12,728 matches
-
asemenea cercetări. În acest domeniu intermediar, între obligațiile experimentale și obligațiile gîndirii, microfizica reclamă concepții în care activitățile obiectului și activitățile subiectului sunt inseparabile. Asemenea concepții, greu de numit, au nevoie de un metafizician care să se preocupe de aspectul vital, de aspectul biologic al cunoașterii". Și Bachelard conchide: "Domnul Stéphane Lupasco est unul dintre aceștia. El aduce o importantă contribuție metafizicii". Ce elogiu superb! În ciuda polemicii pe plan filosofic, relația dintre Bachelard și Lupasco rămîne curtenitoare și chiar intimă, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Fundațiilor Regale, n° IV/9, 1 septembrie 1937. • "Experiența fizico-biologică și infinitul", Revista Fundațiilor Regale, n° IV/10, 1 octombrie 1937. • "Gîndire și viață a popoarelor", Revista Fundațiilor Regale, n° VI/10, 1 octombrie 1939. • "Les cadres logiques du fait vital", Revue Philosophique, Paris, PUF, septembrie-octom-brie 1940. • "Valeurs logiques et contradiction", Revue Philosophique, n° 1-3, ianuarie-martie 1945. • "Benjamin Fondane, le philosophe et l'ami", Cahiers du Sud, n° 282, 1947; text reeditat in "Benjamin Fondane", Non Lieu, n° 2-3, 1978. • "Une
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
hypothèse cosmogonique: l'atome primitif de Georges Lemaître", Sophia, aprilie-iunie 1948. • "Sur une certaine analogie entre l'axiome de choix et le principe de Pauli", Revue Philosophique, aprilie-iunie 1951. • "L'axiome du choix, le principe de Pauli et le phénomène vital", comunicare la Congresul Internațional de Filosofie a Științelor, Paris, 1949, publicată de Hermann, Paris, 1951. • "Énergie et finalité", in Actele celui de al XI-lea Congres Internațional de Filosofie, "Filosofie și metodologie a științelor naturii", Bruxelles, 20-26 august 1953, Amsterdam
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
antagonisme et l'art abstrait", Ring des Arts, 1960, cu ilustrații de Georges Mathieu, cu contribuția lui Jean-François Revel, Pierre Restany, Abraham Moles, Georges Mathieu, Alain Bosquet et al. • "L'axiome du choix, le principe de Pauli et le phénomène vital", Lettre Ouverte, n° 1, decembrie 1960, p. 11-17. • "Appel, peintre de la vie", XXe Siècle, seria nouă nr. 17, "The Great Adventure of Modern Art", supliment "Chroniques du jour", Crăciun 1961, copertă de Marc Chagall, cu o litografie originală de Karel
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
originală de Karel Appel; text republicat in Karel Appel, Reliefs 1966-1968, CNAC, Paris, 1968. • "Systémologie et cosmogonie", Argu-ments, n° 24, "Le problème cosmologique", trimestrul 4, 1961. • "Henri Michaux et la folie", L'Observateur Littéraire, 17 august 1961. • "Cybernétique et système vital", Lettre Ouverte, n° 4, vara 1962, pp. 54-64. • "L'énergie et la matière vivante", Revue de l'Enseignement Supérieur, n° 3, 1964. • "Vers les fondements d'une psycho-architecture", Melpomene, n° 16, decembrie 1964. • "Michaux et la folie", Cahiers de l
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
oamenilor ar avea loc schimbări neplăcute și cu consecințe de durată. Importanța atribuită menținerii normelor morale poate fi explicată în termenii unei poziții raționale arătând că, deși normele cer o sacrificare a intereselor persoanelor private, conformarea cu ele asigură interese vitale colective. Această explicație utilitaristă a necesității menținerii standardelor morale în scopul protejării de daune nu este însă totdeauna posibilă. În societatea modernă, calculele vizavi de mărimea daunei provocate nu explică importanța care se atribuie reglementării morale a comportamentului sexual, de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
