3,277 matches
-
4 iulie a orașului Nicopole din Bulgaria. Datorită eșecului suferit În fața Plevnei, până atunci fudulul Mare Duce Nicolae a trimis principelui Carol I o telegramă cifrată cu următorul conținut: „Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rog să faci fusiune, demonstrațiune și, dacă se poate, să treci Dunarea cu armata după cum dorești. Între Jiu și Corabia demonstrațiunea aceasta este neapărat necesară pentru Înlesnirea mișcărilor mele”. Și-o fi râs În barbă neamțul nostru de suficiența prostească
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tot pe două birouri. Căzut cu capul În jos, deținutul era bătut cu cruzime. Metoda tapetului. Deținutul era legat la mâini, la glezne și la ochi. Pus În picioare pe un tapet, acesta era smuls cu violență. Astfel, deținutul cădea , zdrobindu-și fața, arcadele, nasul, dinții și umerii. Uneori era urcat În picioare pe birou și legat. Anchetatorii Îi ordonau să sară jos, sau Îl Împingeau, În timp ce-i fixau picioarele; astfel, deținutul se prăbușea În cap. Bătaia la testicule. Această tortură
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
energiile. Odată ajunși, Alfonso aranjează un bolovan mare în fața casei, pune bucățile de Yage pe iarbă, caută un alt bolovan mai mititel cu care începe să lovească o bucățică de Yage, începând în același timp să fluiere melodios. Termină de zdrobit prima bucățică, îmi dă mie bolovanul ciocan și îmi spune să continui să pisez și să cânt în același timp. Încep ceea ce, de fapt, este o muncă destul de obositoare, timp în care Alfonso pleacă să facă un foc mare pentru
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dupăamiază, deci cuget că pe la trei trebuie să fim gata de plecare (timpul în America Latină are complet altă dimensiune decât în Europa). Petrecem dimineața relaxându ne înaintea ceremoniei, în timp ce Alfonso prepara ayahuasca împreună cu Eliza, sora lui (Eliza se oferise să zdrobească ea liana drept mulțumire pentru sfaturile pe care i le-am dat). Miguelito plânge nervos de dimineață și concluzia Sandrei este că trebuie să-l fi deocheat cineva cu o zi înainte, deci Alfonso începe să-l curățe „de draci
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ațâță și pe păcătoșii ei de feciori și pe soră-sa Ileana lui Melian, căreia i-a promis că-i dă pământul lăsat nouă de socrumeu Ion, Dumnezeu să-l ierte, și pe care îl stăpânesc samavolnic, după ce l -au zdrobit în bătaie pe Costache, așa cum ai aflat și matale. Sunt încredințată că până la urmă lucrurile se vor așeza după dreptate, nu cu parul, cum crede Marița și cu neisprăviții ei. Așa că hai să lăsăm planurile vechi care nu s-au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
apoi până în iunie. La începutul lunii iulie, Hitler confirmă ordinul de atac, Ziua Z: 5 iulie. După intense bătălii de ambele părți, „Operațiunia Citadela” a eșuat cu foarte mari pierderi. Germania a pierdut pentru totdeauna inițiativa în răsărit. Au fost zdrobite 15 divizii germane, rușii înaintând 150 km., în cinci săptămâni, creindu-și astfel condiții favorabile reluării ofensivei în vest. La începutul lunii august, Konev ajunge la Harcov, pe care îl cucerește, amenințând astfel întreaga aripă de sud a frontului german. Anihilează
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
taică-su. I-a spus că vor avea suficient pământ, povestindu-i că familia Ciotacu s-ar fi hotărât să le înapoieze atât lotul de la Poarta Lipovei, cât și pământul luat de ei cu japca din luncă luat pentru care zdrobiseră pe Costrache în bătaie, precum și cel de pe Coastă, luat prin jurământ fals de la judecată. Natalița lui Gheorghe știa cum au decurs lucrurile și îi povestise în amănunt lui Maria Gheorghiu. Cumnata Marița i-a chemat pe cei doi băieți și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca profesor II. Mă pregătesc intens cu o bibliografie kilometrică! Tot atunci au loc evenimentele din Ungaria. Un vânt de libertate începe să bată și peste noi, mișcări studențești în partea de vest a țării, apropiată ca spațiu. U.R.S.S. zdrobește revoluția maghiară, profitând de faptul că anglo-americanii aveau de rezolvat problema Orientului Apropiat - respectiv problema Suezului. Iarăși se înăsprește tensiunea în țară! Noi opresiuni, cu arestări și exterminări ale oponenților! În ianuarie 1957, cu acordul directoarei respective de la Școala Pedagogică
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
