26,109 matches
-
și înfășurând un sâmbure de steril cu o grosime în est și nord - est de peste 100 m, reducându-se spre vest la cațiva metri. Compartimentul sudic este mult mai bine cunoscut. În partea estică și vestică a acestuia, masivul de sare este limitat de câte o falie. În zona central - nordică a acestui compartiment, grosimea sării atinge valori maxime, de cca. 350 m. Spre sud zăcământul se laminează treptat. Acoperișul și culcușul acestui ansamblu este denivelat. Grosimea acoperișului variază de la 42
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
100 m, reducându-se spre vest la cațiva metri. Compartimentul sudic este mult mai bine cunoscut. În partea estică și vestică a acestuia, masivul de sare este limitat de câte o falie. În zona central - nordică a acestui compartiment, grosimea sării atinge valori maxime, de cca. 350 m. Spre sud zăcământul se laminează treptat. Acoperișul și culcușul acestui ansamblu este denivelat. Grosimea acoperișului variază de la 42 - 54 m în sud, la 135-161 m în partea estică, atingând grosimi de la 179 m
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
zăcământul se laminează treptat. Acoperișul și culcușul acestui ansamblu este denivelat. Grosimea acoperișului variază de la 42 - 54 m în sud, la 135-161 m în partea estică, atingând grosimi de la 179 m la 371m înspre nord si nord - est. Zăcământul de sare gemă Fețele Târgului - Târgu Ocna, este localizat în zona flișului extern, aparținând Carpaților Orientali din Moldova centrală. Masivul de sare de Târgu Ocna face parte dintr-o lamă de rabotaj smulsă din Miocenul unității marginale și adusă peste depozitele helvețiene
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
la 135-161 m în partea estică, atingând grosimi de la 179 m la 371m înspre nord si nord - est. Zăcământul de sare gemă Fețele Târgului - Târgu Ocna, este localizat în zona flișului extern, aparținând Carpaților Orientali din Moldova centrală. Masivul de sare de Târgu Ocna face parte dintr-o lamă de rabotaj smulsă din Miocenul unității marginale și adusă peste depozitele helvețiene ale unității pericarpatice din fereastra Vâlcele. Formațiunii cu sare de la Târgu Ocna i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
zona flișului extern, aparținând Carpaților Orientali din Moldova centrală. Masivul de sare de Târgu Ocna face parte dintr-o lamă de rabotaj smulsă din Miocenul unității marginale și adusă peste depozitele helvețiene ale unității pericarpatice din fereastra Vâlcele. Formațiunii cu sare de la Târgu Ocna i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare care apar în zona zăcămantului Fețele Târgului - Târgu Ocna aparțin Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului. În lucrarea „Ocnele Moldaviei” Alecu Obreja menționează ca data sigură a
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare care apar în zona zăcămantului Fețele Târgului - Târgu Ocna aparțin Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului. În lucrarea „Ocnele Moldaviei” Alecu Obreja menționează ca data sigură a deschiderii minelor de sare din Moldova nu poate fi precizată. Se poate afirma însa că din timpuri foarte vechi băștinașii au utilizat apele sărate ale izvoarelor și mai târziu chiar sarea din aflorimente. Cea mai veche mărturie scrisă datează din anul 1380 și este
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
lucrarea „Ocnele Moldaviei” Alecu Obreja menționează ca data sigură a deschiderii minelor de sare din Moldova nu poate fi precizată. Se poate afirma însa că din timpuri foarte vechi băștinașii au utilizat apele sărate ale izvoarelor și mai târziu chiar sarea din aflorimente. Cea mai veche mărturie scrisă datează din anul 1380 și este constituită de un hrisov domnesc din care rezultă plata a unei cantități de 2000 ocale de sare pentru construcția unui pod de piatră la Garbovana, lângă Căiuți
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
au utilizat apele sărate ale izvoarelor și mai târziu chiar sarea din aflorimente. Cea mai veche mărturie scrisă datează din anul 1380 și este constituită de un hrisov domnesc din care rezultă plata a unei cantități de 2000 ocale de sare pentru construcția unui pod de piatră la Garbovana, lângă Căiuți. Venitul ocnelor se obținea, încă din secolul al XIV-lea, pe seama ocolașilor de Trotuș, primii mineri care se ocupau de exploatarea minelor pe cheltuiala lor (lucrarea „Salinele noastre” autor C.
