26,132 matches
-
în decursul timpului mai multe biserici ortodoxe. Astfel, pe baza spuselor unor martori oculari, preotul folclorist Simeon Florea Marian (1847-1907) afirmă în lucrarea ""Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina"" (Suceava, 1900) că în partea de jos a satului Vama de Jos exista în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea o biserică de lemn, mai veche, care se ruinase. În anul 1783, la câțiva metri de acest lăcaș de cult s-a construit o biserică de lemn cu
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
în anul 1937 în cimitirul satului, iar pe locul ei s-a ridicat o biserică de zid având același hram. Pereții exteriori au fost placați cu scânduri orientate vertical. În aprilie 2001, 21 de enoriași ai Parohiei "Sf. Nicolae" din Vama de Sus au trimis o scrisoare la redacția ziarului "Ziarul de Iași", în care afirmau că solicită redeschiderea celei de-a doua biserici a parohiei așezată în cimitir. Ei îl acuzau pe preotul paroh Nicolae Moroșanu că se opune redeschiderii
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
mare până la biserica din centrul satului. Preotul paroh a declarat că ""biserica din cimitir nu este închisă. Când este nevoie, slujesc în ea, dar rămâne o biserică de cimitir, în care se oficiază slujbele pentru morți"". Biserica "Sf. Nicolae" din Vama este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe, așezate în plan orizontale și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
face împotrivire, nu le vom sta în ajutor.[...] Moneta noastră nouă va umbla timp de un an, de la Paști până la Paști și dinarii vor fi așa cum au fost în timpul regelui Béla. Comiții cămării, schimbătorii de bani, slujbașii sării și strângătorii vămilor să fie nobili ai regatului, să nu poată fi ismaeliți și evrei. Nu se vor dărui moșii oamenilor din afara regatului, iar dacă vreunele au fost dăruite sau vândute, se vor înapoia locuitorilor regatului pentru a fi răscumpărate.[...] De asemenea, în afară de
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
parohi; printre acestea au fost comunitățile ortodoxe din următoarele localități: În ziua de 28 iulie/9 august 1892, în biserica din Pârteștii de Sus s-a oficiat o liturghie duminicală de către un sobor de preoți format din Nicolae Lomicovschi din Vama, George Pauliuc din Burla, Nicolae Popovici din Pârteștii de Jos, la strană aflându-se cantorii Nicu Șindilar din Pârteștii de Sus și Epifanie Vasilovschi din Solca. Au fost de față la acest eveniment protopopul Ioan Mândrilă de la Rădăuți, academicianul Ion
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Prisaca Dornei este o biserică romano-catolică construită în anul 1911 în satul Prisaca Dornei din comuna Vama (județul Suceava). Ea se află de-a lungul drumului care face legătura între orașele Suceava și Câmpulung Moldovenesc. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. În anul 1807 s-a format în capătul dinspre Câmpulung Moldovenesc al satului Vama, în lunca împădurită de sub culmea Hurghiș, o colonie germană cu numele de Eisenau. Aceasta era așezată pe partea stângă a cursului superior al Moldovei, la o distanță de 12 km sud-est de orașul Câmpulung Moldovenesc, în apropiere de defileul unde
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
din 7 februarie 1854 al Guvernului Bucovinei, prin care s-au stabilit jurisdicțiile parohiilor romano-catolice din ducat, a stabilit în jurisdicția Parohiei Câmpulung comunitățile romano-catolice din localitățile: Argel, Ciumârna, Freudenthal, Frumosu, Gemenea, Moldovița, Ostra, Rus pe Boul (Paltinu), Sadova, Slătioara, Vama și Vatra Moldoviței. Evidențele parohiale din 1857 consemnează existența a unui număr de 167 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca). După cum atestă o însemnare din 23 decembrie 1875 în Cronica Bisericii parohiale din Câmpulung, slujbele religioase se oficiau la Prisaca Dornei
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
existența a unui număr de 165 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca), care erau păstoriți de preotul profesor Leonhard Haschler. Liturghia la biserica romano-catolică din sat era oficiată o dată pe lună. Prin decret episcopal, la 1 august 1939 se înființează Parohia Vama prin desprindere de Parohia Câmpulung, ca paroh fiind numit preotul Ernst Haik, născut în Iacobeni. Noii parohii îi sunt arondate comunitățile catolice din Argel, Deia, Frumosu, Moldovița, Molid, Rus pe Boul (Paltinu), Vatra Moldoviței, Eisenau (Prisaca) și Freudenthal. Parohia Vama
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
Vama prin desprindere de Parohia Câmpulung, ca paroh fiind numit preotul Ernst Haik, născut în Iacobeni. Noii parohii îi sunt arondate comunitățile catolice din Argel, Deia, Frumosu, Moldovița, Molid, Rus pe Boul (Paltinu), Vatra Moldoviței, Eisenau (Prisaca) și Freudenthal. Parohia Vama s-a desființat în timpului celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării în Germania a majorității credincioșilor romano-catolici (care erau de etnie germană), iar biserica din Prisaca Dornei a revenit în administrarea Parohiei Câmpulung. În perioada regimului
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. Aflat la 21 martie 2004 într-o vizită pastorală în Parohia Câmpulung Moldovenesc, episcopul Petru Gherghel a trecut și pe la biserica filială din Prisaca Dornei în drumul său spre bisericile filiale Pojorâta și Vama, unde a celebrat liturghia. În prezent, este filială a Parohiei "Înălțarea Domnului" din Câmpulung Moldovenesc. În această biserică sunt celebrate liturghii foarte rar, din cauza lipsei de credincioși romano-catolici din localitate.
