261,784 matches
-
nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală". Paragraful 71: "Comisia de la Veneția consideră că prevederile penale naționale cu privire la „abuzul în serviciu", „abuz de putere" și expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns și aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care faptă este de natură gravă, cum ar fi
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
constată că legiuitorul a identificat și reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale". Altfel spus Curtea Constituțională, după o analiză amplă a noțiunii de "ultima rațio", a reținut că există pârghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de funcționarii publici și a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
spus Curtea Constituțională, după o analiză amplă a noțiunii de "ultima rațio", a reținut că există pârghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de funcționarii publici și a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozițiile penale să devină aplicabile. Or, pentru că legea să fie clară, predictibilă și previzibilă, un astfel de prag nu poate fi decât valoric, revenind legislativului obligația de a-l stabili. CCR sublinieaza că "responsabilitatea de a reglementa (...), în acord cu principiul anterior
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
judecătorești. Din această perspectivă, Curtea observa că modalitatea de interpretare a noțiunii de 'act' poate determina o aplicare a legii care, într-o anumită măsură, interferează cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor în mod expres printr-o legislație distinctă celei penale, cum ar fi procedura excepției de nelegalitate sau procedura căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești." - par 79 Acest paragraf este foarte important, pentru ca, deși nu o spune expres - în condițiile în care nu a fost sesizată cu această - Curtea Constituțională
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
sau procedura căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești." - par 79 Acest paragraf este foarte important, pentru ca, deși nu o spune expres - în condițiile în care nu a fost sesizată cu această - Curtea Constituțională lasă se se înțeleagă că extinderea răspunderii penale pentru acte ce aparțin exclusiv altor puteri - cea judecătorească și cea legislativă - pune și ea o problemă de constituționalitate. Tema este de actualitate și merită o atenție sporită. În final, vă invit pe fiecare să citiți decizia Curții Constituționale, pentru
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
a afirmat Dumitru Coarna, la Antenă 3, precizând că are informații clare în acest sens. PSD - tensiuni cu multinaționalele AmCham România, asociație formată din peste 400 de companii mici, medii și corporații, s-a împotrivit modificărilor aduse prin OUG Codului Penal și Codului de Procedură Penală. AHK România, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, a anunțat că se teme de aceste modificări cu impact negativ asupra relațiilor economice româno-germane. Cameră de Comerț și Industrie Franceză din România (CCIFER) a criticat dur
Mister PROTESTE. Chilian: Au fost refuzați de multinaționalele la care lucrează () [Corola-website/Journalistic/102592_a_103884]
-
Antenă 3, precizând că are informații clare în acest sens. PSD - tensiuni cu multinaționalele AmCham România, asociație formată din peste 400 de companii mici, medii și corporații, s-a împotrivit modificărilor aduse prin OUG Codului Penal și Codului de Procedură Penală. AHK România, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, a anunțat că se teme de aceste modificări cu impact negativ asupra relațiilor economice româno-germane. Cameră de Comerț și Industrie Franceză din România (CCIFER) a criticat dur decizia Executivului. Citiți pe larg
Mister PROTESTE. Chilian: Au fost refuzați de multinaționalele la care lucrează () [Corola-website/Journalistic/102592_a_103884]
-
Iată explicațiile profesorului Valerian Cioclei, publicate în Juridice.ro: Înainte de a intra în analiza tehnică, vreau să precizez că m-am exprimat de nenumărate ori, prin diverse lucrări publicate, împotriva modificării Codului penal prin ordonanțe de urgență, ultima luare de poziție în acest sens fiind legată de modificările aduse prin O.U.G. nr. 18/2016. Așa cum a rezultat și din celelalte intervenții ale mele pe această temă, dincolo de aspectele de constituționalitate, tehnică
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