eficientă de coordonare a calității este folosirea instrucțiunilor și dispozițiunilor scrise care asigură coerența și trasabilitatea procesului de coordonare, responsabilizând în același timp pe cei care emit asemenea documente. Dispozițiile sunt utile și eficiente pentru rezolvarea unor probleme de importanță vitală și în acest scop trebuie respectate anumite reguli: * Redactarea unei dispoziții scrise trebuie precedată de o analiză. Adeseori, o dispoziție scrisă, redactată pentru prima oară, este totodată și analizată pentru prima oară. * Înainte de aprobarea unei dispoziții scrise, trebuie să existe
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
implicate două entități organizatorice: managementul general și structura funcțională responsabilă cu acțiunea de diagnosticare. Managementul general are următoarele funcții: * Contribuie la asigurarea unității de scop prin realizarea acordului cu privire la ceea ce trebuie să se înțeleagă prin “acele câteva probleme de importanță vitală privind calitatea”. * Definește aspectele teoretice privitoare la cauzele posibile ale problemelor calității. * Asigură autoritatea efectuării de experimentări, respectiv asigură cadrelor care fac investigații cooperarea deplină din partea personalului de execuție. * Furnizează informații și recomandări cu privire la “mentalitatea” existentă în întreprindere și sursele
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
is Holy"). Blake însă nu este avocatul anarhiei morale și politice; dimpotrivă, el propovăduiește echilibrul armonic dintre cele două forțe fundamentale opuse, energia și rațiunea. Rațiunea o definește ca fiind "hotarul sau circumferință exterioară a Energiei"; Rațiunea este o forță vitală necesară în definirea Energiei (mai tîrziu avea să spună în Jerusalem: "trebuie să creez un Sistem, sau fi-voi înrobit de al altuia"), de vreme ce "Fără Contrarii nu există progres(ie)". Problemă însă era că Rațiunea tinsese să fie predominantă, de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care pe Pămînt numită e Negoțul, este pămîntul Cultivat Din jurul Golgonoozei în Codrii lui Entuthon [...]."116 Așadar, Allamanda este într-adevăr o materia primă alchimica, din care se fac și se nasc toate lucrurile. "Comerțul" are în fapt o functie vitală, deoarece prin acesta, ca lege a economiei societății în particular, si a vieții în general, devine posibil schimbul de substanțe / materii / energii / funcții, devine posibilă dialectica oscilanta Prolific-Devorator. S. Foster Damon, unul dintre cei mai importanți exegeți ai operei lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
descrie o functie inerentă în conceptul sau hiperonimic "Allamanda". Iată, prin urmare, ca cele două noțiuni simple din poemul lui Blake Milton, Bowlahoola (Lege-Stomac-interioritate-dinamism-dans epic simbolic înzestrat cu sensuri și funcții nomologice, energetic-vitale) și Allamanda (Comerț-sistem nervos-pămînt fertil-materia prima-matrice substanțială-funcție vitală de schimb armonic), Blake construiește o întreagă rețea de corespondențe dinamic-funcționale în tabloul mitic al poemului Milton și în peisajul filosofiei sale organicist-spirituale. Cuplul indivizibil polar Bowlahoola-Allamanda, așadar, reprezintă, definește sau implică următoarele corelații: Lege-comerț, Stomac-hrană, legitate-funcționalitate, creație-materia prima, artifex-alchimie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
două aspecte, legile (proprietățile substanțelor) și dinamica transformatională (procesele substanțelor), (de aceea "Știința-i împărțită-n Bowlahoola și-Allamanda") Bowlahoola și Allamanda, morfologia și sintaxa (sau stasis și kinesis, organ și funcție), care constituie gramatică ontica, științifică și artistică-religioasă integrală. Dimensiunea vitală static-dinamică a cuplului Bowlahoola și Allamanda se observă și în următorul pasaj: "Și roșia Globulă-i nesecatul Soare izvodit de Los Ca să măsoare Muritorilor Timpul și Spațiul în fiecare dimineață. Iar Bowlahoola și-Allamanda se află-n fiecare parte A Pulsarii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