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
al VIII-lea Paleologul, susținut de genovezi în lupta pentru recuperarea tronului său, a compensat politic dezechilibrul astfel rezultat prin acordarea de privilegii comerciale Genovei. Printre aceste privilegii se număra deschiderea de contoare comerciale pe coasta Asiei Mici, scutirea de vămi pe teritoriul Imperiului Bizantin și un monopol comercial în Marea Neagră, unde Veneția a fost practic exclusă. În Constantinopol genovezii au primit conform acestei decizii a împăratului o parte a cartierului venețian și Galata. În urma unui acord din 1288, comercianții genovezi
Republica Genova () [Corola-website/Science/323326_a_324655]
-
Tăvi Iepan (ex Progresiv TM/Autostop/Cargo) - chitară, Adrian Popescu (ex Metamorf/Cargo) - chitară și muzicienii Christian Podratzky (ex Pro Musica/Impact/Abra) - bass, Florin Cvasa (ex Neurotica) - tobe și Matthias Lange (ex-Metalium/Sinner) - chitară. După un exploziv concert la Vamă Veche, cât și la Timișoara, Rezident Ex anunță singurul concert pentru anul 2012 la Arenele Române - București, pe 21 septembrie. Formația lansează o interpretare a Povestiri din Gară, lansată de Cargo în 1992 (compozitor: Tăvi Iepan), cât și un clip
Ovidiu Ioncu () [Corola-website/Science/326850_a_328179]
-
tinere. Primele cărți au fost donate bibliotecii din satul Izbiște din raionul Criuleni. Până la începutul lui septembrie 2014, se strânseseră 3700 de cărți. În 2014 s-au strâns cca. 30.000 de cărți. La 12 decembrie 2014 vameșii români de la Vama Albița au oprit un camion cu trei tone de cărți, șeful de tură motivând că el nu are de unde să știe că printre aceste cărți n-ar fi și unele din patrimoniul național. Purtătoarea de cuvânt a Poliției de Frontieră
Centrul Român de Politici Europene () [Corola-website/Science/325696_a_327025]
-
al Prutului, în imediata apropiere a graniței cu Republica Moldova), pe teritoriul administrativ al orașului Ștefănești și pe cele ale comunelor Manoleasa și Ripiceni. Aceasta este străbătută de drumul național DN29E; care face legătura între localitatea Stânca și granița cu Republica Moldova (vama Stânca-Costești). Zona „Lacul Stânca - Costești” (2.950 ha) a fost declarată rezervație naturală prin "Hotărârea de Guvern Nr. 2151" din 30 noiembrie 2004 (privind "instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone"); urmând ca apoi, o suprafață importantă a acesteia
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
Vama () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Suceava, Bucovina, România. Localitatea Vama este situată în România, în nordul județului Suceava, în zona montană, suprafața fiind de 13.628 ha. Este situată la confluența râurilor Moldova și
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
Vama () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Suceava, Bucovina, România. Localitatea Vama este situată în România, în nordul județului Suceava, în zona montană, suprafața fiind de 13.628 ha. Este situată la confluența râurilor Moldova și Moldovița, la altitudine de 600-800m. Diversitatea formelor de relief lasă o impresie puternică vizitatorului. Pădurile ocupă
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
Moldovița, la altitudine de 600-800m. Diversitatea formelor de relief lasă o impresie puternică vizitatorului. Pădurile ocupă 70% din suprafața comunei, procent cu care se înscrie între regiunile cu cele mai întinse domenii forestiere din țară. Relieful este predominant depresionar, comuna Vama fiind situată între Obcina Feredeului, Obcina Humorului și Masivul Rarău. Temperatura medie anuală este de 3-7 grade Celsius iar cantitatea medie de precipitații anuală este de 600-1000 l/mp. Ceața este frecventă în perioada rece. În 2009 comuna Vama a
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
