26,614 matches
-
13 al art. I din LEGEA nr. 72 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. Articolul 16 (1) Adunarea generală a ASAS este formată din membri titulari, membri corespondenți și din membri de onoare. ... (2) Atribuțiile și organizarea adunării generale se stabilesc prin statutul ASAS. Articolul 17 (1) Prezidiul ASAS este format din președinte, vicepreședinți, secretarul general al ASAS, președinții secțiilor științifice, președinții filialelor, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, ministrul mediului și președintele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235821_a_237150]
-
prevederile legilor țării, ale regulamentelor militare și ale celorlalte acte normative în vigoare care reglementează activitatea în școlile de aplicație ale armelor/centrele de pregătire/unitățile de instrucție; - să manifest în toate împrejurările o comportare demnă și civilizată, să apăr onoarea și demnitatea de militar, să am o ținută militară regulamentară și să nu săvârșesc abateri disciplinare; - să folosesc cu eficiență baza materială de învățământ și celelalte bunuri materiale de instruire existente în instituția militară și să le păstrez în stare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221729_a_223058]
-
c) să folosească cu eficiență baza materială de învățământ și celelalte bunuri materiale de instruire existente în instituția militară și să le păstreze în stare de funcționare; ... d) să manifeste în toate împrejurările o comportare demnă și civilizată, să apere onoarea și demnitatea de militar, să aibă o ținută militară regulamentară și să nu săvârșească abateri disciplinare; e) să încheie cu Ministerul Apărării Naționale, prin oricare dintre unitățile militare din țară la care va fi repartizat în urma promovării modulului, un contract
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221729_a_223058]
-
ca soldat/gradat rezervist voluntar; - să respect prevederile legilor țării, regulamentelor militare și celorlalte acte normative în vigoare care reglementează activitatea în centrele de pregătire/unitățile de instrucție; - să manifest în toate împrejurările o comportare demnă și civilizată, să apăr onoarea și demnitatea de militar, să am o ținută militară regulamentară și să nu săvârșesc abateri disciplinare; - să folosesc cu eficiență baza materială de învățământ, celelalte bunuri materiale de instruire existente în centrul de pregătire și să le păstrez în stare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221729_a_223058]
-
și "ceilalți" devine și mai accentuată. Violența împotriva intrusului este adesea însoțită de tendința de limitare a rețelei sociale și familiale. Aceeași tendință caracterizează grupările extremiste naționaliste și rasiste. Toate cauzele violenței pot fi regăsite aici: securizarea propriului teritoriu, apărarea onoarei, drogurile. Vânzarea de droguri le permite tinerilor accesul la lucruri pe care altfel nu și le-ar putea permite. Atunci când apartenența la o bandă devine regulă într-o anumită comunitate, tinerii se văd nevoiți să adere la una sau la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mișcărilor ideologice, apartenența la o bandă poate deveni semn de prestigiu. În funcție de antecedentele personale ale fiecărui individ, tinerii integrați în astfel de grupări pot dezvolta un puternic sentiment de umilire sau de rușine, fapt ce explică de ce în cultura bandelor onoarea și respectul joacă un rol atât de important. Dorința tinerilor de a se integra într-o bandă este asemănătoare cu aceea a indivizilor cu situație economică și socială precară aderând la diverse mișcări ideologice. O altă formă de dezorganizare socială
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
optând pentru continuarea războiului, De Gaulle arată că realizarea acestui scop nu înseamnă acordarea unui sprijin de o mână de francezi imperiului britanic. Nicidecum, " Ceea ce contează, spune De Gaulle, este Națiunea și Franța" [8, p. 86]. "S-ar sfârși cu onoarea, cu unitatea și independența dacă se va spune că, în acest război mondial, singură Franța a capitulat și s-a împăcat cu aceasta. Căci, în acest caz, oricare avea să fie sfârșitul conflictului, fie că țara, categoric învinsă, va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
campaniei în toate sectoarele frontului. Fără efortul lor, eliberarea Franței ar fi luat mult mai mult timp. "În momentul în care aceste forțe au organizat insurecția din interiorul capitalei, a trebuit să le dăm ajutor", scrie Eisenhower [2, p. 398]. Onoarea de a fi prima unitate militară care intra în Paris la 25 august 1944, ziua eliberării Parisului, a revenit Diviziei 2 franceză a generalului Leclerc. Veteranii acestei divizii se alăturaseră Armatei 8 britanice, participând la ultima fază a campaniei din
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