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
noastre” autor C. Broșteanu). Primele exploatări au fost situate pe Valea Oituzului, în jurul fostei comunei Grozești, pe lângă care trecea drumul de legătură dintre Moldova și Transilvania. În jurul fostei comune Grozești se mai văd și astăzi lacuri sarate, dovadă a exploatării sării în zona din trecutul îndepărtat. În secolul al XV-lea pe dealurile Cărbunaru, Cireșoaia, Măgura, Podei, până la Târgu Trotuș, oraș de vamă și reședință de ținut, se spune că se găseau păduri seculare unde își aveau sălașul haiduci și tâlhari
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
și reședință de ținut, se spune că se găseau păduri seculare unde își aveau sălașul haiduci și tâlhari, „În veșnică neprietenie cu autoritățile”. Legenda spune că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare. Descoperirea l-a scăpat pe haiduc de pedeapsă . Între anii 1407-1434 cămărășia ocnelor se află la Târgu Trotuș, pecetea localității reprezenta un șalgău (muncitor secui venit de dincolo de Carpați) cu un ciocan de tăiat în mână. În anul 1434 cămărășia
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
pecetea localității reprezenta un șalgău (muncitor secui venit de dincolo de Carpați) cu un ciocan de tăiat în mână. În anul 1434 cămărășia se mută definitiv la Târgu Ocna iar pecetea localității înfățișa un ciocan încrucișat cu un bătător. Dezvoltarea exploatării sării se Înregistrează În timpul domniei lui Ștefan cel Mare. În anul 1502, spre sfârșitul vieții sale, domnitorul Ștefan cel Mare întărea privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Exploatarea sării În regiunea Trotușului și
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
înfățișa un ciocan încrucișat cu un bătător. Dezvoltarea exploatării sării se Înregistrează În timpul domniei lui Ștefan cel Mare. În anul 1502, spre sfârșitul vieții sale, domnitorul Ștefan cel Mare întărea privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Exploatarea sării În regiunea Trotușului și Târgu Ocna se făcea de localnici care își scoteau sarea necesară propriului consum, surplusul comercializându-l. O parte din „productul” minelor trotușene intră direct în consumul slujitorilor monahicești, cunoscuți ca vajnici
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
un bătător. Dezvoltarea exploatării sării se Înregistrează În timpul domniei lui Ștefan cel Mare. În anul 1502, spre sfârșitul vieții sale, domnitorul Ștefan cel Mare întărea privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Exploatarea sării În regiunea Trotușului și Târgu Ocna se făcea de localnici care își scoteau sarea necesară propriului consum, surplusul comercializându-l. O parte din „productul” minelor trotușene intră direct în consumul slujitorilor monahicești, cunoscuți ca vajnici consumatori de pește sărat. În
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
anul 1502, spre sfârșitul vieții sale, domnitorul Ștefan cel Mare întărea privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Exploatarea sării În regiunea Trotușului și Târgu Ocna se făcea de localnici care își scoteau sarea necesară propriului consum, surplusul comercializându-l. O parte din „productul” minelor trotușene intră direct în consumul slujitorilor monahicești, cunoscuți ca vajnici consumatori de pește sărat. În Descriptio Moldaviae Dimitrie Cantemir amintește Ocna "și Trotușul, pe răul Trotuș - două târgușoare care
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
productul” minelor trotușene intră direct în consumul slujitorilor monahicești, cunoscuți ca vajnici consumatori de pește sărat. În Descriptio Moldaviae Dimitrie Cantemir amintește Ocna "și Trotușul, pe răul Trotuș - două târgușoare care nu sunt demne de amintit decât prin ocnele de sare bogate din apropierea lor. În ținutul Bacăului, lângă târgu Trotuș, se găsesc saline foarte bogate, numite în țară ocne. Nu e nevoie de vreun meșteșug deosebit să alegi sarea, dacă sapi în pământ până la unul sau doi coți adâncime, găsești sarea
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
două târgușoare care nu sunt demne de amintit decât prin ocnele de sare bogate din apropierea lor. În ținutul Bacăului, lângă târgu Trotuș, se găsesc saline foarte bogate, numite în țară ocne. Nu e nevoie de vreun meșteșug deosebit să alegi sarea, dacă sapi în pământ până la unul sau doi coți adâncime, găsești sarea cea mai curată și limpede ca porfirul sau cristalul... Ocnele acestea sunt sunt nesecate, cu toate că în ele lucrează zi de zi sute de oameni." Exploatarea sării în zonă
