26,912 matches
-
Ion Heliade-Rădulescu și Alexandru G. Golescu - Arăpilă) intenționează să-l convingă pe domnitorul Gheorghe Bibescu (1842-1848) (interpretat de Ion Besoiu) să aprobe o serie de reforme pentru îmbunătățirea situației materiale a populației. În același timp, o grupare de boieri în frunte cu boierul Costache Șuțu (Teofil Vâlcu) și cu fiul său vitreg, Aristide (Ovidiu Iuliu Moldovan) - care se trage din familia Mavrogheni -, încearcă să se folosească de acțiunile „Frăției” pentru a pune ei mâna pe conducerea Țării Românești. În timpul în care
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
de a aduce flota rusă în situația de a lupta, indiferent de viteză." Atunci când Tōgō a decis să execute un viraj în port, el a făcut acest lucru în scopul de a păstra linia de bătaie, adică păstrând Mikasa în fruntea navelor de luptă (care ar putea indica faptul că amiralul Tōgō a vrut ca unitățile sale cele mai puternice să intre primele în acțiune). Întoarcerea în ordine a navelor însemna că fiecare navă se întoarce unul după celălalt în timp ce urmăresc
Bătălia din Strâmtoarea Tsushima () [Corola-website/Science/326196_a_327525]
-
manevră ca și cea efectuată de flota franco-spaniolă în Bătălia de la Trafalgar urma să fie mai rapidă, perturbând ordinea de luptă, provocând confuzie și obligând adversarul la modificarea planurilor de luptă și nu în ultimul rând să plaseze crucișătoarele în frunte. Acest lucru a fost ceea ce Togo dorea să evite. Deoarece rușii și-au dorit să se strecoare nedetectați în Vladivostok, pe măsură ce se apropiau de apele japoneze, ieșeau în afara canalelor de transport maritime regulate pentru a reduce șanșa de detectare. În
Bătălia din Strâmtoarea Tsushima () [Corola-website/Science/326196_a_327525]
-
In anul 1996 Dagan a fost rechemat in serviciul public, cand primul ministru Shimon Peres l-a cooptat în „statul major de luptă contra terorismului”, ca adjunct al lui Ami Ayalon. Dupa ce acesta din urmă a fost numit în fruntea Serviciului de Securitate Generală (Shabak sau Shin Beit), Dagan a devenit conducătorul statului major de lupta contra terorismului. La sfârșitul anilor 1990 Meir Dagan a fost recooptat în Statul major al armatei în funcția de comandant al serviciului de operații
Meir Dagan () [Corola-website/Science/326220_a_327549]
-
cu cel al fraților Gore și cu cel al lui Ion Nămol. În 2008 Paula Rosenberg, un muzicolog tânăr care a studiat muzica țiganilor timp de peste 20 de ani, a decis să-i alături din nou pe bătrânii lăutari, în frunte cu , pentru a înregistra un album și să-i prezinte lumii cu un nou nume, „Brigada Retro Mishto”. Moare în anul 2011 la București, la vârsta de 84 de ani. Înregistrările lui Cornel Bosoi au fost realizate cu „Brigada Retro
Cornel Bosoi () [Corola-website/Science/326247_a_327576]
-
un atac furibund la Bălăria și a luat 200 de prizonieri, capturând trei tunuri grele și numeros material de război. Statul Major al diviziei germane 217 se refugiază la Ghimpați. Vara anului 1917 l-a găsit la Mărășești, fiind în fruntea Brigăzii 17 Infanterie; a luptat eroic și a realizat în practică deviza: „Nici pe aici nu se trece!” a generalului Eremia Grigorescu. La bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz armatele austro-germane au fost oprite. Din cauza atacurilor mai multor bande de
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
naționale. Deși armenii își trimiseseră reprezentanții în Seim, unde susțineau cauza unei forțe militare comune, liderii armeni din Erevan organizau corpuri de armată naționale. Acești lideri erau în favoarea unei colaborări cu Aliații și formarea armatei naționale cu sprijinul rușilor. În fruntea armatei naționale armene a fost numit generalul Nazarbekov. În funcția de șef al marelui stat major a fost numit generalul Vickinski. Cele trei divizii ale armatei armene, fiecare cu câte patru regimente, aveau un efectiv total de 32.000 de
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
instrumental sau vocal, devenise simbol al luptei pentru eliberare și emancipare națională a românilor din Transilvania, aflată între anii 1867-1918 în stăpânirea Ungariei, membră a Imperiului dualist habsburgic. În momentele de amplificare a luptei naționale a românilor din Transilvania, în fruntea căreia s-a aflat figura "Leului din Șișești", cântarea sau fredonarea Doinei lui Lucaciu putea să fie motiv de întemnițare. Simbolizând rezistența activă și aderența la scopurile propovăduite de dr. Vasile Lucaciu, doina era considerată de către autoritățile timpului ca fiind
Doina lui Lucaciu () [Corola-website/Science/326331_a_327660]
-
