26,109 matches
-
și până la 30 octombrie 1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația CFR Târgu Ocna cu funicularul. În toamna anului 1896 se prelungește calea ferată din stația Târgu Ocna - halta Salina până la magaziile de sare din salină, unde sarea se încarca direct în vagoane de cale ferată. Anghel Saligny a fost proiectantul și executantul "Teledinamicului de la Târgu Ocna" - primului funicular din România. A fost o realizare de excepție care a funcționat numai 11 ani (1885
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația CFR Târgu Ocna cu funicularul. În toamna anului 1896 se prelungește calea ferată din stația Târgu Ocna - halta Salina până la magaziile de sare din salină, unde sarea se încarca direct în vagoane de cale ferată. Anghel Saligny a fost proiectantul și executantul "Teledinamicului de la Târgu Ocna" - primului funicular din România. A fost o realizare de excepție care a funcționat numai 11 ani (1885 - 1896), funicularul fiind înlocuit
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Saligny a fost proiectantul și executantul "Teledinamicului de la Târgu Ocna" - primului funicular din România. A fost o realizare de excepție care a funcționat numai 11 ani (1885 - 1896), funicularul fiind înlocuit de o linie de cale ferată industrială pentru transportul sării de la magaziile salinei Târgu Ocna la Halta CFR Salina. În acest timp, "Teledinamicul" - sau "Americanul", așa cum îl botezaseră locuitorii - a transportat peste deal, zilnic, cam 10 vagoane de sare care nu erau puține pentru acele timpuri. Datorită bogăției zăcământului de
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
fiind înlocuit de o linie de cale ferată industrială pentru transportul sării de la magaziile salinei Târgu Ocna la Halta CFR Salina. În acest timp, "Teledinamicul" - sau "Americanul", așa cum îl botezaseră locuitorii - a transportat peste deal, zilnic, cam 10 vagoane de sare care nu erau puține pentru acele timpuri. Datorită bogăției zăcământului de sare de la Târgu Ocna, Austro-Ungaria și România au fost interesate să construiască și au realizat în 1897, o cale ferată transcarpatică prin pasul Ghimeș - Palanca, pe Valea Trotușului, pentru
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
de la magaziile salinei Târgu Ocna la Halta CFR Salina. În acest timp, "Teledinamicul" - sau "Americanul", așa cum îl botezaseră locuitorii - a transportat peste deal, zilnic, cam 10 vagoane de sare care nu erau puține pentru acele timpuri. Datorită bogăției zăcământului de sare de la Târgu Ocna, Austro-Ungaria și România au fost interesate să construiască și au realizat în 1897, o cale ferată transcarpatică prin pasul Ghimeș - Palanca, pe Valea Trotușului, pentru a realiza legătură între Transilvania și Moldova. În anul 1891 transportul pe
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Carol I al României. Cu această ocazie se realizează și mutarea incintei pe amplasamentul actual. Datorită importanței exploatării miniere Îîn zonă, localitatea Târgu Ocna primește titlul de eforie-oraș. Orașul a prosperat În directă legătură cu importantă economică a minelor de sare. Interesul statului pentru exploatarea depozitelor salifere se observă și din activitatea de cercetare științifică a problemelor legate de latura extractivă, de cunoaștere a volumului rezervelor de sare. La Târgu Ocna sosesc cercetători de renume: Grigore Cobălcescu (1883), Grigoriu Ștefănescu (1885
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
eforie-oraș. Orașul a prosperat În directă legătură cu importantă economică a minelor de sare. Interesul statului pentru exploatarea depozitelor salifere se observă și din activitatea de cercetare științifică a problemelor legate de latura extractivă, de cunoaștere a volumului rezervelor de sare. La Târgu Ocna sosesc cercetători de renume: Grigore Cobălcescu (1883), Grigoriu Ștefănescu (1885), L. Mrazek (1907), Popescu Voitești (1914) și alții, care încearcă să stabilescă și vârstă depozitelor de aici. Sistemul de abataj subteran prin puțuri cu terminație ogivală (clopot
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
de aici. Sistemul de abataj subteran prin puțuri cu terminație ogivală (clopot) a dăinuit la Tg.Ocna până în anul 1870, când s-a Început deschiderea exploatărilor cu camere mari trapezoidale ale minei ale minei Moldova Veche ( mina Carol I). Exploatarea sării În această mină s-a realizat manual, descendent, în perioada 1870-1941, în 4 camere trapezoidale (Moldova, Candescu, Negri,Ștefan cel Mare) dispuse în jurul unui pilier central. În mină Moldova Veche, din anul 1931, s-au montat linii de cale ferată
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
