4,489 matches
-
clima, sol și relief, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultura și procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obținerea unor producții de struguri și vinuri cu însușiri asemănătoare. 4. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantațiile cu viță de vie din una sau mai multe localități, care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie și care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de clima, sol și sortiment, precum și prin condiții agrotehnice și tehnologice asemănătoare
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
Plaiul viticol este teritoriul restrîns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantațiile de vii situate pe aceeași forma de relief. Factorii naturali, precum și condițiile de cultura și de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafața cultivată cu viță de vie, determinînd obținerea unor produse cu însușiri de calitate specifice. 6. Soiurile recomandate sunt acelea care valorifica cel mai bine condițiile de mediu și își pun în valoare, în cel mai înalt grad, potențialul lor calitativ și productiv în
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
obținute într-o podgorie sau într-un centru viticol. Din această categorie fac parte, în primul rind, hibrizii direct producători. Anexa 2 DEFINIȚII ale musturilor, vinurilor și ale altor produse derivate din must și vin 1. Strugurii proaspeți sunt fructele viței de vie, folosite în vinificare, maturate sau într-un anumit stadiu de supramaturare, care pot fi zdrobite sau presate cu mijloace obișnuite și care intra spontan în fermentație alcoolică. 2. Mustul de struguri este produsul lichid obținut, prin scurgere libera
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
de spin / Veștedă frunză, frunză de vânt / Ce greu îmi vine să nu mai cânt. // Salcie verde, verde de rouă / Lacrima ierbii mă rupe în două / Iederă verde, verde de soc / Veșnic desculță alerg prin noroc. Galbenă frunză, frunză de viță / Mult mă adulmecă toamna pestriță / Galbenă frunză, frunză de vânt / Albă se sparge lumina-n cuvânt” (Mihaela Șorodoc, Cântec, octombrie 1992, p. 7); „Adolescență păgână, / Veșnică nevoie de zbor, / Te izbești de orizonturile roșii ce mă nemărginesc. / Elementar altceva căutând
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
știm de biletul de intrare la muzeu, fata și-a lipit brațul de tînărul zeu medicinist, am trecut la ideea de familie respectabilă, numai bunicii mei și evreii mai aveau asemenea magazine acolo, la Huși! ea, că te tragi din viță nobilă! el, parînd complimentul, că numai vița-de-vie de la Huși este nobilă! tot pe calea evocărilor o luăm și noi, cai de dîrvală pe celelalte capete ale banchetelor, satul s-a tras în vatră, de unde se întindea ca un maț pe sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și el de fazan, unii antrenați să dea răspunsuri, sună un prieten! tot vă duceați la capătul culoarului, că să nu aud eu, sună la Dan, la Maghi, floare, buruiană, nu se ține! roșioară soi de struguri, bunica avea o viță la casă, n-am mai văzut de-atunci! răsplată că ați mîncat bine, ați dat o reprezentație, ești belea! reacție stereotipă vorba ta, subiectul unei vorbiri este vid la care vine ea, dovadă că punctul de sprijin în spațiu nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
folcloric al ținutului! culmile din față cele din urmă bariere, statura de piatră albă în masa verde, Priseaca sat părăsit duce pe verzișuri, viteză ilegală, salturi Poiana Ampoiului, gospodăria proastă formă spațială, grajdul lateral, grădina din spate, Meteș dinții stîncoși, viță de vie pe tufărișuri, întîia ieșită în cale, bolovani de stînci din Tesalia, cu mănăstirile pe ei, Strada Zlatnei în Alba Iulia, scăpările în imobile fantezist înzestrate sînt manelele. Ora 19,25, în acceleratul Timișoara Iași, după Alba Iulia, Simeria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Europa în casele noastre. Votați candidații Partidului Democrat!" stop pe cîrlani și iadă, ea-și lipește rărunchii de gard, Văleni ieșire, constanta codificării voiaj s-a activat, dîmbul a ars cu tot cu salcîmetul, funingine de iarbă, frunzele păstăi vernil, cuiburi de viță răsădită Slobozia Mare, șoferul e creierul operațiunii, cum m-ai prins cu "frumușîca ceea"! și m-ai trimis la ea, misiune imposibilă, autobuz de provincie rășluind trei granițe, lăsat pe două vămi, toate din România! ne ții în oglinda retrovizoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
complet de daci) a fost colonizată cu "mulțime nenumărată din toată lumea romană" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84, subl. n.), urmând formula eutropiană "Ex toto Orbe Romano". Puritatea romană a poporului său este apărată de Petru Maior împotriva celor care, "pizmuind strălucita viță a romînilor [...] zic că romanii cei trimiși de Traian în Dachia, căsătorindu-se cu muerile dache, dintru această mestecare, feliu nou de oameni se urzi, adecă nu romani adevărați, ci corcituri din bărbați romani și mueri dache" (Maior, 1990, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