de poziție în acest sens fiind legată de modificările aduse prin O.U.G. nr. 18/2016. Așa cum a rezultat și din celelalte intervenții ale mele pe această temă, dincolo de aspectele de constituționalitate, tehnică legislativă și ierarhie normativă, modificarea Codului penal prin procedura „legiuitorului delegat" poate duce la erori de politică penală ori de tehnică legislativă ce pot avea consecințe deosebit de grave în planul justiției penale. Ca atare, consultarea profesiilor, a specialiștilor și, în final, dezbaterea publică și parlamentară reprezintă nu
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
O.U.G. nr. 18/2016. Așa cum a rezultat și din celelalte intervenții ale mele pe această temă, dincolo de aspectele de constituționalitate, tehnică legislativă și ierarhie normativă, modificarea Codului penal prin procedura „legiuitorului delegat" poate duce la erori de politică penală ori de tehnică legislativă ce pot avea consecințe deosebit de grave în planul justiției penale. Ca atare, consultarea profesiilor, a specialiștilor și, în final, dezbaterea publică și parlamentară reprezintă nu numai o garantare a respectării regulilor democratice, dar și o garanție
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
mele pe această temă, dincolo de aspectele de constituționalitate, tehnică legislativă și ierarhie normativă, modificarea Codului penal prin procedura „legiuitorului delegat" poate duce la erori de politică penală ori de tehnică legislativă ce pot avea consecințe deosebit de grave în planul justiției penale. Ca atare, consultarea profesiilor, a specialiștilor și, în final, dezbaterea publică și parlamentară reprezintă nu numai o garantare a respectării regulilor democratice, dar și o garanție pentru elaborarea unor acte normative corecte din punct de vedere juridic și coerente la
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
profesiilor, a specialiștilor și, în final, dezbaterea publică și parlamentară reprezintă nu numai o garantare a respectării regulilor democratice, dar și o garanție pentru elaborarea unor acte normative corecte din punct de vedere juridic și coerente la nivel de politică penală. În aceeași logică, apreciez că și tentativa de modificare a Codului penal prin O.U.G. nr. 13/2016 a fost incorectă, iar abrogarea ei înainte de intrarea în vigoare a fost binevenită. Cât privește conținutul Ordonanței, mă voi referi doar
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
numai o garantare a respectării regulilor democratice, dar și o garanție pentru elaborarea unor acte normative corecte din punct de vedere juridic și coerente la nivel de politică penală. În aceeași logică, apreciez că și tentativa de modificare a Codului penal prin O.U.G. nr. 13/2016 a fost incorectă, iar abrogarea ei înainte de intrarea în vigoare a fost binevenită. Cât privește conținutul Ordonanței, mă voi referi doar la dispozițiile cuprinse în art. I, respectiv la cele care aduceau modificări
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
O.U.G. nr. 13/2016 a fost incorectă, iar abrogarea ei înainte de intrarea în vigoare a fost binevenită. Cât privește conținutul Ordonanței, mă voi referi doar la dispozițiile cuprinse în art. I, respectiv la cele care aduceau modificări Codului penal. După cum se va observa din scurta analiză pe care o voi face, unele modificări priveau punerea în acord a textelor infracțiunilor cu unele decizii ale Curții Constituționale, așa cum rezulta și din sumara expunere de motive aflată în debutul Ordonanței. Existau
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
în privința clauzei de excludere a infracțiunii, chiar nu se poate face nicio corespondență între cele două fapte. Mă străduiesc să nu polemizez și să rămân în parametri strict tehnici, dar nu mă pot abține să scriu că într-un sistem penal „normal" o astfel de dispoziție este hilară. Adică, i-ar putea trece cumva cuiva prin minte că, spre exemplu, adoptarea unei legi prin care se dezincriminează o faptă sau una prin care se reduc limitele de pedeapsă pentru o infracțiune
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
fi acesta, ar genera inechitate și poate chiar probleme de constituționalitate... Ca și în cazul altor infracțiuni de pagubă, magistratul trebuie să fie cel care, cu înțelepciune, să aprecieze dacă fapta prezintă sau nu gravitatea necesară pentru aplicarea unei sancțiuni penale. În cazul înșelăciunii, și ea o infracțiune având ca rezultat o pagubă, spre exemplu, nu s-a invocat niciodată necesitatea ca legiuitorul să fixeze un cuantum al pagubei, iar situația este aceeași și la alte infracțiuni de prejudiciu. Cu privire la caracterizarea
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