această mină s-a realizat manual, descendent, în perioada 1870-1941, în 4 camere trapezoidale (Moldova, Candescu, Negri,Ștefan cel Mare) dispuse în jurul unui pilier central. În mină Moldova Veche, din anul 1931, s-au montat linii de cale ferată îngustă, sarea era încărcată cu lopata în vagonete și transportată până la puțul de extracție de muncitori „extractori”. În același an, se trece la sistemul de lucru cu o singură treaptă înalta de 3 m, din care se forau găuri și se împușcă
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
constituit sindicatul muncitorilor din salină. Concomitent cu exploatarea minei vechi, din anul 1936 a început, prin galeria de coasta G401, deschiderea unei noi saline - Moldova Nouă. Metodă de exploatare aplicată: 4 camere mari trapezoidale dispuse în jurul unui pilier central: Încărcarea sării se făcea în vagonet; extracția sării și a personalului se făcea prin puțul de extracție prevăzut cu 3 compartimente. Din mină Moldova Nouă (mina Carol al II-lea) sarea a fost exploatată în perioada 1936-1968. Mină Pilot a fost deschisă
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
cu exploatarea minei vechi, din anul 1936 a început, prin galeria de coasta G401, deschiderea unei noi saline - Moldova Nouă. Metodă de exploatare aplicată: 4 camere mari trapezoidale dispuse în jurul unui pilier central: Încărcarea sării se făcea în vagonet; extracția sării și a personalului se făcea prin puțul de extracție prevăzut cu 3 compartimente. Din mină Moldova Nouă (mina Carol al II-lea) sarea a fost exploatată în perioada 1936-1968. Mină Pilot a fost deschisă din galeria de coastă G401, este
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
aplicată: 4 camere mari trapezoidale dispuse în jurul unui pilier central: Încărcarea sării se făcea în vagonet; extracția sării și a personalului se făcea prin puțul de extracție prevăzut cu 3 compartimente. Din mină Moldova Nouă (mina Carol al II-lea) sarea a fost exploatată în perioada 1936-1968. Mină Pilot a fost deschisă din galeria de coastă G401, este situată la NE de mină Moldova Nouă și a fost exploatată la 2 orizonturi, în perioada 1967-1970, utilizându-se metoda camerelor mici și
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
la 130 m adâncime, se tratau cu maximă eficientă: boli asmatiforme, maladii provocate de poluare, sindromul de suprasolicitare, nevroze. Accesul la Sanatoriu se realiza cu mijloace auto. La baza Sanatoriului (etajul I al minei Pilot) se află primul muzeu al sării cu exponate interesante despre geneza, exploatarea și prelucrarea sării . În anul 1966 au început lucrările pentru deschiderea minei „Trotuș” (prin galeria de coasta I 101, continuată prin planul înclinat I 503 care traversează zona ocnelor vechi ajungând în zona minei
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
boli asmatiforme, maladii provocate de poluare, sindromul de suprasolicitare, nevroze. Accesul la Sanatoriu se realiza cu mijloace auto. La baza Sanatoriului (etajul I al minei Pilot) se află primul muzeu al sării cu exponate interesante despre geneza, exploatarea și prelucrarea sării . În anul 1966 au început lucrările pentru deschiderea minei „Trotuș” (prin galeria de coasta I 101, continuată prin planul înclinat I 503 care traversează zona ocnelor vechi ajungând în zona minei Trotuș la nivelul etajului II) la sud de minele
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
în zona minei Trotuș la nivelul etajului II) la sud de minele Moldova Nouă și Moldova Veche și la est de ocnele în formă de clopot. Inaugurarea minei Trotuș s-a realizat la 6.08.1970. În vederea creșterii eficienței transportului sării, În decembrie 1982 au început lucrările de amenajare și apoi de deschidere a galeriei „Unirea”, prevăzută cu transportor cu bandă. În august 1984 s-a inaugurat galeria „Unirea” iar un an mai târziu, la 10 august 1985, s-a dat
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
iar un an mai târziu, la 10 august 1985, s-a dat În folosință releul de benzi transportoare . Etajele inferioare (III-X) au fost deschise printr-un plan înclinat în spirală situat la SV de etajele minei Trotuș. În prezent exploatarea sării se realizează la orizonturile X și XI mînă Trotuș iar activitatea de turism este concentrată la etajul IX . În zăcământul Gura Slănic exploatarea se face cu sonde care aparțin de salina Târgu Ocna , prin dizolvare cinetică, agentul de dizolvare fiind
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
