5,341 matches
-
Acest tip de acte are o anumită influență, adică acționează asupra situației imediate a interlocutorilor. Printr-un ordin îl determin pe celălalt să facă ceva, printr-o promisiune mă oblig pe mine să fac ceva, etc. Odată cu actele perlocuționare este pusă în evidență ideea că prin limbaj noi putem acționa asupra celorlalți semeni, obținând anumite efecte. Punând în joc o anumită intervenție discursivă, noi putem acționa asupra universului psihocomportamental al interlocutorului nostru, iar prin intermediul acestuia putem acționa chiar asupra lumii, deoarece îl putem
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.” Evanghelia după Ioan 1:1,3 Etimologic termenii performativ, performativitate își află originea în verbul englezesc perform(a îndeplini, a săvârși) și substantivul englezesc-performance(îndeplinire, realizare, performanță), termenii originari punând în evidență sensul acțional al celor dintâi. Temenii performativ, performativitate se impun în universul discursiv odată cu cercetările lui John Langshaw Austin, care caută să argumenteze, prin teoria actelor de limbaj, că a spune înseamnă, totodată, a face. Cercetările sale au fost reunite
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
semnificantă”, reprezintă un element „static” al activității discursive, având un „caracter procesual”.(Bidu Vrânceanu,1997:185). Rostul intrării în scenă, pe lângă termenul de enunț, suficient oarecum din punct de vedere logico-semantic, și a celui de enunțare, este acela de a pune în evidență faptul că sensul și semnificația unui enunț țin nu doar de codul lingvistic, ci în mare măsură, de contextul enunțării format din enunțiator, destinatar, loc și moment, cu alte cuvinte de factorii psihosociologici și istorici ce țin de pragmatică. Rațiunea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
din orice domeniu sau situație de comunicare, care servește la mistificarea adevărului, la denaturarea sau chiar pierderea realității. Limba de lemn presupune, așadar, două modalități: “limba de lemn de aparat și falsa limbă reală, limba de lemn polemică, a fost pusă în evidență, nu mai este posibil să o asimilăm limbilor de propagandă, cum se face de obicei: modalitatea polemică servește la a bara trecerea spre adevăr, la a scoate realitatea din sfera de acțiune a spiritului; modalitatea de aparat servește la impunerea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și o funcție poetică”, prima urmând „să-i convingă pe oameni, oferind discursului podoabe care plac”, cealaltă urmărind „să redescrie realitatea pe calea ocolită a ficțiunii euristice”. (P. Ricoeur, 1984:25,380). Funcția retorică sau rolul persuasiv al metaforei îi pune în evidență calitatea de „ornament estetic” al acesteia, care deși este mai întâi prelucrată, decodată cognitiv de către receptor, adevărata ei țintă este nivelul emoțional afectiv, care odată atins face să vibreze întreaga ființă a acestuia. Limbajul metaforic își află puterea de seducție
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pentru unul de tip saussurean, ce are la bază modelul semnificant-semnificat, eliminând referința din ecuație. Ricoeur acreditează ideea că declinul retoricii se datorează printre altele și situației următoare: „reducerea metaforei la un simplu ornament...; o teorie pur ornamentală a tropului, punând în evidență în cele din urmă frivolitatea unei discipline pe care Platon o situase în aceeași categorie cu <<cosmetica>>”. Deoarece „folosirea figurată a cuvintelor nu comportă nici o informație nouă”, nu rămâne decât că „tropul, neînvățându-ne nimic, are doar o funcție decorativă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
care e la originea scăderii câteodată considerabile a capacității de apărare a sistemului imunitar și la o activitate defectuoasă a celulelor, în special la nivelul membranei ce asigură între altele, schimburile celulare. E grav! De fapt, o statistică medicală recentă, pune în evidență o patologie suplimentară la cei care vrând să facă bine, ajung la o obsesie a alimentației: atunci poate apărea hipocolesterolemia. Contrar celor ce se cred de obicei, un ou de la o pasăre de curte, preparat fără grăsime, păstrând pe cât posibil
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
cu personaje plate sau rotunde, anoste ori surprinzătoare, tipice ori singulare, cu fotolii, covoare, oglinzi, ceasuri, tablouri, cărți, ziare și instrumente muzicale și pentru că asociază toate acestea cu lumina, culorile moderne sau tradiționale, cu formele simbolice sau funcționale și pentru că pune în evidență, într-un fel aparte și prin modalități specifice, conduite, comodități, procese și structuri mentale specifice lumii românești. Lucrării formulează, prin adaptări teoretice și aplicative, promisiuni ale faptului că fenomenele picturale nu pot fi înțelese numai din perspectiva unui set de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
imaginea statuii printr-un act presupozițional care respectă și depășește - în aceeași măsură limitele iconografice, oferind șanse interpretative și victoriei, pentru că o intervenție ar putea salva personajele, și eșecului, pentru că, dacă nimic nu intervine, personajele sunt pierdute. Analiza momentului Laokoon pune în evidență faptul că, în unele situații, informația vizuală despre un singur eveniment este suficientă în edificarea unui parcurs narativ, că este uneori destulă narațiune în condiția de libertate în nemișcare a imaginii uniepisodice și că audiența poate narativiza o scenă vizuală