-și pornească mașina. Și de data aceasta mi s-a mai dat o șansă, semn că Cineva de Sus încă mă iubește! După ce mi-am revenit din confruntarea cu cele două brute, a trebuit să-mi refac dantura, în parte zdrobită de lovitura primită. Scăpasem din război și era să mor în acest mod stupid la începutul anului 2000. De la Paris primesc o nouă și stăruitoare invitație pentru luna noiembrie. Cu trei ani în urmă, invitat la Paris, a fost sărbătorită
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Diviziei spunea: "Băi, vezi că sunt teroriști și diversioniști care pun pe tancuri mine, trotil!" Dar unde să-i vezi în atâta lume, că era un puhoi de civili între tancuri? S. B.: Făceai o manevră cu tancul și îi zdrobeai. M. M.: Îi zdrobeai. La un moment dat, vine cineva de la Batalionul 2, locotenent-major Marian Ștefan parcă, și zice: "Dom' maior, se trage de deasupra mea!" "Cum, băi, să se tragă de deasupra ta?" Era Biblioteca Națională. L-am trimis
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
că sunt teroriști și diversioniști care pun pe tancuri mine, trotil!" Dar unde să-i vezi în atâta lume, că era un puhoi de civili între tancuri? S. B.: Făceai o manevră cu tancul și îi zdrobeai. M. M.: Îi zdrobeai. La un moment dat, vine cineva de la Batalionul 2, locotenent-major Marian Ștefan parcă, și zice: "Dom' maior, se trage de deasupra mea!" "Cum, băi, să se tragă de deasupra ta?" Era Biblioteca Națională. L-am trimis sus să verifice, unde
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
aștrii, de jur împrejurul Observatorului pompierilor de la bifurcarea bulevardului Pake, - șoptind mereu, cu un glas blajin, același cuvânt : «Viceversa !... da, vice-versa !»... - cuvânt vag ca și vagul vastei mări, care sub fața‑i fără creț, ascunde‑n tainicele‑i adâncuri stâncoase cine știe câte corăbii, zdrobite înainte de a fi ajuns la liman, de‑a pururi pierdute !” ăs. n.Ă Să remarcăm că acest final este o posibilitate care a fost anticipată în text, și care acum buclează creând o armonie superioară și o tușă lirică. Totul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
jucat pentru prima oară În aer liber. Medeea la Festivalul Artelor de la Baalbek, printre ruinele templului antic, a produs o revelație datorată puterii vocii de a se mișca liber În spațiul liber. Acele ruine erau un loc binecuvântat care, În loc să zdrobească actorul, Îl Înnobilau, Îl făceau mai frumos. Când puneai mâna pe pietrele acelea, aveai impresia că trăiesc, păreau făcute din materie organică. Și culoarea pietrelor, galben-aurie, era o culoare foarte caldă. Nu era nimic rece, nimic care să creeze depărtare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
piatră un adevăr obiectiv, prin care se poate stabili un contact peste timp. Mai târziu, În fața Sfinxului, am avut din nou experiența artei obiective impersonale. Vedeam ce spunea Brâncuși: „Proporțiile sunt foarte mari, dar atât de perfecte, că nu ne zdrobesc. Par În același timp mari și mici“. În fața mea se ridica un colos impozant, dar care În același timp Îmi părea invizibil. Nu avea nimic anecdotic În expresie, era și nu era: deși prezent, cioplit În piatră, se pierdea În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Ștefan. Dacă nu ne părăseau! Dar... dar singuri!... Singuri!... Am făcut ce-am putut!... Pace ție, spune Daniil cu blândețe. Dar, Ștefan, obsedat, nu-l vede, nu-l aude. De trei zile și trei nopți rătăcesc nebun, bat munții, îmi zdrobesc genunchii pe stânci, gonesc încolțit de gânduri! Mă dau de ceasul morții! Încerc să înțeleg: cum a fost cu putință!? Cum?! Unde am greșit? Pentru ce am făcut tot ce-am făcut?! Pentru ce n-am făcut tot ce-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în flăcări. Și crezi că vor fi pedepsiți, undeva, cândva, pentru tot ce-au săvârșit? șoptește Maria. Cred!! își afirmă cu tărie Alexandru nestrămutata credință. Apusul și Răsăritul și-au dat mâna într-o "Ligă antiotomană" cu care îi vom zdrobi! Vinzi castraveți grădinarului? La "Congresul de la Mantova" s-a hotărât o mare "Cruciadă antiotomană" pentru recucerirea Constantinopolului și alungarea turcilor din Europa. Chiar eu, ca împuternicit al Senatului Venețian, am fost trimis în Moldova să duc tratative cu Ștefan Vodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
