7,093 matches
-
sonore ale limbajului auzit și al doilea care face posibilă înțelegerea limbajului), copilul este incapabil să recepționeze semnalele sonore și să le organizeze în coduri lingvistice specifice. Astfel, legăturile audio-fonologice nu se pot dezvoltă, nu se va ajunge la reproducerea vocală a percepțiilor auditive, iar copilul, datorită surdității, devine și mut. Noțiunea de surdo-mut creează impresia unei duble deficiențe, când de fapt, copilul surd (cu rare excepții) este capabil să vorbească din punct de vedere anatomic, fiziologic și psihologic. În cazul
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
sistemului fonator care realizează feed-back-ul audio-verbal. Copilul cu surditate prelingvistică este în retard din punct de vedere al achiziției limbajului verbal. Accesul la limbaj nu este spontan și va trebui învățat în cadrul unui proces educațional special. El poate prezenta emisii vocale, însă ele nu ating nivelul de adaptare la fenomenul comunicării. Neavând o practică constantă în vorbire, copilul surd nu stăpânește practicile respirației și nu-și adaptează actul respirator la cerințele activității verbale. În ceea ce privește vocea copiilor surzi, ea reține atenția prin
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
îndreptățesc să sperăm că ea va fi nu numai de durată, ci și benefică pentru ambele instituții. Ce va include afișul sfârșitului de an 2001? În săptămâna aceasta, de pildă, am adus un dirijor de la Cluj Jozsef Horvath -, un solist vocal basul Mihai Frunză de la Iași, programul fiind oferit joi publicului larg, dar și, în mod special, studenților de la Universitate. Pe 29 noiembrie am invitat-o pe soprana Georgeta Grigore din București, cea ce a luat în vara aceasta câteva premii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
de fapt, și de Brăiloriu în Metoda sa de folclor din 1933, și anume că folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social. Prin urmare nu trebuie să mă limitez doar la culegerea folclorului, a muzicii vocale și instrumentale, a obiceiurilor, ci era imperios necesar să cunosc mai întâi viața oamenilor, ăndeletnicirile lor, felul de a gândi, concepția despre viață, artă, societate. Mi-am dat seama că arta folclorului nu este altceva decât însăși viața oamenilor, reflectarea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
îndreptățesc să sperăm că ea va fi nu numai de durată, ci și benefică pentru ambele instituții. Ce va include afișul sfârșitului de an 2001? În săptămâna aceasta, de pildă, am adus un dirijor de la Cluj Jozsef Horvath -, un solist vocal basul Mihai Frunză de la Iași, programul fiind oferit joi publicului larg, dar și, în mod special, studenților de la Universitate. Pe 29 noiembrie am invitat-o pe soprana Georgeta Grigore din București, cea ce a luat în vara aceasta câteva premii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de fapt, și de Brăiloriu în Metoda sa de folclor din 1933, și anume că folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social. Prin urmare nu trebuie să mă limitez doar la culegerea folclorului, a muzicii vocale și instrumentale, a obiceiurilor, ci era imperios necesar să cunosc mai întâi viața oamenilor, ăndeletnicirile lor, felul de a gândi, concepția despre viață, artă, societate. Mi-am dat seama că arta folclorului nu este altceva decât însăși viața oamenilor, reflectarea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
în cadrul unui fragment muzical citit prima oară. XVI.2.Unități de competență Unitățile de competență care pot fi dobândite în urma calificării prin liceu - filiera vocațională Nr. Profilul Calificare profesională Unități de competență 1. Muzică Corist 1. Descifrarea știmei corespunzătoare registrului vocal, din piese corale de dificultate medie; 2. Susținerea partidei vocale corespunzătoare, respectând tehnica vocală și intonația; 3. Interpretarea adecvată, înscrisă în cerințele dirijorului (tempo, dinamică, frazare, etc.); 4. Instruirea grupului coral (vocii) din care face parte; 5. Exersarea individuală a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de competență Unitățile de competență care pot fi dobândite în urma calificării prin liceu - filiera vocațională Nr. Profilul Calificare profesională Unități de competență 1. Muzică Corist 1. Descifrarea știmei corespunzătoare registrului vocal, din piese corale de dificultate medie; 2. Susținerea partidei vocale corespunzătoare, respectând tehnica vocală și intonația; 3. Interpretarea adecvată, înscrisă în cerințele dirijorului (tempo, dinamică, frazare, etc.); 4. Instruirea grupului coral (vocii) din care face parte; 5. Exersarea individuală a repertoriului; 6. Respectarea disciplinei specifice unei fromații muzicale (exercițiul individual
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
competență care pot fi dobândite în urma calificării prin liceu - filiera vocațională Nr. Profilul Calificare profesională Unități de competență 1. Muzică Corist 1. Descifrarea știmei corespunzătoare registrului vocal, din piese corale de dificultate medie; 2. Susținerea partidei vocale corespunzătoare, respectând tehnica vocală și intonația; 3. Interpretarea adecvată, înscrisă în cerințele dirijorului (tempo, dinamică, frazare, etc.); 4. Instruirea grupului coral (vocii) din care face parte; 5. Exersarea individuală a repertoriului; 6. Respectarea disciplinei specifice unei fromații muzicale (exercițiul individual, repetiții, spectacole, etc.); 7
