26,665 matches
-
Nicolae Iorga, încă din perioada interbelică, deși familia Iorga a locuit aici în calitate de chiriași între anii 1876 - 1880. Casa memorială „Nicolae Iorga” este locul în care se păstrează un important număr de piese cu valoare patrimonială, legate de personalitatea ilustrului istoric Nicolae Iorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae Iorga în diferite momente ale vieții sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor celebre instituții de învățământ din Europa (Sorbona, Cambridge, Roma) și un mare număr de cărți
Casa Memorială „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331323_a_332652]
-
ultimele decenii ale secolului trecut, aparținând unei familii cu un venit modest, dar cu un trecut prosper, timp în care s-au acumulat o serie de bunuri, provenind din agoniseală proprie sau moștenite de la familiile avute din care proveneau părinții istoricului. În camera copiilor, pasiunea cititului de care era stăpânit fiul cel mare - Nicolae - este sugerată de o etajeră cu cărți, o masă de scris, un sfeșnic cu lumânare. Martoră a primei lecturi, această încăpere beneficiază și ea de o descriere
Casa Memorială „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331323_a_332652]
-
care era stăpânit fiul cel mare - Nicolae - este sugerată de o etajeră cu cărți, o masă de scris, un sfeșnic cu lumânare. Martoră a primei lecturi, această încăpere beneficiază și ea de o descriere amănunțită în cartea autobiografică a marelui istoric intitulată "O viață de om așa cum a fost". Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea originală, aflată în stare de ruină în anul 1965, este restaurată complet în stilul arhitecturii populare, având caracteristicile celui mai vechi și mai răspândit
Casa Memorială „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331323_a_332652]
-
său Scânteia o „platform-program” la care erau invitate toate forțele democratice să adere. Programul avea 15 puncte: Societatea Scriitorilor Români a aderat la această platformă la data de 30 septembrie 1944. Prin adeziunea Partidului Social Democrat la 2 octobrie 1944, istoricul Denis Deletant consideră că s-a născut . La 31 ianuarie 1945 a avut loc o întâlnire a Frontului Național Democrat, la care au participat Ana Pauker, Vasile Luca, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu și Lucrețiu Pătrășcanu din partea PCR, Lothar Rădăceanu, Ștefan
Frontul Național Democrat () [Corola-website/Science/331308_a_332637]
-
sau Grecia din perioada elenistică este o perioadă din istoria Greciei antice cuprinsă între decesul lui Alexandru cel Mare 323 î.Hr. și apariția Imperiului Roman 31 î.Hr. Termenul „elenistic” a fost folosit prima dată de istoricul german Johann Gustav Droysen în lucrarea sa "Geschichte des Hellenismus" (1836 și 1843). Epoca elenistică a fost definită de istoricii secolului al XIX-lea pornind de la un criteriu lingvistic și cultural, și anume creșterea importantă a regiunilor în care oamenii
Grecia elenistică () [Corola-website/Science/331315_a_332644]
-
lui Alexandru cel Mare 323 î.Hr. și apariția Imperiului Roman 31 î.Hr. Termenul „elenistic” a fost folosit prima dată de istoricul german Johann Gustav Droysen în lucrarea sa "Geschichte des Hellenismus" (1836 și 1843). Epoca elenistică a fost definită de istoricii secolului al XIX-lea pornind de la un criteriu lingvistic și cultural, și anume creșterea importantă a regiunilor în care oamenii vorbeau limba greacă (Ἑλληνιστής, "Hellēnistḗs") și prin urmare fenomenul de expansiune a elenismului.
