8,047 matches
-
STATI, Șerban (25.I.1938, București), eseist și traducător. Este fiul Angelei Stati (n. Antonescu) și al lui Nicolae Stati, ambii ingineri. Urmează la București cursul primar la Școala nr. 1 - Mântuleasa, apoi Liceul „Mihai Viteazul”, absolvit în 1954, și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura italiană, luându-și licența în 1959, cu o teză despre revista italiană „Il conciliatore”. Redactor la Editura Tineretului (1960-1964), ulterior la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1964-1990), conduce, mai mulți
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
în 1939, îi slujise drept material de studiu pentru teza de doctorat. Urmează Legenda lui Afrodițian Persul (1942), Istoria Țării Rumânești... a stolnicului Constantin Cantacuzino (publicată în 1944 „de pe un manuscript”, împreună cu N. Cartojan), Cronica lui Baltazar Walter despre Mihai Viteazul, în raport cu cronicile interne contemporane (în „Studii și materiale de istorie medie”, 1959), precum și textele editate exemplar în anii când era cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”: Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc) (1960, în colaborare cu Constant Grecescu), Cronici
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
la București, bilunar, între 25 octombrie și 25 decembrie 1912 (patru numere), fără menționarea conducerii și a echipei de redactori. Istoria literară a înregistrat varii versiuni asupra realizatorilor: cea mai vehiculată se referă la un tandem de liceeni de la „Mihai Viteazul”, S. Samyro și I. Iovanaki - viitorii Tristan Tzara și Ion Vinea, alta îl asociază și pe pictorul Marcel Iancu, autor în majoritate al graficii, care ar fi finanțat și tipărirea; s-a afirmat și că partea materială i-ar fi
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
Dacia românească, 1932; Idem, Portretele doamnelor române, București, Editura Cartea românească, 1937. Vezi și Maria Buțureanu, Femeia - studiu social, București, 1921. 20. Vezi Alexandre A.C. Sturdza, La femme en Roumanie, Paris, 1911; Stoica Nicolaescu, Domnița Florica, fiica lui Mihaiu Vodă Viteazul și a doamnei Stanca, București, Institutul de arte grafice „Speranța”, 1912; C. Negru, Viața femeii române din trecutul foarte depărtat până azi, București, 1939. 21. Precum cea semnată de I. Grămadă: Femeia în Evul Mediu, Iași, 2003. 22. S. Gh.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domnie în scaun, au trimis de și-au adus pe doamnă-sa și coconii din țara Muntenească, că acolo o așezase într-acele turburări de oaste”; „că le trimisese [oștile] la Făgăraș să scoată pe doamnă-sa [a lui Mihai Viteazul] și pe coconii, carii îi închisese Chiachi Iștfan...”; „Iar el [Radu Șerban], cu puțini ce au scăpat, s-au dus la Suciavă unde era și doamnă-sa și de acolo, pen țara Leșască, la Beciu s-au dus la împăratul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iaste făcut din muiarea unui târgoveț den Hârlău, ce l-au chemat Rareș”; „întru aceste vremi, împăratul Suliiman, după moartea lui Ianoș care rămăsese tânăr, cu mumă-sa Ezavela crăiasa”; „că mumă-sa” - zice cronicarul, țesând despre doamna lui Mihai Viteazul, „den auz unul de la altul așa dovedim”, o veritabilă legendă a „văduvei nurlii” - au fost de la oraș de la Floci; care, fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat, de la Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lor și copiii lor și rudele lor robi în mâinile turcilor”; „Iar pre jupânesele lor le muncea și le lua toată agoniseala” [Mihnea al III-lea Radu]; „și au robit turci, turcoaice, copii, de i-au adus în țară” [Mihai Viteazul într-o campanie sud-dunăreană]; ori stârnind persecuții sau compasiune când rămâneau fără sprijin („har Constandin vodă [Brâncoveanu] încă nu i-au lăsat [este vorba de Maria Cantacuzino și de fiul ei] să fie atâta obidiți, precum au fost mai nainte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Romaniae Historica. A. Moldova, vol. XIX, p. 240, unde este pomenită împreună cu surorile ei Nastasia Ciolpăneasă, Anghelina păhărniceasă și Grozava visternicească), fiica lui Lupe Huru (Hurul), pârcălab de Hotin între 1572 și 1574, luase în căsătorie pe Ion Vodă cel Viteaz (faimoasa nuntă făcută în postul cel mare, împotriva căreia protestează Azarie; cronicarul călugăr îi află voievodului ce a fost „ca un nour întunecos” deasupra Moldovei și alte hibe grave în raport cu Ecclesia: „Era acesta și nedrept cinstitor în credință, căci hulea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Patrierșie la țarigrad, i-au adus blagoslovenie ca să o poată lua”. Soția lui Matei Basarab a fost învățată Doamnă