grădinarului? La "Congresul de la Mantova" s-a hotărât o mare "Cruciadă antiotomană" pentru recucerirea Constantinopolului și alungarea turcilor din Europa. Chiar eu, ca împuternicit al Senatului Venețian, am fost trimis în Moldova să duc tratative cu Ștefan Vodă. Îi vom zdrobi într-un uriaș clește! se entuziasmează Alexandru. Marile Puteri ale Europei nu vor îngădui... Marile-micile Puteri ale Europei, îl întrerupe Țamblac cu un zâmbet ironic. Îi cunosc bine. Aceste "Mari Puteri" nu-s decât niște gogoașe umflate cu vânt. Ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prăfuleț din minunata otravă venețiană, moștenire de familie. Și, astfel, Aron-Vodă Răspopitul a ajuns să spurce Scaunul Moldovei cu curul său răpciugos! E rândul lui taica, Bogdan, să intre în scenă... Cu ajutor unguresc de la Iancu de Hunedoara, l-a zdrobit la Crasna, dar Aron-Răspopitul a fugit și s-a oploșit în grațiile craiului Cazimir. Bogdan-Vodă n-a apucat să domnească nici doi ani. Fratele Aron, cu o bandă de tâlhari lehi, s-a furișat și l-a descăpățânat mișelește la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au înțeles cu toții! spune Ștefan revoltat. Toți au țâfne! Numai noi... noi, singurii care dăm totul și nu primim nimica! Mă tot îmboldesc: Fă război, că-i sfânt!" Îmi tot dau în cap cu crucea! "Fă o năvălire în Turcia! Zdrobește-i! Nimicește Împărăția Antihristului!!" Dar cine-și închipuie ei că-i Vodă Ștefan "acela"?! Alexandru Machedon?! Cezar?! Ghenghis-Han?!... Ce-și închipuie ei că-i micuța Moldovă? O țărișoară și ea, acolo!... Ce le pasă lor că sângele moldovenesc cât a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fortissimus athleta Christi" va repurta o nemaipomenit de strălucită izbândă asupra păgânătății, acoperindu-se de o "nepieritoare glorie"! Bine jucată comèdia, recunoaște Țamblac. La ce bun bâlciul aista murdar?! se aprinde Ștefan. Dintr-un foc, împușcă mai mulți iepuri odată: zdrobește Împărăția otomană, jucându-se de-a războiul, încununându-se "Salvator al Creștinătății", lovește într-o Moldovă ce-i sta ca spinul în ochi, scurtează nasul "moldoveanului obraznic", ce-l înțeapă mai abitir ca săgeata ceea buclucașă, și, nu în ultimul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
câine! scrâșnește Isaia. Ooo! Mă onorează. De-am avea și noi, oamenii, inima credincioasă a câinelui, nici "domnia ta" n-ai fi trădat de două ori: și Moldova, și pe domnul ei. Te-ai putea gândi totuși că, de mă osândești, zdrobești inima dragei tale surioare și... și urgisești niște prunci ce-ți sunt ție nepoței, cerșește Isaia. Ștefan se întoarce către Sora ce plânge în brațele Mariei. Mă doare durerea ta, Sora... Te rog să mă ierți... Spune! Pot să fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
într-o venă și, propulsat de fluxul sângelui, a navigat prin întreaga rețea de canale a aparatului circulator. Nici acum nu știu dacă așa ceva este cu putință (și nici nu țin să aflu). O părere competentă ar putea să-mi zdrobească istorioara cu acul, iar eu nu voi permite - mai ales după ce cu atâta șansă mi-am reamintit-o - să (m)i se întâmple o asemenea catastrofă. Povestea avea, desigur, și un scop educativ, moralizator (iată unde duce necumințenia, neascultarea...) dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
șoc ale turcilor. Din cauza tătarilor viața populației simple devenise insuportabilă; nu numai vite, ci și oameni, înhămați tot ca vitele, luau calea Bugeacului, pentru popularea stepelor sale pustii. Necontenitele harțe și lupte, războaielor ruso-turce, în fine timpul necruțător i-au zdrobit și împuținat însă până la urmă și pe tătarii din Bugeac. Astfel încât ultimii dintre ei au fost evacuați în 1808 în Crimeea, de către ruși, care după anexarea Basarabiei au procedat la o adevărată curățire a ei de turci și tătari. Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
într-un moment de slăbiciune, să primească așa ceva. Se poate ca, la capătul tuturor sforțărilor, la așa ceva să se supuie. Dar noi suntem cu toții numai expresia actuală a unui popor care a trăit veacuri întregi./ Putem slăbi, și putem fi zdrobiți. Dar aceia n-au avut slăbiciunea și nici nenorocirea. Cu luptele, suferințele și triumfurile lor, ei sunt acolo, în fund, și nimeni nu-i poate atinge./ Ei sunt indestructibili” (Neamul românesc, 30 martie 1940 ; cf. N. Iorga, Ultimele, Craiova 1978
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acestei verișoare mi-a atras atenția unchiul Constantin, de a cărui mărturie mă folosesc pentru a nu aprecia cititorul că n-aș prezenta fapte reale și aprecieri corecte. Am înțeles, cu nesfârșit regret, cum se pierd valorile românești acoperite și zdrobite de sărăcie și de uitare. UNCHIUL ȘTEFAN. Pe el l-am cunoscut mai puțin. Vârsta la care se făcea stagiul militar l-a prins fără a termina școala normală. S-a reangajat în jandarmerie, dar a fost ținut ca sergent
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]