le-am udat Și-n mănunchi să le legăm Și lui Bujor să le dăm Și așa să-i arătăm Cât de mult la el ținem. Mulți ani
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ninsoare s-au risipit, cerul s-a deschis și strălucea în lumina dumnezeiască. La poartă băteau trei crai călători. - Mă rog, aicea s-a născut astă-nopate un prunc? - Aici, aici! Se grăbi să le deschidă gospodarul. Cine sunteți? Și de unde veniți? - Apoi, uită-te în sus! Îi grăiră drumeții. Crăciunul zărește o stea luminoasă, a cărei coadă scapără prin acoperișul staulului. Stăpânul casei norocose află că dumnealor sunt cei trei crai de la răsărit, cititori în stele, care auziseră că o să se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Irod. Altă legendă spune că trupurile celor trei magi sunt păstrate în catedrala din Colonia, lucru care ni se pare puțin cu putință. Iată cum au răspuns cei trei crai de la răsărit la întrebările lui Irod: Cine sunteți voi? De unde veniți? Unde vă călătoriți? Melchior: Eu sunt craiul Melchior de la Persida, care prin steaua ce s-a arătat am cunoscut că s-a născut Împărat mare pe pământ; merg până la Vithleem să mă închin lui. Balthazar: Eu sunt craiul Balthazar de la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un litru. Mănâncă supa puțin câte puțin, cu o linguriță. Masa de Crăciun în lume Se spune că de Crăciun stăm la masă cu Dumnezeu. Cu lumini, colindători, cozonaci și zahăr candel, cu oamnei fericiți și biserici pline de credincioși, veniți să se bucure de nașterea Măntuitorului. Să deschidem, așadar, împreună cartea cu îngeri, lăsându-i să poposească în casele noastre în seara de Moș Ajun și să ciocnim un pahar cu vin Varza roșie preferta spaniolilor. În perioada Crăciunului, pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul mare! Ei cântă-nălțător și rar Cântări de biruință, Apoi se-ntorc și plâng amar De-a Iudei necredință, De spini, de-ostași, și c-a murit... Dar s-a deschis mormântul Și el e-acum în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Și arar pot să mai treacă Pe la casa părintească. De când, mamă, ați plecat Multe lacrimi am vărsat! Casa părintească-i goală, Mă arde la inimioară!!! Decât mamă vă faceam, Mai bine doi pomi sădeam. Făceau roade, nu făceau, Împreună rămâneau. Veniți, puișorii, mamei Că mi se adună anii! Veți vrea să veniți la mine, Dar nu veți avea la cine! Are mama doi copii de Maria Radu Are mama doi copii Și-s crescuți de mâna ei. S-a sculat măicuța
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]