în confruntările dintre forțe, dintre oameni. Vedem aici actualitatea lui Marx, a lui Nietzsche, a lui Foucault și, totodată, formularea unei întrebări esențiale: cum este posibilă o elită, dincolo de relațiile corupte și coruptibile ce sunt dezvoltate între intelectuali și politicieni? Onoare excepțiilor... Ar fi de regândit o întreagă tehnologie instituțională a puterii, dincolo de un mod nazist de a fi în politică și în societate. Acest mod nazist al puterii proclamă principiul concurențial și distructiv al "celui mai puternic", în esență, a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Politica "de calcul" este o reminiscență totalitară! Astfel, în secolul al XVIII-lea, conceptul de "individ" desemna un grup restrâns de cărturari, oameni de elită, fără a avea conotația de astăzi (ceva "fără formă", impersonal și non-distinctiv). Individualitatea era o onoare și un privilegiu regal. De exemplu, Voltaire era o individualitate. Ceea ce avem după 1800 este o generalizare a acestui concept, prin sporirea adepților unor idei liberale și prin formarea sistemelor de educație în masă. Așa-numitele meserii liberale (profesor, doctor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o invazie a Politikului în viața socială și cotidiană având ca efect major perpetuarea stării de minorat în contradicție cu mesajul kantian al unei societăți mature în gândire; societatea bazată pe cunoaștere și democrație. Nu întâmplător un regim politic modern onoare excepțiilor! reprimă educația, disprețuiește cultura, ignoră tot ceea ce îl critică. Politizarea umanului s-a făcut prin instituirea unor norme și reguli ale lui cum anume trebuie să se cunoască. Numai în această direcție au apărut ceea ce Foucault numea cunoașteri aservite
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
americanizata cultură românească post-1990 vorbește de la sine despre societatea de tip totalitar în care trăim. Câți români au citit autori americani de valoare certă precum W. James, Dewey, Boas, Lovejoy, Wienner, Bossenbrook, Toulmin, Zinn, Jameson, White, Ong etc.? Editurile românești onoare excepților! nu publică decât după un anume tipar de piață american și occidental, bazat pe "cultură de consum" (commodified culture, spune LaCapra) ca și cum creațiile intelectuale ar trebui să se plieze pe standardizarea mercantilă și uniformizantă a pieței editoriale. S-a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de "politici ale reprezentării" după Holocaust și Gulag este o modalitate inconștientă de a reveni la aceeași criminalitate intelectualo-politică. Mesajul lui Lucien Febvre, din 1948, rămâne, în ciuda trecerii timpului, unul de profundă actualitate, rămas neîmplinit pe plan social-politic: "A salva onoarea acestei Europe înseamnă să muncești din greu pentru progresul acestei civilizații; înseamnă a-i dărui ce-i mai bun prin multiple schimburi intelectuale; înseamnă a spori patrimoniul intelectului și al spiritului; înseamnă a aduce mugurii capitalului cunoașterii umane; înseamnă a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dar din greu această republică a gândirii și a meditației, a cărei creștere necesită asupra oamenilor și împotriva guvernelor acestor oameni ideea clară și hrănitoare de umanitate"250. Cu excepția unor spirite afine cu Febvre, intelectualii Europei postbelice nu au salvat onoarea și umanitatea acestui spațiu cultural, geografic și mentalitar. Atât timp cât vom avea "instrumente" și "funcții" anticivice în universități, în școli, în centre de cercetare, în instituții publice, onoarea Europei de republică a gândirii și artelor este pierdută... Bibliografie Agamben, G., Means
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
250. Cu excepția unor spirite afine cu Febvre, intelectualii Europei postbelice nu au salvat onoarea și umanitatea acestui spațiu cultural, geografic și mentalitar. Atât timp cât vom avea "instrumente" și "funcții" anticivice în universități, în școli, în centre de cercetare, în instituții publice, onoarea Europei de republică a gândirii și artelor este pierdută... Bibliografie Agamben, G., Means without End: Notes on Politics, University of Minnesota Press, Minneapolis, 2000. Ankersmit, F.R., Aesthetic Politics: Political Philosophy beyond Fact and Value, Stanford University Press, California, 1996. Aron
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este ales secretar al comitetului de conducere, iar în 1991, președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Concomitent, îndeplinește funcția de șef al Secției de literatură clasică a Institutului de Literatură și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Membru de onoare al Academiei Române (1991) și membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992), a fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Moldova (1994) și cu Marele Premiu pentru exegeza „Nichita Stănescu” (1991). Este, din 2002, director al revistei „Viața Basarabiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