organic", "biologic-vital", din trupul omului, creat pentru a institui "senzația temporală". Aflîndu-se de o parte și de alta a globulei roșii și a pulsației inimii, Bowlahoola (lege-stomac-sediu energetic) și Allamanda (comerț-sistem nervos-hrană primordială-materia prima-sediu al funcțiilor-matrice a dinamicii) "înfășoară" principiul vital din om cu ceea ce numim o dinamică interfinită, adică o dinamică operînd cu paradoxul ordine-haos, stare-mișcare (stasis-kinesis), normă-funcție, proprietate-proces, lege-libertate. Pe linia de tangenta a acestui paradox se manifestă Secțiunea de Aur, proporția fundamentală a formelor de viață. Mai mult
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
proprietate-proces, lege-libertate. Pe linia de tangenta a acestui paradox se manifestă Secțiunea de Aur, proporția fundamentală a formelor de viață. Mai mult, așa cum arată Foster Damon, cele două organizații Bowlahoola și Allamanda apar întotdeauna în cuplu, avînd o functie absolut vitală: "și dacă Bowlahoola s' Allamanda nu ar exista" nu ar putea exista "Nici un Chip de Om, ci doar o Vegetație Fibroasa, / Un Pólip de tandreți duioase far' de Gînd ori Viziune [...]."121 Bowlahoola include de asemenea inima și plămînii, cum
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
is this most woful place? 45 "Whence these fierce fires, but from thyself? No other living thing "În all this Chasm I behold. No other living thing "Dare thy most terrible wrath abide. Bound here to waste în pain "Thy vital substance în these fires that issue new & new "Around thee, sometimes like a flood, & sometimes like a rock 50 "Of living pangs, thy horrible bed glowing with ceaseless fires "Beneath thee & around. Above, a shower of fire now beats, "Moulded
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
circumferință asta fie-ți!"/ Așa creat-a Cerul Dumnezeu,/ Și-așa Pămîntul, dintru netocmire/ Și gol; o nepătrunsă-ntunecime/ Acoperea abisul însă peste/ Oglindă apelor nemișcătoare/ Fecundele-i arípi le-ntinse Duhul/ Lui Dumnezeu, în masă cea fluida/ Vărsînd vîrtuți vitale și căldura/ Dar zgură neagră, rece, infernala,/ Tartareeană și opusă vieții-n/ Străfundul hăurilor azvîrlind-o;/ Apoi topi și strînse laolaltă/ Noian de asemănătoare lucruri,/ În multe părți tot restul împărțind,/ Iar între lucruri aeru-l întinse;/ Apoi Pămîntul, cumpănit prin sine
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sacrul Tetraktys). (Pentru Philolaos 1 este punctul; 2 linia; 3 triunghiul; 4 piramida; punctul, linia, triunghiul și piramida conțin numărul 10 și își găsesc în el desăvîrșirea). În plus, hexada (6) era pentru pitagoricieni că Philolaos principiul însuflețirii, ca ciclu vital; iar octava (8) semnifică dragostea (eros), prietenia (philia), chibzuința (metis) și gîndirea (epinoia), precum și, probabil, octava muzicală sau octocordul (armonie inteligență). (Vezi și Filosofia greacă pînă la Platon, vol. ÎI, partea a 2-a, "Philolaos", pp. 74-76; Mihai Nasta, "Note
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și mai uimitoare creație din întreaga literatura de expresie engleză. Blake nu a mai atins nicăieri degajarea unei astfel de puteri creative, așa cum a făcut-o în acest capitol, care reprezintă mitul cel mai primordial al lui Blake, cea mai vitală dintre proiecțiile sale ale dorinței imaginative (Harold Bloom, Blake's Apocalypse, p. 291). De altfel, Harold Bloom califica întregul poem Vala ca fiind un "poem magnific" ("magnificent poem"), înzestrat cu "mituri gigantice și semnificative" ("gigantic and meaningful myths") și o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Harold Bloom crede că Vala ne oferă o apocalipsa inexplicabilă (așa cum este și cazul poemului