Grecia elenistică () [Corola-website/Science/331315_a_332644]
-
Danemarcei și sora lui Knut cel Mare. Genealogii de mai târziu au urmărit familia de la liderul Styrbjörn, un descendent al familiei regale suedeze, care la rândul lor se coborau de la legendarul rege Sigurd Hring, considerat ca fiind mitic de către cei mai mulți istorici moderni. Svend s-a născut în Anglia, ca fiu al norvegianului Ulf Jarl și a soției sale, Estrid Svendsdatter, fiica regelui Svend I al Danemarcei și sora regelui Knut cel Mare. Svend a crescut ca un lider militar și a
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
este un muzeu național din Iași, amplasat în Str. Mihail Kogălniceanu nr. 11. Aflat în Iași, pe strada Mihail Kogălniceanu la nr.11, este un reper spațio-temporal la care suntem obligați să raportăm „rutele de viață creatoare” ale istoricului, gazetarului, scriitorului, avocatului, omului politic, dar și pe ale omului Mihail Kogălniceanu (1817-1891). Muzeul a fost redeschis pentru public în ziua de 4 martie 2012. Proiectul actual de redefinire tematică și reamenajare a spațiului expozițional urmărește reconstituirea atmosferei unei case
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
prestigiul și renumele acestei unice instituții culturale din România. Menționăm dintre acestea ceasurile care au aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, lui Mihail Kogălniceanu, regilor Carol I și Mihai I, țarului Alexandru al II-lea, Marelui Duce Nicolae, generalului Alexandru Averescu, istoricului Nicolae Iorga, diplomatului Nicolae Titulescu, poetului Vasile Alecsandri sau pictorului Theodor Aman. Diversitatea colecției Muzeului Ceasului “Nicolae Simache“ - Ploiești este determinată și de automatele muzicale și ceasurile muzicale; majoritatea acestor piese funcționând și astăzi chiar daca au o vechime de peste 150
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
Nicolae Iorga, este situat în centrul istoric al orașului, și împreună cu Muzeul de artă religioasă și Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului formează un adevărat centru cultural. De 100 de ani, Vălenii de Munte a fost asociat cu numele neasemuitului istoric Nicolae Iorga. Numeroase și trainice fire l-au legat pe profesor de micul orășel de munte, localitate al cărei nume “abia îl aflai din pagini de cronică”. Începutul unei asemenea legături s-a petrecut în vara anului 1907, când Iorga
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
județean din Emil Racoviță. Organizată în casa în care s-a născut Emil Racoviță (1868 - 1947), cuprinde obiecte legate de copilăria savantului, fotocopii, facsimile. Acestora li s-au adăugat colecții memoriale privind viața și activitatea acad. Emil Condurachi (1912 - 1987), istoric și arheolog, specialist în istoria antichității, precum și a lui Grigore Th. Popa (1892 - 1948), reprezentant al Școlii de Anatomie Funcțională Iași. Ambii sunt fiii acestui sat. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Casa Memorială „Emil Racoviță” () [Corola-website/Science/331382_a_332711]
-
(nume întreg: Nicolae I. Apostolescu, n. 4 mai 1876, Alexandria — d. 2 noiembrie 1918, Pitești) a fost un istoric literar comparatist român, doctor la Sorbona în 1909 cu două teze, publicate în același an la Paris, prefațate de Émile Faguet: "L’Influence des romantiques français sur la poésie roumaine" și "L’Ancienne versification roumaine". Născut la Alexandria, a ajuns
N. I. Apostolescu () [Corola-website/Science/334055_a_335384]
-
18 ani de muncă silnică, pentru că a lăsat să circule poemele concepute la Canal. A executat pedeapsa în Balta Brăilei și la Gherla. În această perioadă a legat prietenii cu scriitorii Alexandru Ivasiuc, Ion Omescu, Constantin Florin Pavlovici, Alexandru Mihalcea, istoricul Alexandru Zub și cu Mihai Rădulescu. A fost eliberat odată cu toți deținuții politici, în iulie 1964. Abia în 1967 Andrei Ciurunga a fost reprimit în Uniunea Scriitorilor și a început să-și publice opera, atât cât i-a permis cenzura
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
Francezi împotriva Bolșevismului (LVF). Membrii LVF și alți voluntari au format mai târziu Divizia a 33-a Waffen Grenadier a SS Charlemagne. Stanley Hoffmann a fost cel care, în 1974, a utilizat pentru prima oară (urmat mai apoi de alți istorici precum Robert Paxton sau Jean-Pierre Azéma) termenul "colaboraționiști" pentru definirea simpatizanților naziști și fasciști care doreau întărirea colaborării cu Germania lui Hitler din motive ideologice. Prin contrast, "colaboratorii’’ cooperau cu ocupantul german numai pentru satisfacerea unor interese personale. Printre cei
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
Dumas și un stil literar asemănător cu cel al lui Flaubert pentru a crea un roman modern, îi scria acestuia din nou la 6 octombrie 1890 de la Orvieto. Scrierile sale creează o iluzie a vieții reale, idealizând-o. Potrivit unor istorici literari, Duiliu Zamfirescu s-ar fi inspirat în scrierea acestui roman din revolta țărănească din Bordeni-Scorțeni (județul Prahova) ce a avut loc în august 1883 și care a fost tratată și în piesa "Prea târziu". De asemenea, personajele romanului par
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
perioada următoare îl menționează pe fostul mitropolit Anastasie în fruntea clerului moldovenesc fără a preciza în ce calitate. În octombrie 1583 el îi dă domnitorului Petru Șchiopul binecuvântarea pentru că egumenul Mihail de la Mănăstirea Moldovița și urmașii lui să-l pomenească; istoricul Nicolae Iorga consideră totuși că actul este greșit datat din moment ce mitropolitul Teofan revenise în Moldova. Într-un act din 5 aprilie 1585 el este menționat că „fost mitropolit”. Fostul mitropolit Anastasie și fostul episcop Grigorie al Românului trimit la 15
