27,010 matches
-
(în ; n. 2 ianuarie 1954, sătul Tabacu, raionul Bolgrad, Regiunea Odesa) este un om politic din Republică Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor în cabinetul Tarlev (2), în perioada 2005-2007. s-a născut la data de 2 ianuarie 1954, în satul Tabacu, raionul Bolgrad din Regiunea Odesa (astăzi în Ucraina). După absolvirea școlii medii, în anul 1969, a urmat cursurile Colegiului Tehnologic
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
ocupă și la data numirii sale ca ministru al transporturilor în anul 2005. În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 19 aprilie 2005, Miron Găgăuz este numit în funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor. Deși avea că limba maternă limba rusă, Miron Găgăuz a încercat, totuși, să citească jurământul de la învestire în limba română . În perioada cât a fost ministru, el a combinat această funcție cu cea de director al Căilor Ferate din
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
combinat această funcție cu cea de director al Căilor Ferate din Moldova. La data de 23 ianuarie 2007, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat decretele de revocare (la cerere) a lui Miron Găgăuz din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor și de numire în această funcție a lui Vasile Ursu, primarul general interimar al municipiului Chișinău. După demisia din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor, Miron Găgăuz și-a păstrat în continuare postul de director al Căilor
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
la cerere) a lui Miron Găgăuz din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor și de numire în această funcție a lui Vasile Ursu, primarul general interimar al municipiului Chișinău. După demisia din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor, Miron Găgăuz și-a păstrat în continuare postul de director al Căilor Ferate din Moldova (CFM). El a fost eliberat din această funcție la 16 decembrie 2009, în baza cererii de demisie depuse ministrului transporturilor și infrastructurii drumurilor, Anatol
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
din anul 2004, populația satului constituia 730 de oameni, dintre care 47.67% - bărbați și 52.33% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.45% - moldoveni, 0.41% - ucraineni, 0.14% - ruși. În satul Mărcăuți au fost înregistrate 219 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane.
Mărcăuți, Dubăsari () [Corola-website/Science/305892_a_307221]
-
67% - bărbați și 52.33% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.45% - moldoveni, 0.41% - ucraineni, 0.14% - ruși. În satul Mărcăuți au fost înregistrate 219 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane.
Mărcăuți, Dubăsari () [Corola-website/Science/305892_a_307221]
-
origini sensul de „locuință” (casă, cocioabă, baracă, bordei, colibă, adăpost). Toponimele Buda au putut denumi în trecut atât așezări ale exploatatorilor de potasiu și silitră, cât și locuințe ale lucrătorilor la pădure (tăietori de lemne, cărbunari etc.), precum și case și gospodării ale pădurarilor. "Râpa Budăului" - vezi Budișoara. "Hangu" (Hangiu) - posibil având aceleași rădăcini ca și "pârăul Hancile" amintit în documente. "Râpa Cucoanei" "Valea Babei" "În Fund" (Funghi) - zona de la izvorul Bîcului - "aproape de fundul Bâcului" "În dos" - deal. "Pădurea Amvrosii" - Probabil de
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
care îl dețineau în devălmășie. Astfel că cea mai mare parte a moșiei Temeleuți a rămas la cei din neamul Panaite. De altfel, potrivit datelor recensământului din 1817 moșia Temeleuți aparținea comisului Alexandru Panaite și(alături de Probota) număra 39 de gospodării, dintre care numai două aparținând burlacilor. După moartea lui Alexandru Panaite, moșia revine moștenitorilor săi prin Actul "de împărțeală" din 16 aprilie 1823. Despre neamul Panaite cunoaștem că erau români, de origine greacă, cu vechi tradiții culturale. Iordache Panaite a
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
pe care sunt 70 curți de săteni”. În anul 1825, satul Temeleuți, parte a județului Orhei, figurează în documentele de arhivă ca sat locuit de țărani (categorie socială de agricultori, juridic liberi dar fără pământ în proprietate) și număra 39 gospodării, Șeptelul de animale: 9 cai, 90 boi, 65 vaci, oi - lipsă. Se cultivau în special cereale, pomicultura, viticultura și apicultura nu se practicau. Moșia satului constituia 3800 desetine terenuri agricole, cu productivitate la desetină (1 desetină = 1,09 ha) semănat