Prometheus Unbound), care nu reușește să justifice de ce Los și Golgonooza să (Cetatea Artei) constituie un agent al mîntuirii oamenilor. Totuși, Vala este un poem vital, care, chiar dacă nu a fost gravat și adus la o formă definitivă, rămîne un text plin de o energie neegalata în intensitate în literatura engleză (Bloom, ibid., p 311). Bloom subliniază deopotrivă faptul că geniul lui Blake era atît de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Plauzibil este răspunsul afirmativ la prima întrebare: cele trei ipostaze ale timpului sunt forme ale destinului. C. Rădulescu-Motru spune: "Prevederea faptelor din natură o putem urmări pe două linii diferite: întâia este linia timpului astronomic (...) a doua, este linia timpului vital, psihologic, istoric, adică linia destinului..."164. Iată că diferența dintre timp și destin nu este, totuși, radicală, decât dacă privim acești termeni în contextul celor două forme ale determinismului: prin cauzalitate și prin finalitate. Fiecare unitate biologică, sufletească, istorică este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
adânciri în realitatea istorică, pentru a dibui o forță care trage în jos, către însăși originea vieții: tocmai aceasta face posibilă și justifică lucrarea nobilului; de aici, poate, și prețuirea de care se bucură tradiția în ochii nobilului. Secătuirea resurselor vitale ale istoriei fenomen evident pentru Nietzsche este un rău, dar unul necesar. Este, desigur, un rău pentru că omul și-a pierdut puterea de a evalua, interpreta, de a se raporta direct la viață, trăind-o. Dar secătuirea resurselor vitale ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
resurselor vitale ale istoriei fenomen evident pentru Nietzsche este un rău, dar unul necesar. Este, desigur, un rău pentru că omul și-a pierdut puterea de a evalua, interpreta, de a se raporta direct la viață, trăind-o. Dar secătuirea resurselor vitale ale istoriei a fost, totuși, necesară pentru reîmprospătarea acestei forțe care trage în jos către originea vieții însăși, către o survenire a voinței de putere. Reevaluarea tuturor valorilor reprezintă un act posibil doar prin reîntoarcerea la sursele primare ale vieții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o interceptase. El a înlocuit-o cu o scrisoare care prezenta un tablou sumbru al existenței lui Carlo. Îndurerat de cele citite Contele era pe moarte, iar Francesco se gândea cum să scape mai repede de el (La sua lampada vitale). El trece în revistă mai multe metode de a-i grăbi sfârșitul. Intra Arminio a cărei loialitate este testată de Francesco. Satisfăcut de răspunsurile primite, Francesco îi cere lui Arminio să se deghizeze și să se prezinte în fața Contelui pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a cărei șef să fie Carlo. El jură că îi va conduce până la moarte. Rezumat : Francesco se gândește la fragilitatea tatălui său și plănuiește să “ajute“ natură în uciderea tatălui lui. Cabaletta Tremate, o miseri la aria La sua lampada vitale Rezumat : După ce l-a determinat pe Arminio să aducă la cunoștința Contelui decesul fiului său, Carlo, în speranța că această veste îi va aduce tatălui moartea, Francesco își exprimă convingerea că acum oamenii vor cunoaște față adevăratului Francesco. Cavatina Lo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că justiția nu este întotdeauna suverană? a răspuns pe loc Rupert. Păi, vezi? 3. Cazul Alibaba Zimberlan (și cei patruzeci de hoți) 1. Avertisment: Necesitatea subiectului de a trăi în grup, dependența sa de societate reprezintă nu numai o necesitate vitală (...), ci și un alt răspuns la insuficiența sinelui.. Pe oricine ai întreba câți hoți se află în cârdășie cu Alibaba, fiecare îți va spune "patruzeci". Da, dar ăsta este doar un stereotip istoric. De fapt... Poate vă mai aduceți aminte
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]