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
4. Înscrierea în disciplina impusă de specificul unei formații muzicale; 5. Exersarea continuă, individuală, a repertoriului; 6. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 3. Muzică Corepetitor 1. Descifrarea unor partituri cu acompaniament cu dificultate medie și reproducerea lor; 2. Acompanierea unor interpreți vocali sau instrumentali de tipuri diferite (muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 3. Acompanierea unor interpreți vocali în formare (exerciții tehnice, asimilarea pieselor); 4. Acompanierea muzicală și susținerea exercițiilor tehnice în formarea dansatorilor (dans clasic, popular, etc.); 5. Asigurarea nivelului artistic corespunzător
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
repertoriului; 6. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 3. Muzică Corepetitor 1. Descifrarea unor partituri cu acompaniament cu dificultate medie și reproducerea lor; 2. Acompanierea unor interpreți vocali sau instrumentali de tipuri diferite (muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 3. Acompanierea unor interpreți vocali în formare (exerciții tehnice, asimilarea pieselor); 4. Acompanierea muzicală și susținerea exercițiilor tehnice în formarea dansatorilor (dans clasic, popular, etc.); 5. Asigurarea nivelului artistic corespunzător al elevilor în interpretare; 6. Exersare individuală a repertoriului; 7. Comunicarea interactivă cu interpreții. XVI
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Formatul UNIMARC autoritate, cuprinde: * blocul 2: vedeta de autoritate (o singură formă corectă). * blocul 4: forme excluse. Ex.: Mac Cartney, Paul: vedeta de 200 -1 $a Mac Cartney $bPaul autoritate Mc Cartney, Paul: forme excluse 510 00$3Beatles$gthe$cgrup vocal Beatles, The: vedete asociate și Instrumental. Observație: Pentru mai multe detalii practice, consultați situl BCU Iași, Mebcat. Dați click pe numele responsabilității intelectuale scrise în bold (îngroșat) 30. Câte tipuri de fișiere de autoritate sunt cunoscute? R: Fișierul de autoritate
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
R: Societatea informației oferă persoanelor cu handicap tehnologie incluzivă cum ar fi : * WWW multimedia accesibil persoanelor cu handicap, un web care include: un browser nonvizual, un browser-telefon, DAISY soft de imprimare. * Adaptarea tastaturii * Tastaturi alternative * Mouse alternativ * Introducere de date vocale * Softuri de sprijin pentru tehnologii * Softuri de citire ecran * Softuri de transcriere în Braille * Opțiuni pentru utilizator de a modifica contrastul, culorile, mărimea caracterelor * Dispozitive care permit mărirea caracterelor tipărite * Sisteme optice de recunoaștere a caracterelor 167. Plecând de la considerentul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
de tipul “față în față” ); * publică (cu un public larg). B. După statutul interlocutorilor: * verticală (între parteneri cu statute inegale); * orizontală (între parteneri cu statute egale); C. După codul folosit: * verbală ( transmisă prin cuvânt): * paraverbală (transmisă prin elemente prozodice și vocale ce însoțesc cuvântul); * nonverbală (realizată prin diversitatea de semne legate direct de postura, miscarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor); * mixtă (conține elemente de la fiecare din formele anterioare). D. După finalitatea actului comunicativ: * accidentală (caracterizată prin transmiterea întâmplătoare de informații); * subiectivă (exprimă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
cu teoriile lor despre literatură și cu gusturile lor literare. Avem aici un larg câmp de cercetare care n-a fost decât parțial explorat în ultimele decenii. *4 La rândul ei, evident, literatura poate deveni tema picturii sau a muzicii vocale și programatice, sau poate, mai ales poezia lirică și drama să colaboreze îndeaproape cu muzica. Există tot mai multe studii despre cântecele medievale sau despre poezia lirică elizabetană care 172 arată legătura intimă dintre poezie și fundalul muzical.5 În
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
lucrările corale, instrumentele muzicale dobândesc și ele o importanță tot mai mare. Ele capătă un sunet din ce În ce mai frumos și posibilitățile de a le combina devin mai bogate. Curând muzica instrumentală, care până atunci nu fusese decât un suport al muzicii vocale, devine independentă. Iau naștere orchestre și, firește, compoziții pentru ele. Epoca Renașterii, cea a Barocului, cea a Clasicismului și cea a Romantismului aduc cu ele o mare dezvoltare a muzicii. Polifonia nu numai că ajunge la un punct culminant, care
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
prezintă și pluralul "românizat"(*păpăi/*papai, *paranoi). Numărul mic de împrumuturi și, mai ales, absența împrumutului de dată foarte recentă și a celui englezesc sunt edificatoare pentru poziția "slabă" în sistemul actual. 2.2.5. În cazul corelației feminine [sg. vocală accentuată - pl. -le (tipul basma - basmale, canapea - canapele)], continuă să se manifeste trăsătura de tipar inactiv (mort) Observația se poate susține prin următoarele fapte: - Niciunul dintre împrumuturile de dată recentă, chiar și cele cu finală vocalică, nu se mai încadrează