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
călătoriei, al parcursului lui Isus, amintit de Corrain în comentariul ei, și calea de acces spre lumina celestă, reflectată în spațiul acvatic, a Lunii înțeleasă aici ca: ”astrul adevărat, real ”, ca referire la cealaltă viață. Lumina puternică a lunii, care pune în evidență arborele desfrunzit și uscat, nu aparține spațiului terestru în care este reprezentată călătoria, ci spațiului care se deschide dincolo de întunericul nopții, spațiului în care se desfășoară fuga în Egipt, spațiul de dincolo a cărui lumină nu depinde de nimic din
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
întoarcem privirea sau închidem ochii...putem simți tactil arborele, putem gusta fructul, putem simți focul; dar nu le putem vedea. În acest fel, lucrul în aparență unitar se divide în părți care sunt conectate nu numai între ele, dar care pun în evidență și alte aspecte. Vizibilul se separă de tactil, de ceea ce poate fi gustat” Beyaert arată că pictura lui Matisse cere o altfel de abordare. În tablourile lui, unele construcții enunțiative întrerup rutina perceptivă și suspendă reperele iconice, ferindu-le de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
referirea la linia sinuoasă a vegetației care desparte pământescul de astral, la cele trei zone terestre, la bolta cerească desfășurată deasupra ansamblului terestru reprezentat într-o vizibilitate descrescândă, la felul în care lumina ramificată rimează în trei manifestări diferite sunt puse în evidență elementele plastice ale imaginii. Prin observațiile despre jocurile de linii, culori, volume și lumini, de contururi, convexități și concavități, de saturații și luminozități ale discursului sunt sintetizate conceptualizări greimasiene ale eideticului și cromaticului. Prin parcursul călătoriei care-și va găsi
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în jurul spațiului pictural, anticipând parcă întâlnirea și strângerea mâinilor, undeva, în mijlocul imaginii. Steiner expune aici narativitatea imaginii picturale în termenii opoziției dintre narativitatea puternică și narativitatea slabă. Dincolo de observațiile lui Steiner se poate adăuga faptul că narativitatea imaginii poate fi pusă în evidență și prin valorificarea unor contribuții notabile din teoriile mai vechi sau mai noi ale naratologiei. Meir Sternberg în Telling in Time II. Chronology, Teleology, Narrativityconsideră că cele mai puternice narațiuni sunt acelea în care apar surpriza și suspansul. Marie Laure
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Ryan în Modes of Narrativity enumeră o serie de categorii ale narativității: narativitatea diluată/diluted narrativitycare solicită audienței condensarea informației, narativitateaembrionică/embrionic narrativitycare atenționează audiența asupra omisiunilor narative, narativitatea fondatoare/underlying narrativitycare favorizează actul interpretativ, narativitatea exemplară/exemplary narrativity care pune în evidență momentul cheie al narațiunii, și narativitatea amânată/deffered narrativitycare stimulează construcția fabulei.Monika Fludernik în Toward a Natural Narratologyarată că manifestările narative sunt distribuibile pe o axă a narativității, în grade diferite, de la narativ la non-narativ. Brian McHale, în Weak
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
economia textuală. Există însă și unele manifestări textuale care depind mai degrabă de factorii calitativi decât de factorii cantitativi, adică de factori asociați și unor elemente opționale sau definițional implicite, și unor elemente necesare și definițional explicite. Acești factori calitativi pun în evidență, dincolo de orice considerente definiționale stricte, identitatea narativă a unui text, natura sau importul structurii narative care stă la baza acestuia și natura componentelor structurale sau proprietăților acestor componente care afectează gradul de narativitate al acestui text. Altfel spus, acești factori
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
trebui să fie o proprietate esențială, ci ca un fenomen incidental al artei. El consideră că forma semnificantă separă în pictură: „structurile formale destinate să stimuleze forța imaginativă” și constituie acea latură a manifestării picturale care intrigă, atrage atenția și pune în evidență, nu numai structuri centripetice ca în pictura lui David, ci și alte centre de interes cum ar fi elemente formale de simetrie, asimetrie, echilibru, dezechilibru, tensiune, unitate, disparare, abatere, contrast sau ritm. Landscape with the Fall of Icarusde Peter Bruegel
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
cufundat în apă. Este piciorul lui Icar, cel care a zburat atât de aproape de soare, încât ceara care i-a fixat aripile s-a lichefiat și l-a făcut să se prăbușească. Carroll crede că tabloul, prin convențiile lui compoziționale, pune în evidență indiferența și atrage atenția asupra felului în care viața cotidiană se desfășoară liniștit și previzibil în timp ce întâmplările legendare trec neobservate. El consideră că forma semnificantă a picturii lui Bruegel stă în asimetria, în de-centrarea care subliniază contrastul dintre cotidian