singurul care contează și care este arborat ca simbol identitar, este cel roman. Încă din Precuvântarea volumului, care conține miezul programatic al manualului, Xenopol afirmă că întreaga identitate națională a românilor "se bazează pe ideea că suntem un popor de viță romană. Această idee, [...] este temelia întregeĭ noastre viețĭ, rațiunea pentru care nu primim contopirea cu neamurile care ne înconjură. [...] Am fost și am ramas Romani" (Xenopol, 1890, p. 5). Într-un alt manual, istoricul ieșean insista asupra apartenenței poporului român
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
agricultură, care este dependentă de precipitații (cca. 60% din populația ocupată) și participă cu numai 18% la P.N.B., Marocul aflându-se printre principalii producători africani; se cultivă grâu, orz, orez, iar pentru export: legume de bază, citrice, măsline, curmale și viță de vie; la creșterea animalelor și pescuit, Marocul ocupă unul din primele locuri în Africa. Este cel mai mare exportator mondial de fosfați naturali, pirite, plumb, mangan, minereu de fier ș.a.; au fost descoperite zăcăminte importante de petrol și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
faptele celui despre care încep să-Ți relatez Ție și potențialilor cititori - eruditul profesor universitar ieșean, dr. Gheorghe Mustață. S-a născut pe meleaguri adjudene, la Adjudu-Vechi (Vrancea), între Siret și Trotușul inferior - așa că poate fi considerat un moldovean de viță vrânceană. Valoarea unui om este consecința firească a multor factori moșteniți și dobândiți educațional, reflectată în oglinda caracterului și cântărită de realizările obținute în viață. Toată lumea este convinsă de realitatea potrivit căreia, înfăptuirile prestigioase spre care tind mulți, nu curg
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
albă, înecată în broderii? Cel care este cu domnița și stă în picioare, cu mustăcioară și baston, o fi fost vreun filfizon? Ce plecăciune, dom'le, la nouăzeci de grade! Sărută afectat mînuța care i se întinde. O boltă din viță de vie, cu struguri din abundență, te însoțește spre nuc, spre banca înnegrită de timpuri, acolo unde văd scene generate de fantezii și visuri... Poftiți în casă, Excelență, ce onoare... Vă rog, să lăsăm formalismele... Sigur, cum doriți. Dar mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
știință de carte. El a studiat, nu glumă, era primul la liceul de silvicultură. Dacă ar fi avut condiții, făcea și facultatea... Dar băiatul lui va fi inginer silvic. Mort, copt, inginer va fi. Salvatore se cunoștea că-i de viță veche. Poate că era Limbric-ul cel mai isteț de la Eric cel Roșu încoace. Ce mai citea băiatul ăsta! Ce de-a cărți înghițea, ce de-a limbi străine boscorodea! Iubea pădurea și a dat la Silvicultură, la Brașov, intrînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai stăteam de vorbă. Eu îi vorbeam de România, de succesele din ultimul timp, despre munți și văi, despre viile generatoare de vinuri nemaipomenite. Sînt vinuri mai bune decît cele franțuzești? mă întreabă interesat. Nu pot afirma asta. Soiuri de viță de vie franțuzească s-au aclimatizat la noi și, ca atare, producem vinuri de o excelentă calitate. N-am băut niciodată un vin românesc. Ibisate, o să-ți ofer eu un vin de la noi. La următoarea întîlnire îi ofer mîndru două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de matematică. Victor Tabacaru a avut gospodărie în N. Bucureștiului, în zona Institutului de sericicultură Băneasa, pe aleea Radio, 14.000 mp., (azi str. Holban, nr. 53) nr.20, într-un cadru natural foarte frumos, cu livezi de duzi, cu viță de vie și pomi. Făcându-i o vizită împreună cu d-na Ecaterina Antonescu-Talaz, soția poetului, artistului și pictorului Gheorghe Antonescu Talaz, născută tot în răzeștii Toporăștiului și tot în același an - 1898, în curtea casei Victor Tabacaru avea expuse multe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
schimburi de focuri prin sat. Dar nu s-au dus nici un fel de lupte. S-a tras mai mult în bucurie, ca să zic așa. Rușii intraseră în pivnițele din preajma conacului boieresc și dăduseră cep la butoaiele pline cu vin de viță nobilă. Dar nu cu sfredelul, ca oamenii, ci cu cartușe dum-dum. Curgea, am auzit, vinul ca pe gârlă. Rușii beau până cădeau din picioare. Dar nu s-au lăsat mai prejos nici ai noștri. S-au luat la întrecere cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
decît în cele franceze și germanice. Poate pentru că ea se situează într-un cadru instituțional mai vast, desemnat în engleză prin termenul fosterage, de origine germanică. Această tradiție, respectată cu strictețe în Irlanda și în Scoția, cerea ca vlăstarele de viță aleasă să fie încredințate altei familii, care le creștea și le asigura educația. Rezultau de aici între protagoniști niște legături morale și sentimentale mai puternice decît cele pe care și le recunoșteau aceștia cu familiile în care se născuseră. Tradiția
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
forțat fiind de un regim comunist de import, opresiv și despotic, învățătorul Ioan Marcu se gândea totuși să înființeze o plantație de vie în apropierea casei sale, mai sus de livadă, drept pentru care a adus și plantat soiuri de viță altoi pentru vin și pentru masă specifice zonei (același soiuri fiind recomandate acum de Uniunea Europeană !). Peste câțiva ani, când via a început să rodească, bucuria învățătorului Ioan Marcu avea să se dovedească de scurtă durată, pentru că “tovarășii” de la C.A.P.
