26,380 matches
-
171. Studiind la München între 1894 și 1899, în perioada de maximă efervescență secesionistă, Ștefan Popescu se lasă influențat de simbolismul german, fapt decelabil și în panoul decorativ intitulat Muzica, proiectat pentru casa Tache Ionescu. Artistul realizează o pictură de atmosferă, de o rezonanță arcadică, imprimând personajelor, un tânăr care cântă ascultat de o femeie îngenunchiată într-un decor de grădină sălbatică, un aer de visare și reținută melancolie. Pictura reflectă o profundă interiorizare, a cărei dimensiune este recuperabilă din atitudinea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o reminiscență a acelui spirit literar al picturii germane, preocupată de alegoria istorico-filozofică, pictură în care subiectul reprezintă însăși rațiunea de a fi a operei de artă"172. Caracterul simbolist al picturii rezidă, cum am menționat, și în crearea unei atmosfere de o densitate specifică, o atmosferă enigmatică provenită și din tenta alegorică a tabloului pe care titlul o reclamă, din eclerajul crepuscular al unei lumini ce se dizolvă melancolic, în decorul care sugerează prin dezordinea vegetală un loc părăsit, retras
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al picturii germane, preocupată de alegoria istorico-filozofică, pictură în care subiectul reprezintă însăși rațiunea de a fi a operei de artă"172. Caracterul simbolist al picturii rezidă, cum am menționat, și în crearea unei atmosfere de o densitate specifică, o atmosferă enigmatică provenită și din tenta alegorică a tabloului pe care titlul o reclamă, din eclerajul crepuscular al unei lumini ce se dizolvă melancolic, în decorul care sugerează prin dezordinea vegetală un loc părăsit, retras, cât și atitudinii aproape hieratice a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
hieratice a femeii care ascultă vrăjită o muzică ce ne este inaccesibilă. În același sens se orientează și observațiile Paulei Constantinescu, care subliniază importanța efectelor de lumină în generarea misterului. "Încearcă să creeze un peisaj cu o lumină și o atmosferă care să dea naturii o notă stranie și misterioasă (de altfel proprie și ea basmului). Astfel, misterul și enigmaticul de care se simțea atras sunt exprimate ca problemă de lumină în pictură. Interesul pentru ezoteric și bizar atenuându-se, natura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decantabilă în culoare și mișcare și mai ales într-o încețoșare a imaginii. În cazul celor două schițe pentru Vara, fundalul acvatic, ambianța estivală, efectul de siluetă amintesc de celelalte tablouri cu caracter simbolist ale lui Petrașcu, de desfășurarea unei atmosfere care predispune la visare. În Toamna, anotimp al melancoliei și al reflecției nostalgice în registrul sensibilității simboliste, accentul simbolist se precizează mai ferm cu ajutorul unui personaj așezat la o masă, într-o atitudine meditativă, cu o carte în față și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
schița de panou intitulată Iarna, nota simbolistă transpare din sugestia onirică pe care o creează ambianța nocturnă în care se află inserat nudul unei femei care doarme. Alese "drept simboluri ale acestui anotimp"178, noaptea și somnul contopite senzual creează atmosfera imersiunii onirice. În opinia lui Marin Mihalache 179, sub raportul picturii murale, Cecilia Cuțescu-Storck se află sub influența lui Gustave Moreau, socotit un precursor al decadentismului sau simbolismului în pictură și a lui Puvis de Chavannes, decedați doar cu un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și repulsie pe care se fondează nesiguranța, anxietatea. Acest bust are ceva statuar, reificat. Din fundalul de cărămiziu-ocru este eliminat complet orice detaliu, ca și cum Loghi ar vrea să ne ofere un portret în efigie. În Prințesa Bizantină (1908), Loghi creează atmosfera cvasiteatrală a portretelor care se detașează pe fundalul unui peisaj oniric, din recuzita căruia fac parte un castel, un lac, lebede, pădurea. Prințesa are aerul melancolic-visător care o integrează numaidecât fundalului, pare să emane din el și să-i aparțină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În dreapta se găsesc o serie de tinere fete, zâne, cu părul foarte lung, expresie a fluidizării amintite mai sus, atente la scena care se desfășoară. Basmul este o lume în care frumusețea și tinerețea nu sunt privilegii temporare, ci regula. Atmosfera de basm configurează dimensiunea estetizantă a artei simboliste a lui Kimon Loghi, ale cărui influențe prerafaelite se regăsesc, ca și la Cecilia Cuțescu-Storck în crearea unei coregrafii gestuale care răspunde unor intenții decorative. Există astfel un gest de o feminitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Încă mai ambiguă este la Gh. Petrașcu tratarea simbolistă a unui peisaj, Seara la mare (Feerie de seară) (ulei pe pânză, 0,917 x 0,738, 1913, inv. 249), în care tema mitologică