Elena, soră a lui Udriște Năsturel și fiica postelnicului (apoi mare logofăt) Radu și a Despinei, „din casa lui Mihai Viteazul”12, iar Vasile Lupu a fost însurat prima oară cu Teodosia (Tudosca), fiica marelui vornic Coste Bâcioc (Bucioc), soție care i l-a născut pe Ioan cel slăbănog și bolnăvicios. Tot Tudosca a fost mama fetelor, de ale căror căsătorii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Chiajna, Ion, Iliaș, Ștefan, Constantin, Ruxandra, Iancu Sasul, Bogdan-Constantin și Eufrosina - alcătuiesc un șir lung, completat de încă un fiu și de o fiică, cu nume neștiute. O domniță venită de la Viena Radu Șerban (ultimul mare căpitan al lui Mihai Viteazul, boier bogat - cele 71 de sate și părți de sate pe care le stăpânea făceau din el cel mai cuprins proprietar de pământuri din țara Românească - și coborâtor, prin femei, din Basarabi) a pierdut tronul țării Românești - crede cronicarul, folosind Istoria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în orașul Modov) o veritabilă Curte. Familia: Doamna Elena (fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni), domnițele Ancuța (cea care trăise experiența unei logodne nefericite cu un reprezentant al Movileștilor și se va mărita aici cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul) și Elena - Elina - Ilinca, slujitorii, câțiva boieri cu jupânesele lor, trei logofeți de cancelarie (Radu Șerban întreținea o corespondență intensă; scria în țară și în alte părți), un doctor (căci fostul Voievod era bolnav de gută), „der Leibhartz seiner Durchlaucht
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Matei Basarab. Mai târziu, prin 1640, se va repatria și domnița Ancuța. Ea (văduvă tânără) va aduce cu sine rămășițele pământești ale tatălui și ale soțului ei (mort și el prin 1627). Radu Șerban, fost mare paharnic al lui Mihai Viteazul, și fiul Voievodului tuturor românilor își vor afla odihna la Mănăstirea Comana, ctitorie a lui Vlad țepeș. Pe Ilinca Matei Basarab a căsătorit-o în scurt timp cu Constantin Cantacuzino, fiul cel mare al lui Andronic Cantacuzino. Familia Cantacuzinilor din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Radu de la Afumați să ocupe pentru a treia oară tronul țării Românești (ginerele lui Neagoe Basarab avea sprijinul regelui Ioan Zápolya) era un „lotru”, un anume Dragoslav Purcarul, care a vrut să profite de unul dintre războaiele purtate de viteazul Domn cu turcii („când s-a bătut răposatul Radul voievod cu păgânii turci, cu Mehmet beg”). (Să observăm că acei care acordau ajutor unui pretendent erau, de regulă, „răufăcători” - tulburători ai Ordinei -, „adunătură”, „lotri”: „Iar Ion-vodă [cel Cumplit - n.m.] și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o dusese Ștefan Báthory - după ce din țara Românească o răpise Laiotă Basarab; în cele din urmă, prin 1483, ea va fi răscumpărată contra unor daruri costisitoare) rămâne fără soț (se va recăsători cu Vlad Călugărul), vom admite că Radu de la Afumați (viteazul Domn care, de dincolo de moarte, își înșiră - într-o frumoasă etopee incizată pe partea de mormânt din gropnița mănăstirii de la Curtea de Argeș - cele douăzeci de războaie purtate în doar zece an) a fost primul Domn din istoria românilor executat de niște
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
politică” uneori obscură, adesea complicată. Escaladări ce nu țineau cont în realizarea suprimării nici de statutul Voievodului, nici de sacralitatea instituției prin intermediul căreia se înfăptuise ungerea. Explozii violente, precum războaiele, erau urmate de trădări ce alegau ca soluție uciderea. Mihai Viteazul era Domn, când a căzut pradă - crede Stavrinos în a sa Poveste prea frumoasă a lui Mihai Voievod. Cum domni în Valahia, cum tăie pe turcii care se aflau acolo, și pe urmă fu ucis cu pizmă, fără luptă - pizmei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
omorâră, fără ca să se știe, fără ca să se nimerească sabia în mâna lui cea iuti. Și-i rămase trupușorul în țărână aruncat; gol, fără cămașă, tăvălit în sânge. Acestea le izbuti pizma înverșunată. Și se pierdu așa, pe nedrept, acest viteaz” ( Secvența aceasta l-a impresionat cu deosebire pe autorul Istoriei lui Mihai Viteazul ce va fi integrată în Letopisețul Cantacuzinesc, a preluat-o aproape fără modificări: „Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu știuse, nici să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cea iuti. Și-i rămase trupușorul în țărână aruncat; gol, fără cămașă, tăvălit în sânge. Acestea le izbuti pizma înverșunată. Și se pierdu așa, pe nedrept, acest viteaz” ( Secvența aceasta l-a impresionat cu deosebire pe autorul Istoriei lui Mihai Viteazul ce va fi integrată în Letopisețul Cantacuzinesc, a preluat-o aproape fără modificări: „Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu știuse, nici să împrilejise sabiile lui cea iute în mâna lui cea vitează. Și-i rămase