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
1843 arată că satul Temeleuți era locuit doar de țărani în număr de 182 de suflete, și aparținea unui oarecare Giurgiu. În lista localităților Basarabiei pentru anul 1859, Temeleuții figurează ca făcând parte din județul Chișinău. Satul număra 60 de gospodării, cu 275 de persoane de sex masculin și 251 de sex feminin, și o biserică ortodoxă. Conform datelor Comitetului de Statistică din Basarabia, publicate la 1867, satul figura deja după moșierul Crupenschi. Următoarele informații disponibile țin de anii 1871-1875, când
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
local pentru școala bisericească, și al cărei paroh era preotul Nicolae Timuș, iar cântăreț - Gheorghe Chironeț (ambii numiți în funcție din 1920). Conform datelor publicate în "Anuarul României" pentru anul 1928, satul număra 1695 de locuitori, sau circa 300 de gospodării. În sat exista o biserică, o școală primară, patru băcănii (Candel Avram, Clitinici Ițic, Raiziș Fișla, Spinei Hristofor), o cooperativă de consum - "Codru", și o moară (David Andrei). Agricultorii importanți erau Cicalov (100 ha) și Vișniovschi (100 ha și 2
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
În România, realismul socialist a abordat, în principal, trei teme majore: Critici literari nou apăruți, îndrumați de Leonte Răutu, publică articole și studii în spiritul doctrinei realist-socialiste: Ovid S. Crohmălniceanu ("Un roman al industrializării socialiste"), Silvian Iosifescu ("Pe drumul înfloririi gospodăriei agricole colective"), Mihai Gafița ("Romanul luptei tractoriștilor"), Nestor Ignat ("O carte despre frumusețea vieții noi"), Mihai Novicov ("Pe marginea poeziei lui Dan Deșliu"), Traian Șelmaru ("Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu"), Ion Vitner ("Poezia lui A. Toma"). Câteva exemple din cele
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
pământ arabil și o livadă de 43,9 ha. O alta societate comercială de tip agricol este "Fidel-Agro" SRl, ce dispune de 150 ha pământ arabil, 2 tractoare, o mașină și o combină. În localitatea Târnova sunt înregistrate 198 de gospodării țărănești de fermieri care ocupă o suprafață totală de 330 ha de pământ arabil, și 1,80 ha de livadă. Gospodăriile țărănești împreună cu societățile comerciale se ocupă de creșterea animalelor, a culturilor tehnice, cerealelor, fructelor și a legumelor.
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
de 150 ha pământ arabil, 2 tractoare, o mașină și o combină. În localitatea Târnova sunt înregistrate 198 de gospodării țărănești de fermieri care ocupă o suprafață totală de 330 ha de pământ arabil, și 1,80 ha de livadă. Gospodăriile țărănești împreună cu societățile comerciale se ocupă de creșterea animalelor, a culturilor tehnice, cerealelor, fructelor și a legumelor.
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
18 case locuite plus 7 pustii, 2 băjenari din Țara Leșească, 7 arnăuți și 2 văduve. Satul Dubna are următoarele date, distanțe : pînă la Soroca - 25 km, pînă la stația calei ferate Florești - 30 km, pînă la Chișinău - 153 km. Gospodării (pentru anul 1994) - 400, populația - 986 de oameni (463 de bărbați și 523 de femei), 451 de case (cu gaz lichefiat - 349), 240 de fîntîni, 6 km de drumuri. Ani în și satul Dubna s-a aflat în subordonarea primăriei
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
2006 populația Dubnei constituia 870 persoane, fondul funciar al primăriei - 2,076 ha, inclusiv 1,370 ha pămînt arabil. În sat activează două societăți agricole cu răspundere limitată - SRL "Visagromag" (director Vasile Sochircă) și SRL "Agroglob" (director Mihail Sochircă), 101 gospodării țărănești (de fermier), gimnaziul "Veniamin Apostol", avînd 10 profesori și 110 elevi, grădiniță de copii, biblioteca sătescă și biblioteca școlară, căminul cultural, oficiul medicului de familie, biserica "Adormirea Maicii Domnului", proaspăt repărată, funcționază moara și oloinița. Aici șînt 130 de
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
etnică a populației în cadrul satului: 99.08% - moldoveni, 0.29% - ucraineni, 0.11% - ruși, 0.02% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.02% - evrei, 0.02% - polonezi, 0.40% - țigani, 0.02% - alte etnii. În satul Mihaileni au fost înregistrate 1703 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.6 persoane. Istoria localității Satul Mihăileni a fost menționat documentar în anul 1431. Biserică “Acoperămîntul Maicii Domnului” din satul Mihăileni a fost proiectată în anul