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
puțin 180 de oameni. Alte clădiri istorice avariate de cutremur includ Templul Manakamana din Districtul Gorkha, templul hindus Janaki Mandir, precum și Piața Durbar din Patan. De asemenea, templele din Piața Durbar, Basantapur, au fost distruse într-o proporție de 80%. Istoricul Prushottam Lochan Shrestha afirma: "Am pierdut majoritatea monumentelor care au fost desemnate situri ale patrimoniului mondial în Kathmandu, Bhaktapur și Lalitpur. Ele nu pot fi readuse la starea lor originală." Udav Prashad Timalsina, oficial nepalez, afirma că în multe sate
Cutremurul din Nepal (2015) () [Corola-website/Science/334079_a_335408]
-
să-și abată niciodată atenția de la scopul final de a stabili primatul gândirii conservatoare în politica țării. Pat Buchanan numește neoconservatorismul „o ideologie globalistă, intervenționistă, fără frontiere”. Paleoconservatorii spun că „neoconii” sunt impostori sosiți ilegitim în mișcarea conservatoare. În 1986, istoricul Stephen Tonsor, care nu acceptă eticheta de „paleoconservator”, spunea: "„M-a izbit întotdeauna ca fiind ciudat, chiar pervers, faptul că vechilor marxiști li s-a permis - chiar au fost invitați - să joace un asemenea rol determinant în mișcarea conservatoare a
Paleoconservatorism () [Corola-website/Science/334063_a_335392]
-
continuă metamorfoză”", a realizat un roman fantastic cu "„egală izbândă și cu o artă a scrisului încântătoare”". Lipsa de interes a criticii literare față de literatura științifico-fantastică românească din prima jumătate a secolului al XX-lea s-a datorat, după cum remarca istoricul literar Ion Hobana într-un articol din 1963, lipsei unei tradiții a acestui gen literar în România. Potrivit specialistului sus-menționat, literatura științifico-fantastică românească era un gen literar de nișă până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În afara romanelor "Un
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
bogată a autorului, dar și nuanțe de umor discret și de malițiozitate polemică. Spre deosebire de George Călinescu care-l considera pe Aderca un "„umorist abscons”", profesoara Elvira Sorohan îl percepea pe autor ca "„un romancier frondeur și polemic, mai curând malițios”". Istoricul literar Ion Hobana susținea cu o anumită doză de subiectivism că "Orașele scufundate" este opera literară cea mai reușită a lui Felix Aderca, precum și una dintre scrierile cele mai onorabile apărute în perioada interbelică. Romanul "Orașele scufundate" a fost tradus
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
sau Frumentius (în limba gî'îz ፍሬምናጦስ Frēmnățōs) a fost primul episcop de Axum, iar apoi sfânt. El mai este cunoscut și sub numele de "Apostolul Abisiniei" sau al "Etiopiei". Conform istoricului Rufin din Aquileea care îl citează pe Edesius, fratele lui Frumentie, cei doi s-au născut în orașul Tir dintr-o familie de origine greacă respectiv siro-feniciană de religie creștină. Aceștia au plecat într-o zi cu unchiul lor Meropius
Sfântul Frumentie () [Corola-website/Science/334141_a_335470]
-
prima data in 1829 în "The Token". Ambele poeme includ un vers ce conține expresia „thousand thrones”. Chiar și așa, el este considerat a fi unul dintre cele mai bune poeme din primii săi ani. Volumul "The Proud Tower" al istoricului laureat cu Premiul Pulitzer Barbara Wertheim Tuchman, având subtitlul „A portrait of the world before the War: 1890-1914”, New York: Macmillan, 1966, isi derivă titlul și conține un epigraf din versiunea din 1845 a poemului „The City în the Șea” a
Cetatea din mare () [Corola-website/Science/334212_a_335541]
-
mai multe tipuri de discurs literar, nu numai unul singur, de exemplu geografic, politic, istoric sau lingvistic și pot proveni din diferite clase sociale având în același timp domenii diferite de lucru: pot să fie scriitori, misionari, oameni de știință, istorici. Ceea ce atrage la acest gen de literatură este faptul că nu are reguli stricte, în afară de aceea de instruire a cititorilor. Scriitorul, cel care a trăit experiența călătoriei, are obligația să împărtășească ce a experimentat, să satisfacă curiozitățile cititorilor și să
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
ouă Benedict sau legume, îndeosebi la sparanghel și conopidă. Se spune, că acest sos ar fi fost inventat în anii războiului franco-olandez (1672-78) în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, de unde ar proveni și numele. Pe de altă parte, unii istorici cred că a fost inventat în Țările de Jos, apoi adus în Franța de hughenoți. Fapt este, că o rețetă pentru sos olandez apare într-o carte de bucate olandez scrisă de Carel Baten, care datează din 1593. În 1651
Sos olandez () [Corola-website/Science/334287_a_335616]
-
bon beurre frais, un peu de vinaigre, sel et muscade, et un jaune d’œuf pour lier la sauce” („... cu unt proaspăt bun, un pic de oțet, sare, nucșoară și, precum un gălbenuș de ou pentru a lega sosul”). Cei mai mulți istorici sunt de acord, că sosul olandez originar provine din Normandia, pe atunci numit sos Isigny, pe baza orașul Isigny-sur-Mer. La acea vreme, localitatea a fost bine cunoscută pentru producția ei de unt excelent. În timpul Primului Război Mondial, producția de unt se opri
Sos olandez () [Corola-website/Science/334287_a_335616]