28,495 matches
-
Constituționale determină inexistența unei concordanțe cu modelul legal de incriminare cuprins în art. 280^1 din Legea societăților nr. 31/1990 , cu consecința neîntrunirii unei trăsături esențiale a infracțiunii și, prin urmare, a inexistenței infracțiunii. V. Examenul jurisprudenței V.1. Jurisprudența instanțelor de judecată În majoritate, curțile de apel au comunicat că nu au fost identificate, pe rolul acestor instanțe sau pe rolul instanțelor arondate, hotărâri judecătorești privind problema de drept relevată. În materialul transmis de către Curtea de Apel Bacău a
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
fi angajată, întrucât actele de zădărnicire a anchetei penale urmărite de inculpat prin comiterea infracțiunii prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1991 vizează o infracțiune care, în prezent, nu mai este incriminată de legea penală. V.2. Jurisprudența Curții Constituționale Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
februarie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 351 din Codul penal și art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 13 mai 2016 V.3. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție În Decizia nr. 938 din 18 martie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală arată că "(...) Fiind o infracțiune comisivă, sub aspectul laturii obiective, elementul material se realizează prin transmiterea fictivă a
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
sub aspectul elementului material al laturii obiective este să existe o transmitere fictivă a părților sau a acțiunilor și persoana care a efectuat cesionarea părților sociale sau a acțiunilor să fi săvârșit anterior o infracțiune în legătură cu activitatea societății, (...)". V.4. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. VI. Dispoziții legale incidente Art. 280^1 din Legea societăților nr. 31/1990 - "Transmiterea fictivă a părților sociale ori a acțiunilor deținute într-o
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor din România trebuia admisă, iar prevederile legale în discuție trebuiau declarate neconstituționale pentru următoarele considerente: 1. Bogata jurisprudență a Curții Constituționale în această materie nu justifică, prin ea însăși, respingerea excepției. În esență, din lecturarea jurisprudenței sale, rezultă că procedura de soluționare a cererilor în justiție formulate de străini, în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
DECIZIE nr. 611 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277178_a_278507]
-
194/2002 privind regimul străinilor din România trebuia admisă, iar prevederile legale în discuție trebuiau declarate neconstituționale pentru următoarele considerente: 1. Bogata jurisprudență a Curții Constituționale în această materie nu justifică, prin ea însăși, respingerea excepției. În esență, din lecturarea jurisprudenței sale, rezultă că procedura de soluționare a cererilor în justiție formulate de străini, în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , este o procedură specială și accelerată, în care accesul la justiție nu este îngrădit, iar exercitarea
DECIZIE nr. 611 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277178_a_278507]
-
asupra recursului în interesul legii. Doamna procuror Antonia Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a solicitat admiterea recursului în interesul legii, astfel cum a fost formulat în scris, apreciind că orientarea majoritară a jurisprudenței este în litera și spiritul legii, în sensul că nu este posibilă constatarea pe cale judiciară a condițiilor deosebite de muncă în care angajații și-au desfășurat activitatea după data de 1 aprilie 2001, respectiv obligarea angajatorilor la încadrarea locurilor de
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
de drept în dosarele nr. 1.184/1/2015 și, respectiv, nr. 1.186/1/2015 (prin care sesizările pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile au fost respinse ca inadmisibile, nefiind îndeplinită condiția de noutate a problemei de drept), a examinat jurisprudența instanțelor naționale în problemele de drept care formează obiect al prezentei sesizări de recurs în interesul legii, constatând caracterul neunitar al acesteia. 3. S-a atașat, în dovedirea practicii neunitare, jurisprudență consistentă provenind de la toate curțile de apel din țară. 4
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
îndeplinită condiția de noutate a problemei de drept), a examinat jurisprudența instanțelor naționale în problemele de drept care formează obiect al prezentei sesizări de recurs în interesul legii, constatând caracterul neunitar al acesteia. 3. S-a atașat, în dovedirea practicii neunitare, jurisprudență consistentă provenind de la toate curțile de apel din țară. 4. Cazuistica judiciară analizată vizează următoarele ipoteze circumscrise metodologiei de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, respectiv în condiții speciale: a) În litigiile în care s-a solicitat constatarea
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
a desfășurat anterior datei de 1 aprilie 2001 în condiții încadrate în grupa I de muncă. IV. Opinia procurorului general 23. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, titularul sesizării, a apreciat că prima orientare a jurisprudenței este în litera și spiritul legii, în sensul că nu sunt posibile constatarea pe cale judiciară a condițiilor deosebite de muncă în care angajații și-au desfășurat activitatea după data de 1 aprilie 2001 și nici obligarea angajatorilor la încadrarea locurilor
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
întrunite condițiile cumulative privind înscrierea activității și a unității angajatoare în anexele nr. 1 și 2 la Legea nr. 226/2006 și, respectiv, în anexele nr. 2 și 3 la Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare. V. Jurisprudența Curții Constituționale 25. Dispozițiile art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, au format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin deciziile nr. 332 din 17 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
trecut a unor locuri de muncă în grupa I nu a atras automat un tratament juridic unitar în prezent sub aspectul încadrării în condiții speciale, astfel încât această diferență de tratament juridic nu aduce atingere principiului egalității în drepturi care, potrivit jurisprudenței Curții, presupune un tratament egal pentru situații egale, dar nu exclude instituirea unei reglementări diferențiate pentru situații obiectiv diferite. VI. Raportul asupra recursului în interesul legii 28. Soluția propusă prin raportul întocmit în cauză de către judecătorii-raportori a fost de admitere
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