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și cehă Amatori - 2 teatre populare în limba slovacă la Nădlac (județul Arad) și Sinteu (județul Bihor) - teatrul de amatori din Huta Voivozi - 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) - un grup vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) - fanfara din Nădlac - ansambluri folclorice cehe în Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) - ansambluri folclorice cehe în Eibenthal (județul Mehedinți), Sfânta Elena, Cîrnic, Ravenska, Sumița și Bigar (județul Caraș-Severin) e) În limba sârbă Amatori
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Făget (județul Bihor) - ansambluri folclorice cehe în Eibenthal (județul Mehedinți), Sfânta Elena, Cîrnic, Ravenska, Sumița și Bigar (județul Caraș-Severin) e) În limba sârbă Amatori - fomația studențească de amatori „Mladost” din Timișoara - aproximativ 20 de alte ansambluri folclorice, formații instrumentale și vocale, coruri la: Felnac (județul Arad), Cenad, Cenei și Sînnicolau Mare (județul Timișoara) și două formații folclorice la Moldova Veche și, respectiv, Bolobresca (județul Caraș-Severin). - Ansamblul folcloric „Sloga” din Timișoara. f) În limba țigănească Amatori - grupul folcloric „Cingărica” din Cluj-Napoca - grupul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
prin apariția noului Curriculum pentru clasele I-IV, care propune ca obiective generale pentru predarea educației muzicale în perioada notației muzicale (clasele a III-a și a IV-a), dezvoltarea deprinderilor de cântare după auz și după note, dezvoltarea capacităților vocale și instrumentale, cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical. A învăța copiii să cânte, înseamnă a-i învăța mai întâi să asculte, să audă conștient și să înțeleagă semnificația tuturor relațiilor melodice, ritmice, armonice, și de altă natură, care concurează
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
formarea omului, iar pe de altă parte, caracterul cognitiv al artei. La clasa a III-a obiectivele predării educației muzicale constau în: - însușirea unui repertoriu de cântece valoroase și accesibile din creația românească și universală; - formarea deprinderii de a cânta vocal după auz și prin solfegiere, corect și expresiv, în colectiv sau individual, la unison sau în aranjamente armonicopolifonice elementare; - mânuirea unor instrumente muzicale sau a unor jucării sonore; - formarea caapcității de a asculta muzica, de a-i descoperi frumusețea și
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
și consolidarea derpinderii de a emite sunete frumoase și de a pronunța corect, clar cuvintele. La clasele a III-a și a IV-a se utilizează mai multe tipuri de exerciții muzicale specifice tipului de lecție: a. Exerciții de cultură vocală - exerciții de respirație - exerciții de emisie vocală b. Exerciții ritmice De exemplu: Acestea se utilizează la lecțiile de formare a deprinderilor de percepere a sunetelor muzicale și a pauzelor. Obiectivele urmărite sunt: - să-și însușească cântarea cu ritmuri diverse; - să
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
frumoase și de a pronunța corect, clar cuvintele. La clasele a III-a și a IV-a se utilizează mai multe tipuri de exerciții muzicale specifice tipului de lecție: a. Exerciții de cultură vocală - exerciții de respirație - exerciții de emisie vocală b. Exerciții ritmice De exemplu: Acestea se utilizează la lecțiile de formare a deprinderilor de percepere a sunetelor muzicale și a pauzelor. Obiectivele urmărite sunt: - să-și însușească cântarea cu ritmuri diverse; - să perceapă aspectul general al duratelor sunetelor; - să
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
a altor exemple muzicale noi, înscrise în manualul de muzică; - cântarea instrumentală a exemplelor muzicale în lecții de consolidare, va putea îmbrăca forma unor acompaniamente, care să contribuie la sporirea expresivității muzicale a cântecelor și la antrenarea copiilor la cântare vocală și instrumentală. 5. Lecția de audiție muzicală Partea I - reeptarea cântecului învățat în ora precedentă; Partea a II-a - anunțarea subiectului audiției prezentarea piesei propuse pentru audiție, familiarizarea cu conținutul piesei; - audiția propriu-zisă a piesei; - lecție conversație Audiția muzicală reprezintă
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
dictarea. -Scrie dictarea cu spijin din partea învățătorului. PROBĂ DE EVALUARE - RECEPTAREA MESAJULUI MUZICAL Audiție muzicală: “Sârba în căruță”, de Gheorghe Danga “Anotimpurile”- Vara, partea I, de A. Vivaldi 1. Recunoaste elementele de limbaj muzical în operele audiate. 2. Diferențiază interpretarea vocală de cea instrumentală. 3. Desprinde mesajul cântecelor audiate. 4. Se manifestă dezinvolt în cadrul orelor de educație muzicală și-și formează deprinderea de a-și alege piesele muzicale preferate, argumentând alegerea făcută. DICȚIONAR MUZICAL a. Cântece și jocuri populare românești ALUNEL-
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]