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
11% - ruși, 0.02% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.02% - evrei, 0.02% - polonezi, 0.40% - țigani, 0.02% - alte etnii. În satul Mihaileni au fost înregistrate 1703 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.6 persoane. Istoria localității Satul Mihăileni a fost menționat documentar în anul 1431. Biserică “Acoperămîntul Maicii Domnului” din satul Mihăileni a fost proiectată în anul 1876 de guvernatorul-adjunct Piche și arhitectorul R. Savitchi. Biserică este construită în
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
autentic. Este vorba de ,Recesamintul lui Ghica Vodă’’ în care satul Mihaileni apare sub o altă numire — se vede anterioară celei de astăzi — Salcieni ceea ce e aproximativ Mihaileni. Din acel document de recesamint mai aflăm că erau înregistrate 92 de gospodării, în sat, iar 12 gospodari erau ale unor legionari de la munte, veniți din satul Burdujeni, ținutul Suceava [astăzi Mihaileni județul Botoșani] De dincolo de Prut își au originea de familii cum mai sînt și astăzi Mihaileni - Ursu, Esanu, Ciocanu, Lupașcu. La
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
mai tîrziu boerul Leondar a făcut și un recesamint mai calificat. Atunci s-a stabilit că la Mihaileni erau 187 de gospodariisi 1333 locuitori. Peste 9 ani la 1870, a urmat un al doilea recesamint și să stabilit că numărul gospodăriilor a crescut aproape de două ori- erau déjà 350, dar nu se știe din ce cauză a crescut considerabil numărul locuitorilor, ca la acea dată fusese inrejistrati 1261 locuitori. Și s-a mai iregistrat o scădere a numărului populației. Dacă la
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
ce cauză a crescut considerabil numărul locuitorilor, ca la acea dată fusese inrejistrati 1261 locuitori. Și s-a mai iregistrat o scădere a numărului populației. Dacă la recesamintul din 1910 se inrejistrau în sat 637 gosrodarii, la cel din 1923-781 gospodării, în anul 1910 se înregistrase 2663 locuitori, iar în 1923 numărul lor scăzuse- erau 2616 locuitori. Tot o pagină însemnată din istoria satului este și anul 1870, cînd savantul rus Vasile Docuceaev, renumit pedagog, făcînd cercetări pe pămînturile care intrau
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
primul primar al satului a fost Simion Spătaru. Cam aceasta ar fi informațiile adunate din trecutul idepartat al satului Mihaileni. Mai amănunțit e cunoscută istoria lui după 1949 încoace. În baza celor 4 mahalale principale s-au format 4 colhozuri — gospodării collective. În mahalaua brinzenilor s-a format colhozul ,Molodaia Gvardia’’și l-au ales președinte pe Andrei Spînu, în mahalaua zaicanenilor s-a format colhozul ,Moldova Socialistă’’ în frunte cu Dumitru Galasanu. Al treilea colhoz ,Pravda’’s-a format în
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
ales președinte pe Andrei Spînu, în mahalaua zaicanenilor s-a format colhozul ,Moldova Socialistă’’ în frunte cu Dumitru Galasanu. Al treilea colhoz ,Pravda’’s-a format în mahalaua mustetenilor — președinte fiind ales Petru Rusu, iar mahalaua galasenilor și-au numit gospodăria colectivă Țăranul Sovetic’’ alergindu-l președinte pe Nicolai Ciobanu. În anul 1952 toate cele patru gospodării s-au comasat într-un singur colhoz cu numele lui Malencov, care mai tîrziu în anul 1957 i-a fost preschimbata denumirea în ,Biruitorul’’. Președinte
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
frunte cu Dumitru Galasanu. Al treilea colhoz ,Pravda’’s-a format în mahalaua mustetenilor — președinte fiind ales Petru Rusu, iar mahalaua galasenilor și-au numit gospodăria colectivă Țăranul Sovetic’’ alergindu-l președinte pe Nicolai Ciobanu. În anul 1952 toate cele patru gospodării s-au comasat într-un singur colhoz cu numele lui Malencov, care mai tîrziu în anul 1957 i-a fost preschimbata denumirea în ,Biruitorul’’. Președinte a fost ales Vasile Musteața. În 1970 colhozul dispunea de 4870 hectare de pămînt arabil
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
mai tîrziu în anul 1957 i-a fost preschimbata denumirea în ,Biruitorul’’. Președinte a fost ales Vasile Musteața. În 1970 colhozul dispunea de 4870 hectare de pămînt arabil, 94 unități tehnice și 40 de camioane. În 1973 venitul zilnic al gospodăriei de la toate sectoarele de producere era de 15700 ruble. În 1883 a fost inceiata construcția din piatră și sfințită biserică ,Acoperemîntul Maicii Domnului’’. În 1891 a fost dat în exploatare clădirea școlii elementare de scris și citit În 1955 s-
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]