reprezintă un adagiu menit să contribuie la atmosfera de vrajă crepusculară. Cu ceva din grația Salomeei Ceciliei Cuțescu-Storck, topită parcă în atmosfera crepusculară, o femeie-nimfă-sirenă se află la marginea mării. Este vorba de o ființă mitologică ieșită în singurătatea deplină a unui loc pustiu, desfășurându-și grația departe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mare (Feerie de seară) (ulei pe pânză, 0,917 x 0,738, 1913, inv. 249), în care tema mitologică reprezintă un adagiu menit să contribuie la atmosfera de vrajă crepusculară. Cu ceva din grația Salomeei Ceciliei Cuțescu-Storck, topită parcă în atmosfera crepusculară, o femeie-nimfă-sirenă se află la marginea mării. Este vorba de o ființă mitologică ieșită în singurătatea deplină a unui loc pustiu, desfășurându-și grația departe de ochiul profan. Simbolist în această pânză este un anumit aer melancolic, o deschidere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cam atunci el expune și un proiect pentru fresca Ateneului, plin de personaje legendare sau alegorice, concepute cam în același spirit decorativ-simbolic"221. Cele douăsprezece fete de împărat ilustrează elocvent în ce constă decorativismul simbolist. Totul concură la edificarea unei atmosfere feerice, fetele de împărat pășesc pe o suprafață-oglindă similară unei săli de bal înconjurată de vegetație albastră, de unde sugestia unui peisaj oniric sau fabulos. O parte sunt prinse în dans, una dintre ele se apleacă să culeagă ceva, o alta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romantismului este recuperat și înnobilat repertoriul folcloric în secolul XIX, iar un romantic tardiv precum Mihai Eminescu va da măsura acestei revalorizări în opere remarcabile precum Călin (file de poveste) sau Luceafărul. Romantismul contribuie, în accepția criticului, la întreținerea unei atmosfere de mister în compozițiile lui Ștefan Popescu, în cel de-al doilea caz, fiind vorba de presiunea unui context cultural pe care-l solicită temele mitologiei greco-latine abordate de pictorii simboliști germani aflați la confluența cu romantismul. Caracterul simbolist al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
depărtări infinite. Tabloul acesta te chiamă mereu spre dânsul. Peste tot același caracter de intimitate și de reverie, de basm scoborât în viața reală, de realitate înălțată în lumea basmelor"226. I. Teodorescu asociază eclerajul și peisajul breton cu o atmosferă de basm. "(...) dacă poporul român ar fi trebuit să-și plimbe pe Făt-Frumos și pe Ileana-Cosânzeana nu numai prin munți și prin păduri ci și pe mări și pe oceane, pe asemenea întinderi de apă i-ar fi plimbat imaginația
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiicei lui Iair" din viața lui Iisus, aceasta cu atât mai mult cu cât și el fusese un elev al școalei de la München"238. Într-adevăr, pictura lui Vermont cu subiect religios dobândește o aură proprie, un contur sensibil, o atmosferă de mister. În articolul "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice"", George Murnu remarca echilibrul compoziției în raportul desen-colorit la tablourile cu subiect religios, Pogorârea de pe cruce și Moartea sfântului Ștefan, primul fiind reprodus în paginile revistei. "Pogorârea de pe cruce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolist temele de inspirație religioasă, precum cea din În codru sau Iisus și Samariteanca (Ulei pe lemn, 0,495 x 0,611 cm, inventar 2182, semnat în partea dreaptă brun jos), ilustrând întâlnirea dintre Samariteancă și Iisus Hristos într-o atmosferă enigmatică, într-un loc retras. Pictorul izolează personajele de orice context istoric, evitând episodul colocvial neotestamentar, locul întâlnirii fiind atemporal fixat. Tehnica utilizată de Verona contribuie din plin la dematerializarea, la spiritualizarea personajelor. Culoarea apare pusă pe pânză cu cuțitul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a acestei sculpturi și implicit asupra caracterului ei simbolist, prin ruptură cu tradiția academică și conceptul de monument public în secolul XIX. Perioada de formare pariziană a lui Paciurea, 1894-1899, coincide cu travaliul artistic rodinian pentru edificarea celebrei sculpturi de atmosferă dantescă, Poarta Infernului, finalizată și expusă abia în 1900, dar cunoscută prin intermediul publicării desenelor preparatorii în 1897, dar și a detașării și individualizării ca lucrări separate a unor părți ale ansamblului, printre care și acest Gânditorul, intitulat inițial Poetul. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Socec" își fac concurență în a edita și comercializa "Kitsch"-ul sub forma cărții poștale ilustrate. Pentru că Salmen rămâne un prodigios artizan al "Kitsch"-ului"283. Acest sentimentalism ușor, peste care planează uneori câte o umbră melancolică, a întreținut o atmosferă propice diseminării unui simbolism tardiv, accesibil gustului comun. În 1909, graficianul organizează chiar și o expoziție personală la Galați, numai cu lucrări inspirate din Eminescu. Tot el ilustrează, în 1910, ediția Scurtu a poeziilor lui Eminescu. Popescu-Gogan menționează anvergura publicității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ocazia expoziției ținute în salonul Sindicatului Artelor Frumoase, raportul strâns al sculpturii simboliste cu pictura, precizând că Boambă, "unul dintre puținii noștri sculptori talentați, dizolvă linia și forma care ar trebui să fie clare prima condițiune a plasticei -, într-o atmosferă pe care o ghicești ca un val transparent, care ar înfășura modelele sale. E din această cauză, prea moale, prea pictural. Nuanțează prea fin lucrurile și nu stilizează deloc nici forma nici expresia 313. La rândul său, T. Burcă este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parte de cronici elogioase din partea criticilor de artă. Obiecția lui Sigmund Maur evidențiază o altă trăsătură a sculpturii simboliste, dincolo de tendința ei către literaturizare, deja remarcată mai sus de Francisc Șirato, și anume, capacitatea ei împrumutată picturii de a crea atmosferă printr-un procedeu "impresionist", al impreciziei modelajului, al unei dizolvări a formei și liniei care delimitau clar volumele. Criticul îi remarcă dintre lucrări nudul intitulat La baie și Sărutul de influență rodiniană, în ziar fiind reprodus un Cap de studiu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reînnoia legătura întreruptă de război. Pe filiera sensibilității rodiniene mediată și de profesorul său, Dimitrie Paciurea, Boambă dă o lucrare precum Gânditorul sau Pe gânduri (1915), unde remarcabil devine modelajul unui chip adâncit într-o meditație sumbră, cu o difuză atmosferă tragică, subliniată de adâncirea trăsăturilor în jocul inefabil de lumini și umbre pe care-l dirijează convexitățile și concavitățile modelajului. Reflecția devine la Boambă o sursă de angoasă, o proiectare într-un orizont pesimist a unei viziuni, fapt accentuat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe Oedip asupra naturii umanității. Himerele se află cățărate pe stâncile asemeni unor socluri, cea din prim plan are aripile desfăcute, ca și cum s-ar pregăti să zboare. Onirismul frenetic al acestui desen este recuperabil nu numai mitologic, ci și ca atmosferă, o atmosferă pe care sensibilitatea simbolistă o conferă acestor lucrări în care imaginația artistului s-a transformat într-o obsesie. În acest desen, himerele au chipuri de femeie litificate în grimasă, părul flamboiant accentuând o marcă temperamentală, proprie condiției artistului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asupra naturii umanității. Himerele se află cățărate pe stâncile asemeni unor socluri, cea din prim plan are aripile desfăcute, ca și cum s-ar pregăti să zboare. Onirismul frenetic al acestui desen este recuperabil nu numai mitologic, ci și ca atmosferă, o atmosferă pe care sensibilitatea simbolistă o conferă acestor lucrări în care imaginația artistului s-a transformat într-o obsesie. În acest desen, himerele au chipuri de femeie litificate în grimasă, părul flamboiant accentuând o marcă temperamentală, proprie condiției artistului. Există aici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolică, reduce la tăcere, face imposibilă comunicarea și reține misterul ca o constantă definitorie a actului crud, dar și a umanității. Franz von Stück utilizează la rândul său tema abia în 1926, iar tratarea ei nu este foarte departe de atmosfera decadentă a picturilor lui Klimt. În Judith și Holofern, Judith apare înzestrată cu toată determinarea cerută de actul ucigaș, stă în picioare ținând în mâini o uriașă sabie pe care este silită s-o sprijine de coapsă, în timp ce Holofern, victimă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de factură simbolistă în Tristia (ulei pe pânză 1898, 0,555 x 0,463 cm, cota 69737/7677, semnat dreapta sus cu vișiniu: Kimon Loghi). Aici, atât maniera de a trata portretul, cât și expresia chipului contribuie la crearea unei atmosfere melancolice într-un spațiu aparent natural. Ca și în Prințesa bizantină, Loghi realizează portretul decupat în bust al unei femei cu umerii dezgoliți, al cărei păr se dizolvă în brunuri pe fundalul care pare să emane din pletora capilară. Pictorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
formal al sălii de concerte, al muzicii de cameră, cadru pentru care muzica, precum în romanul Concert din muzică de Bach al Hortensiei Papadat-Bengescu, joacă rolul de liant social și ceremonial de revendicare simbolică a unui statut aristocratic. Într-o atmosferă crepusculară, muzica solitarului violonist transpune o état d'âme a cărei cameră de rezonanță devine întinderea de ape. Remarcabil mi se pare însă un tablou puțin cunoscut al lui Ipolit Strâmbu, datat 1899, un studiu de nud (vezi planșa 2
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]