cu înălțimi între 10 m și 30 m, se folosește fluid izolant, care asigură etanșeitatea la tavanul golului de dizolvare. Controlul golului de dizolvare se efectuează cu cavernometru sonic. Zăcământul Târgu Ocna se prezintă sub formă de masiv, alcătuit din sare gemă grăunțoasă, larg cristalizată, compactă, de culoare cenușiu-albicioasă, cenușie, cenușie - negricioasă, cu aspect vărgat, marcând ciclurile de sedimentare. În interiorul masivului se întâlnesc numeroase intercalații sterile, reprezentate prin brecii argiloase și argilogrezoase, argile șistoase, gresii silicioase, marne etc. cu grosimi variabile
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
se întâlnesc numeroase intercalații sterile, reprezentate prin brecii argiloase și argilogrezoase, argile șistoase, gresii silicioase, marne etc. cu grosimi variabile, situate la diferite nivele, spre coperiș, culcuș și în extremitățile zăcământului. Grosimea acestora variază de la câțiva centimetri la 10-15 cm. Sarea gemă este formată din halit (85-99 %), alături de care apar urme de polihalit și silvină. Zăcământul de sare de la Târgu Ocna este cunoscut prin intermediul informațiilor obținute în urma săpării a 69 de sonde, dintre care un număr de 35 de sonde au
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
cu grosimi variabile, situate la diferite nivele, spre coperiș, culcuș și în extremitățile zăcământului. Grosimea acestora variază de la câțiva centimetri la 10-15 cm. Sarea gemă este formată din halit (85-99 %), alături de care apar urme de polihalit și silvină. Zăcământul de sare de la Târgu Ocna este cunoscut prin intermediul informațiilor obținute în urma săpării a 69 de sonde, dintre care un număr de 35 de sonde au fost sau sunt folosite ca sonde de exploatare. Exploatarea sării prin disoluție se realizează în două zone
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
urme de polihalit și silvină. Zăcământul de sare de la Târgu Ocna este cunoscut prin intermediul informațiilor obținute în urma săpării a 69 de sonde, dintre care un număr de 35 de sonde au fost sau sunt folosite ca sonde de exploatare. Exploatarea sării prin disoluție se realizează în două zone: câmpul vestic, ce cuprinde un număr de 29 sonde de exploatare, situate de-a lungul văii râulului Slănic, pe malul vestic al acestuia (cu o singură excepție, sonda 363) și câmpul estic, intrat
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
malul drept al râulului Slănic. Sondele din câmpul vestic sunt numerotate 251, 253-260, 263-278 și 280285, iar cele din câmpul vestic 1E, 4E, 5E, 6E, 11E și 12E. 9 din cele 69 de sonde executate nu au interceptat zăcământul de sare. Informațiile existente au permis construirea harților cu izobate la acoperișul și culcușul zăcământului. Prin diferența hărților cu izobate la culcuș și acoperiș, a rezultat harta cu izopahite ale zăcământului de sare. În anul 1974 s-a început forarea unei sonde
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
69 de sonde executate nu au interceptat zăcământul de sare. Informațiile existente au permis construirea harților cu izobate la acoperișul și culcușul zăcământului. Prin diferența hărților cu izobate la culcuș și acoperiș, a rezultat harta cu izopahite ale zăcământului de sare. În anul 1974 s-a început forarea unei sonde (sondele de prospecție S 10533 și S 259A au dovedit existența sării într-un perimetru de 600 mp) iar într-o dimineață de iunie a anului 1974 o scufundare majoră a
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
culcușul zăcământului. Prin diferența hărților cu izobate la culcuș și acoperiș, a rezultat harta cu izopahite ale zăcământului de sare. În anul 1974 s-a început forarea unei sonde (sondele de prospecție S 10533 și S 259A au dovedit existența sării într-un perimetru de 600 mp) iar într-o dimineață de iunie a anului 1974 o scufundare majoră a solului a avut loc, câteva gospodării au dispărut. În săptămânile următoare a avut loc o scufundare chiar lângă șoseaua Târgu Ocna-Slănic-Moldova
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
alte zone. În anul 2013 Specialiștii de la Institutul de Studii Geotehnice și Geofizice din Cluj-Napoca nu au reușit să stabilească adâncimea lacului. Motivul ar fi acela că fundul apei are legături cu caverne pornite de la sonde abandonate de extragere a sării din zona Slănicului. Se afirmă că în zonă există două fenomene distincte: un experiment eșuat și o veche exploatație de sare despre care nu se ște nimic. Studiu de rezistență orizonturi Groapa Burlacu Wikimapia
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
lacului. Motivul ar fi acela că fundul apei are legături cu caverne pornite de la sonde abandonate de extragere a sării din zona Slănicului. Se afirmă că în zonă există două fenomene distincte: un experiment eșuat și o veche exploatație de sare despre care nu se ște nimic. Studiu de rezistență orizonturi Groapa Burlacu Wikimapia
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]