aprilie 2001, erau încadrate în grupele I ��i a II-a de muncă în noua categorie de activități desfășurate în condiții deosebite nu s-a realizat automat, ope legis, astfel cum se consideră în cea de-a doua orientare a jurisprudenței, ci, potrivit art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 , cu modificările și completările ulterioare, era necesar ca angajatorii care aveau locuri de muncă, activități și categorii profesionale încadrate în fostele grupe superioare de muncă să le reevalueze în noua
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
fonduri publice se bucură de acest drept, cu excluderea celorlalți, ar trebui să își găsească izvorul într-o justificare obiectivă. Astfel Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în Cauza Driha împotriva României, Hotărârea din 21 februarie 2008, prin prisma jurisprudenței divergente a instanțelor interne, o încălcare a art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, arătând astfel: "37. În lumina articolului 14 din Convenție, o discriminare constă în a trata în mod diferit, cu excepția justificării obiective
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
practicii judiciare neunitare, prin pronunțarea unor soluții diametral opuse în procese întemeiate pe aceleași premise. 16. Curtea de apel a mai arătat că nu au rezultat, în legătură strictă cu această chestiune de drept, alte aspecte relevante de menționat din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene sau cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. 17. În ceea ce privește jurisprudența Curții de Apel București, în legătură cu interpretarea dispozițiilor legale ce fac obiectul sesizării, aceasta a fost identificată în procese de primă instanță, neavând însă
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
de apel a mai arătat că nu au rezultat, în legătură strictă cu această chestiune de drept, alte aspecte relevante de menționat din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene sau cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. 17. În ceea ce privește jurisprudența Curții de Apel București, în legătură cu interpretarea dispozițiilor legale ce fac obiectul sesizării, aceasta a fost identificată în procese de primă instanță, neavând însă un caracter unitar, întrucât au fost identificate atât soluții prin care a fost validată interpretarea restrictivă a
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, numai recurentul-reclamant a respectat obligația prevăzută de art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, depunând, în scris, un punct de vedere prin care a reluat argumentele expuse în fața instanței de trimitere. VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 21. Jurisprudența Curții de Apel București: Instanța de trimitere a comunicat că punctul de vedere majoritar, exprimat prin hotărârile pronunțate de Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, este în sensul că dispozițiile art. 1
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
numai recurentul-reclamant a respectat obligația prevăzută de art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, depunând, în scris, un punct de vedere prin care a reluat argumentele expuse în fața instanței de trimitere. VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 21. Jurisprudența Curții de Apel București: Instanța de trimitere a comunicat că punctul de vedere majoritar, exprimat prin hotărârile pronunțate de Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, este în sensul că dispozițiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
care ocupă aceleași funcții, în aceleași condiții de studii și vechime. Există și o soluție minoritară, potrivit căreia se apreciază că aceste dispoziții legale sunt de strictă interpretare. S-au depus 11 hotărâri considerate relevante, în sensul opiniei majoritare. 22. Jurisprudența altor instanțe din țară: În sensul opiniei majoritare au transmis puncte de vedere, de regulă, însoțite de hotărâri judecătorești pronunțate în aplicarea textelor supuse interpretării, următoarele curți de apel: Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
Casație și Justiție și nu au exprimat un punct de vedere asupra chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări, și anume: Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea și Curtea de Apel Suceava. VII. Jurisprudența Curții Constituționale 23. Din verificările efectuate a rezultat că instanța de contencios constituțional a pronunțat deciziile nr. 201 din 7 aprilie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 29 iunie 2016, și nr. 242 din
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului 25. Deși nu vizează în mod direct chestiunea de drept supusă interpretării, având în vedere expunerea de motive pentru adoptarea art. 1 alin. (5^1) prin art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, nu este lipsită de relevanță indicarea unor hotărâri din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în aplicarea dispozițiilor art. 14 din Convenție - interzicerea discriminării. Astfel, în paragraful 37 din hotărârea pronunțată în Cauza Driha contra României din 21 februarie 2008, Curtea Europeană a stabilit: "În lumina articolului 14 din Convenție
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Ranete contra României din 13 noiembrie 2008 (paragraful 29), Tehleanu contra României din 16 septembrie 2008 (paragraful 19), Țară Lungă contra României din 8 iulie 2008 (paragraful 20) etc. IX. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene 26. Pentru soluționarea sesizării de față, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept apreciază că prezintă relevanță Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 10 aprilie 1984
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
o competență specială pentru soluționarea plângerilor formulate în temeiul art. 7 alin. (2) al cap. VIII din anexa nr. VI, la Legea-cadru nr. 284/2010 , cu modificările și completările ulterioare. Ca urmare a adreselor emise în acest dosar în vederea verificării jurisprudenței instanței supreme se constată următoarele: Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă, prin Adresa nr. 103/civ. I din 21 iulie 2016, a comunicat Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că, în jurisprudența proprie, nu au fost
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
acest dosar în vederea verificării jurisprudenței instanței supreme se constată următoarele: Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă, prin Adresa nr. 103/civ. I din 21 iulie 2016, a comunicat Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că, în jurisprudența proprie, nu au fost identificate hotărâri judecătorești relevante, pronunțate în materia ce interesează în speță. Prin Adresa nr. 406 bis/18.07.2016 din 28 iulie 2016, Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]