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Istoriei lui Mihai Viteazul ce va fi integrată în Letopisețul Cantacuzinesc, a preluat-o aproape fără modificări: „Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu știuse, nici să împrilejise sabiile lui cea iute în mâna lui cea vitează. Și-i rămase trupul gol în pulbere aruncat, că așa au lucrat pizma încă din’nceputul lumii. Că pizma au pierdut pre mulți bărbați făr’ de vină, ca și acesta”.) Diatriba împotriva invidiei, zisă pe un ton înalt (Stavrinos știe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că, uneori, în casele domnești, otrăvirea, mijloc radical de rezolvare a litigiilor și a chestiunilor complicate, era une affaire de femmes. De mâna turcului se putea muri nu numai la Istanbul Când a fost ucis, în 1574, Ion Vodă cel Viteaz era un învins. Fusese înfrânt în luptele de la Roșcani și de la Iezerul Cahulului. Călugărul Azarie, cronicarul, pentru care, între 1572 și 1574, pe tronul Moldovei stătuse, printr-un inexplicabil capriciu al sorții, un soi de monstru, o arătare născătoare de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este meritată. Mai târziu, Ureche va fi de părere că uciderea „groaznică” rezervată nesupusului (pedeapsă cu iz oriental) de un suzeran mânios trebuia să aibă forță de exemplu, să facă „pedagogie”, să descurajeze inițiative asemănătoare. Comportarea lui Ion Vodă cel Viteaz (care știa că, intrând în tabăra turcească, mergea la moarte, drept care, înainte de plecare, „au împărțit tot al său ce au avut între cazaci și di către toți și-au luat iertăciune...”) este perfect congruentă cu vitejia combatanților în lupta de la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Maria (sau Marica), fiica lui Lupu Huru, pârcălabul de Hotin (cu care Ion Vodă se însurase - nu uită Azarie să spună - în Postul Mare) a rămas văduvă. Vom mai afla semne de la ea prin hrisoave. Uciderea lui Ion Vodă cel Viteaz a fost, negreșit, o demonstrație de forță. (turcii o făceau, de altfel, destul de des; pe Mihail, fiul lui Mircea cel Bătrân, prinzându-l în timpul unei lupte, l-au decapitat din porunca sultanului Mehmed I; la fel și pe fiii săi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Alexandria sau la Muntele Sinai 135. Ruxandra, frumoasa fiică a lui Neagoe Basarab, rămânea - a doua oară - văduvă. Tot spre un loc de exil se îndrepta și Petru Cercel. Căci, bizuindu-se pe prietenii lui occidentali, fratele lui Mihai Viteazul părăsise un Apus ce-i oferea siguranță și cutezase să meargă la Istanbul, în 1589, spre a încerca să-și redobândească tronul pierdut. Adversarii au fost mai puternici, însă, și mai abili. Petru Cercel a fost închis în fioroasa Edicule
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că era asupra morții acéia scrisoare. Și așea, într-o dzi l-au luatú de la împărățiie și, la vederea divanului, prăvindú și singur împăratul pe fereastră perirea lui, i-au tăiat capul...”. Avea, se pare, un temei Ion Vodă cel Viteaz să fie invidios pe inventivitatea turcilor... Un Apus ocrotitor La 19 august 1591, Petru Șchiopul - care părăsea tronul Moldovei refuzând să plătească tributul majorat de turci („Pătru-vodă - zice cronicarul - nici într-un chip nu vru să se apuce de acea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin 1633 sau 1635, Doamna Elena, văduva (coborâtoare din marii boieri din Mărgineni; era fiică a postelnicului Udriște), și Ilinca (Elena, Elina), la chemarea lui Matei Basarab. Ancuța (care încă la Viena se măritase cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, după ce trăise experiența unei logodne nefericite cu Mihail Movilă) se va repatria mai târziu, prin 1640, și va aduce cu sine - am văzut - rămășițele pământești ale tatălui și ale soțului ei (mort și el prin 1627, căci suferea cumplit de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și va aduce cu sine - am văzut - rămășițele pământești ale tatălui și ale soțului ei (mort și el prin 1627, căci suferea cumplit de podagră: „ex nimis morbi passionibus totus contractus et lecto affixus”143. Marele paharnic al lui Mihai Viteazul, figură însemnată a istoriei noastre 144, și fiul Voievodului tuturor românilor își vor afla odihna la Mănăstirea Comana, ctitorie a lui Vlad țepeș. Din 1658 și până în 1660, Gheorghe Ștefan - care părăsise tronul Moldovei (a fost scos din scaun la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]