26,817 matches
-
a mormăit unul dintre angajați, „că ăia de conduc Cadillacuri bagă toți banii În buzunar anul ăsta”. „Nu se poate să nu fi câștigat și noi niște bani”, a mai adăugat o funcționară de la birou În timp ce-și lua haina, pregătindu-se să plece. Când am auzit povestea de la președintele companiei, l-am Întrebat care credea că era cea mai mare greșeală pe care o făcuse. „Faptul că am pornit planul ăsta idiot de a Împărți profiturile”, a răspuns el
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
periculos: "nous imaginons ce que devint alors son éloquence: nom que Tacite ait refait l'un de ses discours ou ait porté sur lui un jugement; mais il montre l'homme "prenant toujours l'initiative de motions barbares", assailli de haine et luttant contres elles: éloquence d'époque tragique! La famille des Messalla nous mène, des guerres civiles d'Octavien, aux drames du principat de Tibère"269. Pe lângă faptul că era orator, Cotta Maximus era și epigramist 270. Cât despre ale
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a ochiului. SÎntem departe de imaginea stihială a mării. La Bolintineanu, marea este un element benefic, regenerator și, cum s-a văzut, o energie ce provoacă În permanență delicii sublime. Indiferent de natura subiectului, marea este pregătită să primească În haine de sărbătoare aventura: „Marea Își Încinge fața-i Încrețită Într-un brîu de aur dulce o privi”... O sugestie de corespondență cosmică aflăm În Începutul și sfîrșitul unui poem În XV părți (O noapte de amor). Marea participă, aici, la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cade; Demonii rîseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iar Încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfîrÎie În apărare. ,Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfîșie guri Însetabile. Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute cu fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fîlfîie Pe osăminte; Barba Îi tremură, dinții se cleatină. Muge ca taur; Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur.” Cavalcada se repetă În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și să aștepte „ora potrivită”... Pentru mulți romantici, ieșirea În universul material implică o provocare, o siluire, o luptă cu obiectele rebele, o spargere brutală a zidurilor. Elementele, chiar și cele mai fioroase, pătrund lin În poemul lui Alecsandri sub hainele unei melancolii luminoase. Fantezia străbate fără dificultate cețurile, pustiurile, natura În totalitate i se așterne, docilă, la picioare. Scrisul nu cunoaște, pe scurt, praguri, obstacole, literatura nu iese, la Alecsandri, dintr-o confruntare, ci dintr-o revărsare lentă și dulce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mărețe și sprintene (există la Alecsandri o obsesivă teamă a sprintenului, descoperită chiar și În universul material: „sprintene coloane”), dacă dezvoltarea lor e spațială. Parnasianismul lui Alecsandri (de care s-a vorbit) Începe printr-o aglomerare de obiecte strălucitoare: „Mandarinu-n haine scumpe de mătase vișinie, Cu frumoase flori de aur și cu nasturi de opal, Peste coada-i de păr negru poartă o vînătă tichie Care-n vîrf e-mpodobită c-un bumb galbin de cristal. Fericit, el locuiește un măreț palat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai viabilă a poeziei. Imaginația e, Într-adevăr, mai strînsă, ochiul vede mai bine detaliul. Iată și un fragment din Dumbrava roșie În care sînt descrise armurile leșești: „Ei merg, bătînd din pinteni!... Zburdalnica lor ceată Străluce de departe În haine poleite: Dulămi cu flori de aur la pept Împodobite Și-ncinse cu paftale de peatră nestimată. Ciapce purtînd un vultur și pene la mijloc, Încălțăminte roșii de pele de Maroc, Și frîie țintuite, și argintate șele, Și armorii cusute pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Lămîia, Cireașă, Vișina, Zarzăra, Părul, Mărul, Coarna, Pruna, Migdalul, Usturoiul, Strugurele, Piperul, Ienibaharul, Chimenul, Molotrul, Cimbrul, Mărarul, Capera, Măslina, Ciuperca, MÎnăterca, Mazărea, Năutul, cuvioasa Linte, postnica Fasole, Castravetele, Agresele, surorile Coacăzele, ghebosul Roșcov, Smochina, Curmaua, Castana, Stafida, Ceapa cu douăsprezece haine de dimie, Ridichile, unchiul Nap, mătușa Sfecla, nepoții Morcovi și Pătrunjei, vărul Cartof, Loboda, Știrul, Dovleacul, Salata, Manila, Piersica, Pepinile, Urzica și, cu toate acestea, impresia este de abstracțiune pentru că simțul liric este covîrșit de simțul moral. Lipsește implicarea În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la mort. În raclă, printre zambile, i se năzări că Truțu și pornise să intre în descompunere; carnea i se topea, și de sub scufiță, pe tâmple, curgea parcă materie lichidă; luându-și, îngrozit, ochii de la cadavru, văzu cu spaimă că hainele de aur ale popii îi căzuseră în țoale, și că trupul lui gros și buhav începuse a musti de viermi; toți putrezeau în jurul lui, și dascălul și mama și fata. Simți apoi cum începe să se topească și dânsul și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