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
sare bogate din apropierea lor. În ținutul Bacăului, lângă târgu Trotuș, se găsesc saline foarte bogate, numite în țară ocne. Nu e nevoie de vreun meșteșug deosebit să alegi sarea, dacă sapi în pământ până la unul sau doi coți adâncime, găsești sarea cea mai curată și limpede ca porfirul sau cristalul... Ocnele acestea sunt sunt nesecate, cu toate că în ele lucrează zi de zi sute de oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În zonele cu
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
să alegi sarea, dacă sapi în pământ până la unul sau doi coți adâncime, găsești sarea cea mai curată și limpede ca porfirul sau cristalul... Ocnele acestea sunt sunt nesecate, cu toate că în ele lucrează zi de zi sute de oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
prin puțurile Sf. Gheorghe și Sf.Nicolae se trece la exploatarea Ocnelor Unite. Condițiile de muncă din aceea vreme erau grele, durata zilei de muncă era de 11-12 ore, lipseau măsurile de protecție a muncii și asistență medicală iar tăierea sării se făcea manual cu dalta și ciocanul. Din anul 1850 Începe extragerea sării din Ocnița, prin puțul Sf.Constantin. În perioada 1875-1881 la Târgu Ocna s-a folosit o mașină de extracție acționată de aburi; ea coborând și ridicând vasele
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Condițiile de muncă din aceea vreme erau grele, durata zilei de muncă era de 11-12 ore, lipseau măsurile de protecție a muncii și asistență medicală iar tăierea sării se făcea manual cu dalta și ciocanul. Din anul 1850 Începe extragerea sării din Ocnița, prin puțul Sf.Constantin. În perioada 1875-1881 la Târgu Ocna s-a folosit o mașină de extracție acționată de aburi; ea coborând și ridicând vasele de extracție la o adâncime de 60 m. În 1881 are loc însă
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
de aburi. De abia În octombrie 1891 s-a pus În funcțiune o altă mașină de extracție acționată cu aburi amplasată la gura puțului de extracție al camerei Carol, puț ce se dăduse în folosință În anul 1889. Transportul de sare din salina de la Târgu Ocna s-a realizat : - de la puțul de extracție sarea era transportată cu carele sau pe șaua cailor, ambalată în saci făcuți din piele de bivol. - după 28.09.1884, dată inaugurării căii ferate Adjud-Târgu Ocna, sarea
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
altă mașină de extracție acționată cu aburi amplasată la gura puțului de extracție al camerei Carol, puț ce se dăduse în folosință În anul 1889. Transportul de sare din salina de la Târgu Ocna s-a realizat : - de la puțul de extracție sarea era transportată cu carele sau pe șaua cailor, ambalată în saci făcuți din piele de bivol. - după 28.09.1884, dată inaugurării căii ferate Adjud-Târgu Ocna, sarea a fost transportată de la gura de extracție la gara Târgu Ocna cu carele
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
sare din salina de la Târgu Ocna s-a realizat : - de la puțul de extracție sarea era transportată cu carele sau pe șaua cailor, ambalată în saci făcuți din piele de bivol. - după 28.09.1884, dată inaugurării căii ferate Adjud-Târgu Ocna, sarea a fost transportată de la gura de extracție la gara Târgu Ocna cu carele. După deschiderea funicularului ("Teledinamicul") la 1 februarie 1885 și până la 30 octombrie 1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația CFR
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
piele de bivol. - după 28.09.1884, dată inaugurării căii ferate Adjud-Târgu Ocna, sarea a fost transportată de la gura de extracție la gara Târgu Ocna cu carele. După deschiderea funicularului ("Teledinamicul") la 1 februarie 1885 și până la 30 octombrie 1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația CFR Târgu Ocna cu funicularul. În toamna anului 1896 se prelungește calea ferată din stația Târgu Ocna - halta Salina până la magaziile de sare din salină, unde sarea se
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
ferate Adjud-Târgu Ocna, sarea a fost transportată de la gura de extracție la gara Târgu Ocna cu carele. După deschiderea funicularului ("Teledinamicul") la 1 februarie 1885 și până la 30 octombrie 1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația CFR Târgu Ocna cu funicularul. În toamna anului 1896 se prelungește calea ferată din stația Târgu Ocna - halta Salina până la magaziile de sare din salină, unde sarea se încarca direct în vagoane de cale ferată. Anghel Saligny a
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]