Între pasageri se aflau peste 70 de refugiați salvați de pe vaporul „Salvador” care s-a scufundat (la 12 decembrie 1940) în Marea Neagră și care au urcat la Istanbul, precum și tineri pionieri sioniști (din Miscarea Hehalutz) din România și Polonia în frunte cu Abba Berdicev, originar din Galați. Ruth și Berghinski au hotărât să trimită vasul cu refugiați în Palestina, contrar ordinului conducerii Haganei (prin Yehuda Arazi și David Hacohen), care, alăturându-se efortului de război britanic, vânduseră vaporul Damien 2 Marii Britanii
Ruth Klüger-Aliav () [Corola-website/Science/326400_a_327729]
-
(în ; în ) s-a dat între cazacii zaporojeni răsculați, conduși de hatmanul Bogdan Hmelnițki, ajutat de tătarii crimeeni aliați pe de o parte, și de cealaltă parte armata polono-lituaniană în frunte cu regele Ioan al II-lea Cazimir. A fost cea mai mare bătălie terestră a secolului al XVII-lea. A durat din 28 până în 30 iunie 1651 și a avut loc în Volânia. Numărul soldaților poloni participanți este necunoscut. Ducele
Bătălia de la Beresteczko () [Corola-website/Science/322559_a_323888]
-
și apusul Mării Negre, de la Don până la Carpați. Deci, părți din Ucraina, Basarabia, Moldova, Muntenia și Dobrogea. Ei erau mai multe triburi germanice. În anul 367, iscându-se o neînțelegere între Atanaric și Fridigern, Ulfila a fost trimis de Fridigern în fruntea unei delegații la Valens, care comanda trupele imperiului de răsărit ce se aflau în Tracia, cu rugămintea să-l ajute în lupta contra lui Atanaric. Acesta a acceptat și Atanaric a fost înfrânt. Trimiterea lui Ulfila în această delegație diplomatică
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
s-a dat la 2 iulie 1644, în timpul Primului Război Civil Englez din 1642-1646. Forțele combinate ale covenantiștilor scoțieni în frunte cu earlul de Leven și parlamentariștii englezi conduși de Lord Fairfax și de earlul de Manchester i-au învins pe regaliștii conduși de Prințul Rupert al Rinului și de marchizul de Newcastle. Pe parcursul verii lui 1644, covenantiștii și parlamentariștii asediaseră
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
început, asediul a fost o blocadă rarefiată, scoțienii și parlamentariștii concentrându-se mai mult pe capturarea unor mici garnizoane regaliste care le amenințau comunicațiile cu Hullul. La 3 iunie, ele au fost întărite de armata parlamentaristă a Asociației Estice, în frunte cu earlul de Manchester. Yorkul era acum complet încercuit și operațiunile de asediu au demarat. Leven a fost acceptat drept comandant suprem al celor trei armate aliate de la York (denumite de Parlament „Armata Ambelor Regate”). Politica lor era de a
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
de luptă și erau amestecate, dar majoritatea pedestrașilor lui Manchester conduși de generalul Lawrence Crawford se aflau pe flancul stâng, iar cei ai Lordului Fairfax în mijloc. Două brigăzi scoțiene, avangarda armatei lor, formau flancul drept al primei linii, în frunte cu generalul William Baillie. Linia a doua era formată din două brigăzi scoțiene, conduse de generalul James Lumsden. Liniile a treia și a patra, mai slabe, erau formate dintr-o parte a infanteriei lui Fairfax, o singură brigadă de scoțieni
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
fugit. Generalul scoțian Lumsden a declarat că „cei ce au fugit s-au arătat tare nevrednici”. Leven și Lord Fairfax au plecat și ei de pe câmpul de luptă, crezând că totul este pierdut. Manchester a rămas acolo, dar numai în fruntea propriului său regiment de infanterie din ariergardă. O singură brigadă scoțiană izolată care fusese în dreapta liniei întâi și formată din regimentele earlului de Crawford-Lindsay și ale vicontelui de Maitland au stat în calea lui Lucas, care a lansat trei șarje
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
a scos însemnele (o batistă sau bucată de hârtie albă care îl identifica drept parlamentarist) de pe pălărie, și și-a croit drum spre flancul lui Cromwell pentru a-l anunța de situația de pe flancul drept aliat. Cromwell era acum în fruntea cavaleriei sale, scoțienii lui Leslie încă susținându-l și cu pedestrașii lui Crawford pe flancul drept, pe partea cealaltă a câmpului de bătălie, atacând cavaleria lui Goring. În acest moment, soldații lui Goring erau obosiți și dezorganizați, și mai mulți
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
și a fost trimis în China, în Vicariatul Apostolic din Sud-Shandong, administrat de "Societas Verbi Divini" (în ) și de Monseniorul Henninghaus. În anul 1925, vicariatul a creat Prefectura Apostolică de "Tsingtao" (Qingdao), iar Monseniorul Georg Weig a fost numit în fruntea acestei instituții bisericești, la 18 martie din același an. A fost consacrat episcop "in partibus" de Antandrus, la 23 septembrie 1926. Prefectura a fost ridicată la Vicariat apostolic, în iunie 1928. A hotărât construirea unei catedrale la Qingdao, "Catedrala Sf.