personaj de comedie, șiret și volubil, cu o gesticulație mecanică și un set de ticuri verbale ce trădează intenția caricaturizantă a prozatorului. Ca atare, de fiecare dată când se întâlnește cu Bizu, comportamentul său urmează același tipar: îi controlează nasturii hainei, îi suflă de pe guler un imaginar fir de păr, îl bate protector pe umăr și-l felicită mereu pentru diploma obținută la... Charlottenburg, și nu la Hohenheim (confuzia e voită, cu intenția de a diminua importanța acreditării academice ca atare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din "același aluat sufletesc", împărtășind deopotrivă "dezgustul vieții". Mulțumită că și-a atins scopul, în drum spre casă Mili rememorează secvențe din întâlnirea abia consumată, impresionată de sensibilitatea bărbatului cu lacrimă ușoară, dar, mai ales, de delicatețea lui (își scosese haina fără s-o jignească detaliu reluat obsesiv, ca simptom indubitabil al îndrăgostirii). Prin comparație, soțul face figură jalnică, de ins trivial ("bădărănia, egoismul, nedelicatețea lui o dezgustaseră de la început"), iar Mili se decide să divorțeze, cu gândul la un alt
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ori, nici măcar n-o observă. Lovinescu scoate astfel în evidență analogia dintre un anumit tip de creativitate (cea poetică) și inadecvarea socială a scriitorului cu suflet de copil. Prin urmare, comportamentul nesupravegheat, aspectul neîngrijit al vestimentației ("cărnos", "dinții mari, galbeni", "hainele groase, necălcate, pătate", "urme grase pe guler", "mânca urât, sorbea prelung") sunt prezentate în roman ca niște simptome caracteristice ale unei propensiuni accentuate spre reflecție solitară și spre abstragere ("ochii îi erau absenți", "retrași în sine, priveau înăuntru"; "lucra în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
era de frig sau de căldură, Tot desculța te-am văzut umblând. Ochii tăi ardeau că două stele. Le mai văd luminile și azi. Boabe mari de lacrimi, ca jarul, Le striveai cu mâna pe obraz. N-ai purtat o haină mai că lumea. O scurteica veche doar aveai, Dar și pe aceea totdeauna Numai câte-o dată o-mbrăcai. Tot asa ai fost de când țin minte, Pe picioare-ai mers la drum mereu. Nici în car nu te suiai de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la drum mereu. Nici în car nu te suiai de teama Boilor să nu le fie greu. Ce păcat că n-ai trăit, măicuța, C-ai plecat fără de timp, în lut. Ce pantofi ți-aș fi adus acuma Și ce haină azi ai fi avut!... Cântec de ziua mamei Astăzi este ziua mamei, Zi frumoasă că și ea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Grijulie și duioasa
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în floare Toate spun cu-adevărat Că „Hristos a înviat!” De Paști Primăvară, primăvara, Mieii zburda pe câmpii, Flori în soare râd pe-afară Ne vin Paști după Florii, Ouă roșii vom ciocni. Ne-om plimba-n vacanță-n tihna Haine noi vom îmbracă, Sărbători, joaca, odihnă, Si cand iarăși va suna Clopoțelul pentru școala, Cu mai multă îndrăzneala Vom porni, vom învăța. La Paști (fragment) de George Coșbuc Prin pomi e ciripit și cânt Văzduhul plin de-un roșu soare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
voinici. Iubește curățenia de Florin Cristescu Vezi tu mică pisicuța Vezi micuțul porumbel? De la aste mici fapturi Cum tot mișcă din lăbuța? O, cât e de frumușel! Ia și tu învățături. De ce face ea așa? Trupul pentru ce-i lucește? Hainele să-ți îngrijești Ea se spală, draga mea. Draga mea, el se păzește. Trupul să ți-l curățești. 107 Culori de Ion Țîrlea Într-o intersecție, Învățăm o lecție Dacă-i roșu, ne-am oprit, Răbdător și liniștit; Iar cand
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Desenat cu ac vrăjit A lacuri de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge la arăt. Sub sumanul gros de lâna Va mirosi a chiț. Va mirosi a peste Cu flori negre de fântână Șoferul are-n haină Pescarul cel vânjos Chiar și traista uneori Mirosul de benzină. Și numai trândăvia Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai Lac Țara mea cu dulci izvoare Țară cu albastre crestre Și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