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ca forme semnificante ale picturii. Asemenea elemente nu stabilesc relații consacrate cu narativitatea vizuală, dar au un efect de constrângere asupra privitorului, solicită o analiză atentă a compoziției și favorizează narativizarea imaginii. Cu toate că este analizat ca element formal distinct care pune în evidență centre de interes narativ inedite în imagine, ritmul nu este încă un concept consacrat în teoria picturii. El este preluat din teoria muzicii, unde ritmul se referă la: „strictețea valorilor temporale marcată prin numărare, aplauze insistente sau bătaia din picior
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a-l sesiza trebuie să acceptăm separarea, așa cum spune Mieke Bal, a două moduri de a privi, the gaze/privirea: „încurajată de realismul transparent care șterge urmele operei” și the glance/privirea care: „poartă urmele enunțării picturale...reține mărcile picturii...pune în evidență poziționarea privitorului ca privitor încurajată de urmele operei...propune spre reflectare faptul că lumea este reprezentată în moduri specifice”. Separarea acestor două moduri de a privi selectează, pe de o parte, the gaze, privirea plictisită, consumată și măcinată de prejudecăți
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ochiului, scade pragul de fosfenă de la 2-5,3 la 0,6-1,2 V, coordonarea și funcția de echilibru sunt ameliorate. Pe parcursul unui antrenament nespecific efectuat fără minge, precum și către sfârșitul celor 90 minute de joc, explorarea fină a sistemului nervos pune în evidență apariția oboselii în stadiul ei precoce, atunci când, încă nici sportivul nici antrenorul nu sesizează apariția lor. La jucătorii mai puțin pregătiți, în partea a doua a jocului hiperexcitabilitatea sistemului nervos este înlocuită treptat cu normoexcitabilitate și apoi hiperexcitabilitate. Spre deosebire de cei
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
crescută. Autorii comentează această creștere ca un element ce pune in evidență centralizarea circulației la sportivi fapt care face ca raportul de amortizare să fie net subunitar. Viteza unei pulsații a fost găsită la 6,09m/sec. Indicii hemodinamici care pun în evidență munca inimii în repaus arată valori mult mai mici decât la cei neantrenați, de aceeași vârstă. Astfel, volumul sistolic de repaus a fost de 54,9 ml, debitul cardiac de 3,1 l/min și se realizează mai ales pe seama
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de calibru mic. În acest mod se adună o serozitate formată din limfă și lichid interstițial, niciodată hemoragică. Colecția se constituie lent; determină o deformare modestă, iar lichidul nu se află în tensiune. La palpare se percepe fluctuența și se pune în evidență semnul valului. Revărsatul evoluează lent spre resorbție și este bine să se aștepte deoarece puncția evacuatore poate favoriza infecția, iar după evacuare lichidul se reface rapid. 12.2.6.4. Edemul dur post-traumatic (celulodermita contuzivă) Edemul dur post-traumatic este o
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex. Ustilago nuda). Hibridarea. Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de biotipuri existente la unele specii (Puccinia graminis cuprinde cc. 300 biotipuri sau rase fiziologice). Mutațiile. Puse în evidență la diferiți agenți patogeni, mutantele au însușiri parazitare diferite de ale genitorilor. În cursul vieții lor plantele suferă de asemenea, modificări ale rezistenței sau sensibilității față de agenții patogeni, datorită și altor cauze interne dintre care enumerăm: fluctuația vitalității plantelor, modificările
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Trichothecium roseum, are efect în combaterea ciupercilor Fusarium graminearum, Monilia laxa, în concentrație de 50 ppm. Fitoncidele sunt substanțe volatile cu acțiune antibiotică, produse de către unele plante superioare. Cercetările efectuate în diferite țări (România, fosta U.R.S.S., R.P. Ungară) au pus în evidență efectul bactericid, bacteriostatic, fungicid sau fungistatic al fitoncidelor asupra microorganismelor. Extractele obținute din bulbii de ceapă, din usturoi sau din rădăcini de hrean au dat rezultate bune în tratarea semințelor pentru combaterea unor agenți patogeni. Competiția nutritivă a fost evidențiată
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Peronosporaceae, fam. Erysiphaceae și cele din ord. Uredinales care, au și o strictă specializare. 3.2. Specializarea agenților patogeni Pe parcursul vieții lor, unii agenți patogeni se adaptează la plantele gazdă și prin apariția de rase fiziologice noi. Acestea pot fi puse în evidență prin testări succesive serii de soiuri standard care manifestă simptome de diagnostic diferențiat, de la foarte rezistente la foarte sensibile. Specializarea agenților patogeni prin apariția de noi rase fiziologice se face prin mutații genetice, hibridare, heterocarioză și parasexualitate (recombinare parasexuală). Ca
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]