Georg Weig () [Corola-website/Science/322642_a_323971]
-
și VI în 1788. Între 1784 și 1793 Edward Gibbon a locuit la Lausanne. Datorită succesului de care s-a bucurat în epocă opera sa istorică, era considerat „"marele monarh al literaturii"”. Adam Smith scria despre Gibbon că „"este în fruntea întregului trib literar care există astăzi în Europa"”. În 1794, Edward Gibbon s-a întors în patrie, stabilindu-se la Londra, unde a murit în același an, pe data de 16 aprilie. Principalele scrieri ale lui Edward Gibbon, publicate în timpul
Edward Gibbon () [Corola-website/Science/322717_a_324046]
-
Brown venise acolo, dar era bolnav și nu putea cânta, așa că Best i-a spus să se odihnească în sufrageria ei de la etaj. Ea a insistat apoi că Brown merită să fie plătit pentru că a venit, dar restul formației, în frunte cu McCartney, a insistat să primească ei și partea lui Brown. După conflict, The Quarrymen au plecat din the Casbah și au pus capăt colaborării permanente. Sub titulatura de "Johnny and the Moondogs", Lennon, McCartney și Harrison s-au înscris
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
Nordului. Ea este considerată a fi începutul declinului Suediei ca mare putere europeană, locul ei ca putere dominantă a Europei de Nord fiind luat de Rusia. Această bătălie a marcat și sfârșitul ambițiilor de independență ale ucrainenilor. a fost în fruntea armate suedeze în victoriile de la Copenhaga și de la Narva din 1700 când a scos temporar atât Danemarca cât și Rusia din război. El însă nu a reușit să tranșeze soarta conflictului și a durat șase ani până să-l învingă
Bătălia de la Poltava () [Corola-website/Science/322725_a_324054]
-
28 ianuarie 1708 după ce rușii abandonaseră orașul fără luptă. La acel moment, rușii încercau să oprească o mare revoltă a cazacilor de la Don, cunoscută sub numele de răscoala lui Bulavin. Revolta a fost înăbușit cu concursul forțelor Hetmanatului Căzăcesc în frunte cu Ivan Mazepa. Suedezii au continuat către zona din jurul Smarhonului și Minskului înainte ca armata să fie încartiruită pentru iarnă. În vestul Poloniei rămăseseră 8.000 de dragoni în frunte cu generalul von Krassow. Armata suedeză, care suferise de pe urma diferitelor
Bătălia de la Poltava () [Corola-website/Science/322725_a_324054]
-
Revolta a fost înăbușit cu concursul forțelor Hetmanatului Căzăcesc în frunte cu Ivan Mazepa. Suedezii au continuat către zona din jurul Smarhonului și Minskului înainte ca armata să fie încartiruită pentru iarnă. În vestul Poloniei rămăseseră 8.000 de dragoni în frunte cu generalul von Krassow. Armata suedeză, care suferise de pe urma diferitelor boli epidemice în timpul iernii, a plecat la începutul lui iunie 1708 și s-a îndreptat spre Smolensk. Primăvara, generalul Lewenhaupt din Curlanda primise ordine să strângă provizii și să vină
Bătălia de la Poltava () [Corola-website/Science/322725_a_324054]
-
cu ajutorul starșînei cazace Halahan, care dezvăluise intențiile lui Mazepa, au atacat preventiv și au distrus Siciul, împiedicându-i pe suedezi să mai primească întăriri. Când a început lupta, Carol avea circa 14.000 de oameni, în vreme ce Petru se afla în fruntea a 45.000. Deși Carol avusese și în trecut de a face cu situații de inferioritate numerică, experiența sa nu putea fi folosită de această dată în bătălie, întrucât el fusese rănit în timpul asediului din 17 iunie, când a fost
Bătălia de la Poltava () [Corola-website/Science/322725_a_324054]
-
la 9:30 a.m. La 8:30 a.m. grosul armatei suedeze s-a deplasat spre nord pentru a ataca tabăra fortificată rusească, dar a așteptat revenirea lui Roos, fără a ști de înfrângerea lui. Pe măsură ce trecea timpul, pedestrașii ruși, în frunte cu Petru însuși, au ieșit din tabăra întărită și au format două linii în fața suedezilor, fiind susținuți de focuri de tun din interiorul taberei. La 9:45 a.m., Lewenhaupt a ordonat liniei suedeze să înainteze: 4.000 de pedestrași suedezi
Bătălia de la Poltava () [Corola-website/Science/322725_a_324054]
-
anului 1937, un grup de elevi de la liceul Mihail Viteazul îndrăgostiți de munte, au decis construirea unei cabane pe culmea Caraimanului (cabană Brav, devenită Caraiman). Este vorba despre "Grupul alpin brav", ce avea să devină "Clubul Carpatin Român"(C.C.R.), în frunte cu inimosul și energicul sau fondator și președinte, Dumitru Gherassy. , pe locul fostei case a Eforiei Spitalelor Civile, ridicată în 1907 și distrusă puțin timp după primul război mondial, a fost ridicată de Grupul Alpin Brav, finanțările fiind suportate de
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]