n-are de mâncare; • Toți se plâng de bani dar de minte nimeni; • Cine vorbește seamănă, cine asculta culege; • Vorba multă, sărăcia omului; • Numai cu vorba nu se face ciorbă; • Ce poți face azi nu lasă pe mâine; Omul cinstește haină, nu haină pe om; Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut decât că ai zis; • Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască; • Unde școală se ivește, pământul se mbogățește; • Foamea face bucățele mai bune; • Nu pune
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de mâncare; • Toți se plâng de bani dar de minte nimeni; • Cine vorbește seamănă, cine asculta culege; • Vorba multă, sărăcia omului; • Numai cu vorba nu se face ciorbă; • Ce poți face azi nu lasă pe mâine; Omul cinstește haină, nu haină pe om; Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut decât că ai zis; • Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască; • Unde școală se ivește, pământul se mbogățește; • Foamea face bucățele mai bune; • Nu pune paie pe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
creioane. Da penițelor să bea. Nu e șoarec, nici orbete, Covor negru pe perete Roade pete din perete Are cretă și burete. Ar fi bine și frumos Să nu-i dăm nimic de ros. Cine urma albă lasă Voinicel cu haină albă Pe tablă neagră din clasa? Iese primul din zăpadă. Felinar cu trei culori Două roate-n lanț legate Îndruma pe trecători. Duc pe om în spate. Cin’ te-ajută să vorbești Umbrela mare ușoară Din Brăila-n București? Din
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
câinii devin agitați, latră și urlă prelung, aleargă din loc în loc, își părăsesc cuștile, încearcă să atragă atenția stăpânilor lor. Au fost multe cazuri când, înainte de cutremur, câinii și-au trezit stăpânii care dormeau, intrând în case, trăgându-i de haine și salvându-i, astfel, de pericol. Prevestind cutremurul, câinii refuză să intre sau să iasă din cuști, privesc speriați în jur, schiaună, latră sau urlă prelung și tare, au o stare agresivă, nu mănâncă, iar dacă au pui, îi duc
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
IGNAT 21 scrie: „Conferința scriitorilor are tocmai menirea de a pune În dezbatere problemele actuale ale creației literare, de a lărgi „spațiul” gândirii și imaginației scriitorilor din toate colțurile și de toate naționalitățile până la dimensiunile vaste ale luptei poporului muncitor. Haina veche a Societății Scriitorilor - cu toate adăugirile și Îmbunătățirile aduse În ultimii ani, - a devenit neîncăpătoare, plesnește pe trupul tânăr, În creștere, al literaturii noastre. Este necesară o adevărată organizație a scriitorilor din Republica Populară Română, o uniune de luptă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
podoabe noi». Iar Dan Deșliu, care se pricepe, dealtfel, să chiuie și lăutărește la ospețele vremii noi, știe, cum am văzut, să fie nu numai dirijor de scenă, al poeziei sale, ci și actor și poet, trecând fără cabotinism În haina personajelor sale, cutrierând mulțimile și vorbindu-le În limba În care acestea știu să vorbească. Iată de unde vine bunăoară, capacitatea sa de a defini În formule proverbiale de inspirație populară, inegalitățile societății divizate În clase: «pentru unii mumă,/pentru alții
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu gliile, zâmbetul cu mistriile, flăcările cu clocotul lacrămile cu hohotul». În același cadru i se integrează și predilecția pentru limbajul ușor arhaizant, a manierei solemn patriarhale cu care se Încheie „uricele” sau cronicele. «Și felurite jivine, nesățioase foarte și haine, s-au fost stârpit de Întristare, de spaimă deasă și Înfricoșare, că s-au iubit acu, primăvara, Întâia oară omul cu țara». (Ă). Apreciem procedeul ca un mijloc de a sugera ura străveche a poporului contra asupritorilor lui succesivi, care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
birocrația, problema vigilenței și a naționalismului, recent superstițiile etc.etc. Cantitatea periodică a nuvelelor noastre s-a Înmulțit Întrucâtva, ele au Început să pătrundă tot mai adânc În masele cititoare, ducând acolo imaginea muncii socialiste din țară, făcând să circule În haina artei experiența, exemplele de abnegație și eroism ale fruntașilor muncii, aducându-și contribuția În vehicularea ideilor mărețe ale teoriei marxist-leninist-staliniste, popularizând realizările și obiectivele de luptă ale partidului, trezind dragostea și admirația pentru ele, trezind conștiințele și forțele de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]