politici. În 1975 S. fondează împreună cu Dumitru Țepeneag revista „Cahiers de l’Est”. Între 1986 și 1992 conduce Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, cu sediul la Paris, în 1989 fiind distinsă de American Romanian Academy cu Diploma de onoare pentru această activitate. Interpretă de limba română a președinților Charles de Gaulle, Georges Pompidou, Valéry Giscard d’Estaing și François Mitterand, S. a revenit în România, însoțindu-l pe Charles de Gaulle în vizita oficială din 14-18 mai 1968. Colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Mihai Eminescu” (1987), Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1973, 1978) ș.a., iar în Italia, cu Premio Mediterraneo (1985). Membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Asociației Internaționale a Criticilor Literari, din Paris, în 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A colaborat, din 1950, cu articole de istorie și de critică literară la numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
care a fost supus împăratul Vitelius (69 d.C.) când a fost detronat de soldații romani care, în bătaie de joc, l-au dus pe fostul împărat prin locurile în care altă dată fusese onorat (cf. Dio Cassius 64.20-21). Acum onoarea i s-a întors în rușine și batjocură. Cei care îl ridiculizează pe Isus imită ceremonia triumfului roman în timpul căruia Cezarul primea salutul și omagiul imperial. Mantia de purpură, coroana de spini (semănând cu o coroană de iederă), trestia cu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
reușește să se convingă să creadă că Isus din Nazaret, care a suferit sub Ponțiu Pilat, este Mesia lui Israel și Fiul lui Dumnezeu. Desigur, din perspectiva romană Isus este ceva mai mult decât un criminal executat. Nu era nicio onoare să mori în felul acesta. Dimpotrivă, era moartea rezervată sclavilor și celor mai aprigi răufăcători. Nu e de mirare că un vechi imn creștin în cinstea lui Cristos îl pune în legătură pe Isus cu sclavii: ... luând firea sclavului [...] s-
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
un loc infam. Dar, dacă este vorba de mormântul familiei, este permis să fie dus chiar dintr-un loc de cinste spre un loc blestemat” (Semahot 13.7). Nu doar trupul unui ucigaș nu trebuia îngropat într-un loc de onoare, dar nu era permis nici doliul public pentru cel executat: „Ei obișnuiau să nu facă doliu [deschis] [...] pentru că doliul are loc doar în inimă” (Mișna, tratatul Sanhedrin 6.6). Poporul iudeu credea că sufletul celui decedat zăbovea lângă corp încă
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
știau cum să marcheze și să-și amintească locul primei îngropări. Familia și prietenii lui Isus anticipau astfel recuperarea rămășițelor osoase, probabil un an mai târziu, așa încât ei „puteau să-l mute dintr-un loc blestemat într-unul unul de onoare” așa cum permitea legea (cf. Semahot 13.7; Mișna, tratatul Sanhedrin 6,6). Isus a fost pus în mormânt vineri după-amiaza. Cine dorea să viziteze mormântul în timpul zilei avea ocazia începând cu duminică dimineața. Evangheliile ne spun că „Maria Magdalena, Maria
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
27,65-66). Probabil evanghelistul se referă la paznicul pus în apropierea mormintelor criminalilor justițiați, care trebuiau să vegheze ca legile cu privire la îngropare să nu fie încălcate. Cea mai gravă dintre ele interzicea mutarea trupului din locul dezonorant într-unul de onoare. De asemenea, garda sau paznicul trebuiau să se asigure că era respectată și interdicția doliului public pentru ucigașul justițiat. Având în vedere statutul de ucigaș al lui Isus și prezența gărzii (întărite, probabil, din cauza popularității lui Isus), femeile se așteptau
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
războiului cu romanii din 66-70 al cărei lider - pe care mulți iudei îl considerau adevăratul lor conducător, rege și posibil Mesia - era Simon bar Giora. El a fost dus la Roma pentru a fi inclus în defilarea pe străzi în onoarea triumfului lui Titus. Josephus povestește că la sfârșitul paradei, Simon a fost ucis în cadrul unei ceremonii, conform obiceiului roman, după ce a fost biciuit. Așa cum am descris în primul capitol, satisfacția era mai mare dacă regele inamic era executat în public
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
se poate afirma că Gheorghe Brătianu a crezut cu consecvență în principiile însușite de la tatăl său, potrivit cărora "în chestiunile cele mari, în cele de ordin moral care stăpânesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare și de naționalitate, nu pot fi prețuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate, ca să te hotărască a le compromite, coborându-te de pe tărâmul înalt și sigur al principiilor.[...] Oportunismul în politică e de multe ori un mijloc. Peste
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]