comuna Vama fiind situată între Obcina Feredeului, Obcina Humorului și Masivul Rarău. Temperatura medie anuală este de 3-7 grade Celsius iar cantitatea medie de precipitații anuală este de 600-1000 l/mp. Ceața este frecventă în perioada rece. În 2009 comuna Vama a sărbătorit 600 de ani de atestare documentară. În monografia ,600 de ani de istorie a satului Vama<nowiki>"</nowiki>, profesorul Ion Cernat, a redat atât părțile pozitive, cât și cele negative. Ion Cernat, născut in anul 1942, in comuna
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
grade Celsius iar cantitatea medie de precipitații anuală este de 600-1000 l/mp. Ceața este frecventă în perioada rece. În 2009 comuna Vama a sărbătorit 600 de ani de atestare documentară. În monografia ,600 de ani de istorie a satului Vama<nowiki>"</nowiki>, profesorul Ion Cernat, a redat atât părțile pozitive, cât și cele negative. Ion Cernat, născut in anul 1942, in comuna Filipeni, județul Bacău a început prin publicarea de poezie și studii pe teme pedagogice, intrând apoi în cercetarea
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
atât părțile pozitive, cât și cele negative. Ion Cernat, născut in anul 1942, in comuna Filipeni, județul Bacău a început prin publicarea de poezie și studii pe teme pedagogice, intrând apoi în cercetarea temeinică și sistematică a istoriei naționale. Comuna Vama are o populația compusă din 6011 locuitori, grupați în 4 sate componente. Satul Prisaca Dornei a fost colonia germană Eisenau. Principalele domenii de activitate sunt creșterea animalelor, cultivarea terenurilor, prelucrarea lemnului, serviciile și turismul. Populația practică încă și multe dintre
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
fost colonia germană Eisenau. Principalele domenii de activitate sunt creșterea animalelor, cultivarea terenurilor, prelucrarea lemnului, serviciile și turismul. Populația practică încă și multe dintre meșteșugurile tradiționale, printre care cioplitul pietrei, țesutul, prelucrarea lemnului, încondeierea ouălor, potcovirea cailor, toarcerea lânei. Comuna Vama este una dintre cele mai vechi comune din țară, cu excepția poate, a unor localități din Ardeal, care sunt amintite din secolul al XII lea sau al XIII lea. Un act sigur despre existența acestei comune, a satului Vama, este de la
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
lânei. Comuna Vama este una dintre cele mai vechi comune din țară, cu excepția poate, a unor localități din Ardeal, care sunt amintite din secolul al XII lea sau al XIII lea. Un act sigur despre existența acestei comune, a satului Vama, este de la Alexandru cel Bun din 1409, prin care amintește existența unui punct de vamă la vărsarea Moldoviței în Moldova, unde era o veche vamă, preluată de domnii români și unde se vămuiau marfurile din Moldova spre Transilvania și Ungaria
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
unor localități din Ardeal, care sunt amintite din secolul al XII lea sau al XIII lea. Un act sigur despre existența acestei comune, a satului Vama, este de la Alexandru cel Bun din 1409, prin care amintește existența unui punct de vamă la vărsarea Moldoviței în Moldova, unde era o veche vamă, preluată de domnii români și unde se vămuiau marfurile din Moldova spre Transilvania și Ungaria și înapoi. Numele satului vine de la punctul de vamă. Vama s-a mutat de aici
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
XII lea sau al XIII lea. Un act sigur despre existența acestei comune, a satului Vama, este de la Alexandru cel Bun din 1409, prin care amintește existența unui punct de vamă la vărsarea Moldoviței în Moldova, unde era o veche vamă, preluată de domnii români și unde se vămuiau marfurile din Moldova spre Transilvania și Ungaria și înapoi. Numele satului vine de la punctul de vamă. Vama s-a mutat de aici din localitate, din satul Vama, în secolul al XVI lea
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]