atrag totuși atenția că orice modificare (indiferent că este vorba despre majorare sau reducere) a limitelor pedepselor pentru o infracțiune, trebuie să fie corelată, cel puțin, cu celelalte limite de pedeapsă de la infracțiunile din aceeași categorie. În economia întregului Cod penal pedepsele sunt corelate între ele, a fost gândit un echilibru al acestora, care riscă să fie perturbat dacă se fac modificări punctuale... În sfârșit, ultima modificare a textului constă în adăugarea cauzei de excludere a infracțiunii în ipoteza „emiterii, aprobării
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
pentru ca infracțiunea de abuz în serviciu să reprezinte o „ultima ratio" din punct de vedere sancționator, adică să intervină doar atunci când măsurile prevăzute în alte ramuri de drept sunt insuficiente: „Curtea reține că din perspectiva principiului „ultima ratio" în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală" (pct. 69). Se mai arată în motivarea deciziei
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
că din perspectiva principiului „ultima ratio" în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală" (pct. 69). Se mai arată în motivarea deciziei că voința legiuitorului, când a incriminat abuzul în serviciu, nu a fost aceea de a sancționa orice acțiune sau inacțiune, indiferent de gravitatea faptei (pct. 76). „În concluzie, Curtea reține că sarcina
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
menționat, prevederile privind abuzul în serviciu, ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare - Ministerul public și instanțele judecătorești -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare (pct. 80)". Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională atrage atenția că există și o responsabilitate a organelor judiciare care nu trebuie să mai „folosească în mod abuziv" abuzul în serviciu... Un text incriminator trebuie să aibă un grad de abstractizare
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
situațiile concrete. De aceea, interpretarea și aplicarea cu bună-credință a unui text de lege este esențială. La abuzul în serviciu, de fapt, nu textul incriminator este marea problemă, ci aplicarea extensiv abuzivă a acestuia, folosirea lui pe post de „panaceu penal" și, mai ales, folosirea lui atunci când suspiciunile cu privire la fapte de corupție nu pot fi probate... Să nu ne mai „ascundem după texte". Între penaliști circulă o butadă conform căreia, în zilele noastre, orice funcționar public poate fi acuzat de abuz
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
în serviciu, art. 298 C.pen. Ordonanța abroga pur și simplu această infracțiune care, practic, reprezintă varianta din culpă a abuzului în serviciu. O astfel de măsură, de dezincriminare, ține de o opțiune sau chiar de o strategie de politică penală. În doctrină, au existat voci care au sugerat că neglijența în serviciu nu ar trebui reprimată prin mijloace penale, având în vedere, în primul rând, forma de vinovăție. Este de discutat, pot fi aduse argumente pro și contra. Cred că
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
a abuzului în serviciu. O astfel de măsură, de dezincriminare, ține de o opțiune sau chiar de o strategie de politică penală. În doctrină, au existat voci care au sugerat că neglijența în serviciu nu ar trebui reprimată prin mijloace penale, având în vedere, în primul rând, forma de vinovăție. Este de discutat, pot fi aduse argumente pro și contra. Cred că o astfel de măsură, dezincriminatore, dacă ar trebui luată, ar trebui să facă parte dintr-un plan mai amplu
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
forma de vinovăție. Este de discutat, pot fi aduse argumente pro și contra. Cred că o astfel de măsură, dezincriminatore, dacă ar trebui luată, ar trebui să facă parte dintr-un plan mai amplu de modificări ce ar viza „retragerea" penalului, în anumite limite, din anumite domenii. A patra infracțiune vizată de modificările Ordonanței este cea de conflict de interese, prevăzută de art. 301 C.pen. Modificarea reprezintă, practic, o dezincriminare parțială a faptei, în sensul că nu va mai reprezenta
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
ocazie că, prin efectul deciziei amintite a fost dezincriminată modalitatea conflictului de interese în care subiectul activ s-a aflat în „raporturi comerciale" cu beneficiarul folosului patrimonial și că această dezincriminare are efect și asupra faptelor comise sub incidența Codului penal anterior, înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, când noțiunea de raporturi comerciale avea un sens bine determinat (Incidența neconstituționalității parțiale a infracțiunii de conflict de interese în cazul situațiilor tranzitorii, pe www.juridice.ro). Pentru repararea viciului de
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]