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
ambele sunt, la noi, cu mult mai vechi, niște autohtone desigur integrate cândva altor reguli. Dar nu de cele patru - În același similia similibus - brațe ori mădulare și nici de alte numere semnificative doresc să vă vorbesc, ci de altceva: vița de vie, care e „datoare“ de fapt cifrei 5. Și nu numai ea. Omul a definit niște numere „magice“: 3, 7... Natura Însă, se pare că l’a ales pe 5. Cel puțin În marele grup al dicotiledonatelor, plantele hegemone
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fapt cifrei 5. Și nu numai ea. Omul a definit niște numere „magice“: 3, 7... Natura Însă, se pare că l’a ales pe 5. Cel puțin În marele grup al dicotiledonatelor, plantele hegemone astăzi pe planetă, căruia Îi aparține vița, această cifră e suverană; ca petale de exemplu. L’a ales și pe 6, pentru celălalt mare grup de plante superioare: monocotiledonatele, precum crinul ori laleaua. Ce produce vița? Evident vin, un lucru tare tentant, motiv pentru care toți crâșmarii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
grup al dicotiledonatelor, plantele hegemone astăzi pe planetă, căruia Îi aparține vița, această cifră e suverană; ca petale de exemplu. L’a ales și pe 6, pentru celălalt mare grup de plante superioare: monocotiledonatele, precum crinul ori laleaua. Ce produce vița? Evident vin, un lucru tare tentant, motiv pentru care toți crâșmarii lumii și din toate vremurile i-au adăugat apă; l’au entropizat adică. Pentru asta, François Villon le-a menit cumplite pedepse: ...de paloș, de baltag și de cuțit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fire, bețivii Evului Mediu au găsit altă soluție: paharul din lemn de iederă, prin porii căruia apa de prisos se scurge... Treabă sigură, căci apa din struguri nu-i totuna cu cea din fântână. Iedera salvează deci puritatea, negentropia produsului viței, fără a recupera Însă și paguba: apă plătită drept vin. Firesc, trecerea de la entropie la negentropie, de la inferior la superior, costă. Verde sau poetic ruginită, cum e acum, Întreagă sau lobată - după soi - frunza viței Închipuie 5 vârfuri; poligonală ori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
salvează deci puritatea, negentropia produsului viței, fără a recupera Însă și paguba: apă plătită drept vin. Firesc, trecerea de la entropie la negentropie, de la inferior la superior, costă. Verde sau poetic ruginită, cum e acum, Întreagă sau lobată - după soi - frunza viței Închipuie 5 vârfuri; poligonală ori lobată - după poziția pe rămurică - frunza iederei are, de asemenea 5 vârfuri. Aspect care amintește de pentagrama ariană, simbolul omului, dar și o prea cunoscută și nefastă stea; cifră care de două ori este descoperită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu semiticul 6 și dublul său, duzina - de ouă, de exemplu - adică cheltuiala. În schimb, chinezii au găsit că antiteza e aparentă, căci 5 sunt elementele - filosofice - ce alcătuiesc lumea, dar 12 anii ce rostuiesc ciclurile după care ea trăiește. Vița adoră piatra, În adâncul solului. La fel iedera, dar pe aceea a zidului pe care ea se cațără. Și ambele o sfărâmă, ilustrând o „imperfecțiune“a Naturii. Cu ghilimele căci, entropizare fiind, acest efect al vieții plantei respectă o inexorabilă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]