27,540 matches
-
cu Turnul cu Ceas din Sighișoara (forma pe care o avea anterior incendiului din 1676), pe care meșterii făuritori l-au avut ca model, a fost renovat în 1832, dar a fost serios avariat de cutremurul din 1986. Acoperișul Turnului, îmbrăcat în țiglă smălțuită, colorată în diverse culori, are forma unei piramide ascuțite. Dintre obiectele aflate în biserică, o valoare deosebită o are un potir gotic, lucrat acum mai bine de 500 de ani de către un artist necunoscut. În 1494, localitatea
Saschiz, Mureș () [Corola-website/Science/300593_a_301922]
-
holde,locuri,postăți cu proprietari diferiți; mursă=apă îndulcită cu miere de albine (latina veche=mulsă cu acelaș sens); măduhă=măduvă, inimă, putere, (a) mântui= termina, sfârși de regulă o activitate; motroașă= femeie mai tăntălaică și care de regulă se îmbracă neîngrijit (cu haine murdare și/sau rupte); mară= (magh.marhă, vechi scr.marva) vite mari de regulă: boi, vaci, cai, bivoli, mai rar cele mărunte: oi,capre; modru= fel, mod, chip. -"cu litera N" năsărâmb= greu de înțeles, fixist exagerat
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
iar nevestele își transformau cosițele într-un coc numit „conei”. Ambele costume în mare parte erau confecționate în casă, costumul de sărbători deosebindu-se de cel de „purtat” prin ornamente țesute sau cusute în culori. Până la vârsta școlară copii erau îmbrăcați într-o cămașă largă din pânză, atât fetițele, cât și băieții. Cu ocazia sărbătorilor erau îmbrăcate de obicei haine noi care, ca și celelalte pregătiri, ca învățatul colinzilor și descântecelor din lirice, specifice sărbătorilor de iarnă, erau făcute din timp
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
confecționate în casă, costumul de sărbători deosebindu-se de cel de „purtat” prin ornamente țesute sau cusute în culori. Până la vârsta școlară copii erau îmbrăcați într-o cămașă largă din pânză, atât fetițele, cât și băieții. Cu ocazia sărbătorilor erau îmbrăcate de obicei haine noi care, ca și celelalte pregătiri, ca învățatul colinzilor și descântecelor din lirice, specifice sărbătorilor de iarnă, erau făcute din timp în șezători. Pentru întreaga perioadă a sărbătorilor erau angajați muzicanți, iar jocul era la o casă
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
umblat la fată, la pețit, părinții s-au înțeles, a avut loc o petrecere de logodnă și, la o dată stabilită, are loc nunta. Invitația era făcută în mod solemn de o ceată de feciori și fete care se numeau chemători, îmbrăcați de sărbătoare, ce umblau din casă în casă pentru a vesti nunta și pe locuitori ca să participe la acel important eveniment: "„Să nu vă țineți mândri și măreți, Și să vă faceți cale, în alte părți, Ci să veniți la
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
pe vârful capului- și o "broboadă" de pânză albă,care maschează vălitura.Tinerele femei folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
au fost expediate, cu vagoane de cale ferată, în vederea vânzării chiar la Budapesta. Un episod hazliu, legat de vânzarea oilor, a fost trăit pe străzile Budapestei la începutul secolului XX de frații Unguraș care erau foarte înalți de statură. Aceștia îmbrăcați în cojoace albe, lungi până la călcâie, mergând pe străzile Budapestei stârneau curiozitatea trecătorilor și a fotografilor care-i întrebau asupra locului lor de proveniență, imperiul austro-ungar fiind foarte întins cuprindea numeroase etnii. Unguraș Lascu, socru lui Turcu Petru Ponoran, care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
târguri se informau reciproc despre evenimentele locale sau din țară, uneori se puteau închega relații matrimoniale. Nedeile erau sărbători sătești cu caracter predominant familiar dar și prietenesc între familiile care erau interesate de acest lucru. Participanții la acest eveniment se îmbrăcau în haine de sărbătoare. Nedeea avea un caracter câmpenesc și se desfășura pe o pajiște de pe malul râului Strei, în capătul satului Livadia spre Baru. De asemenea se amenaja un loc împrejmuit cu mesteceni unde cântau muzicanții și dansau tinerii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vârstnice) și se încheiau cu nasturi sau cu ,copcii”. Femeile purtau peste rochie în față șorțuri (cătrințe) prinse cu ,baiere” (șnururi), aceste șorturi fiind făcute din satin sau ,barșon” (un material plușat) de diferite culori, în funcție de vârstă persoanei care o îmbracă. Șorturile de sărbătoare aveau la partea de jos ciucuri ( ciocoți ) sau erau confecționate cu două foi din urzeală și la capăt broderie (cipcă), în față și în spate. La începuturile secolului XX șorțurile femeilor vârstnice erau confecționate numai din materiale
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
folosite la dormitul în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se confecționau din blănuri de oaie. Cojoacele aveau aceleași linie de croială atât pentru bărbați cât și pentru femei, fiind făcute fără buzunare și rareori erau îmbrăcate pe mâneci. Pieptarele erau confecționate cu pieptul înfundat sau desfundat (cu nasturi), unele cumpărate din comerț aveau cusături florale. De asemenea au apărut unele modele cu influențe din zonele din jur (bănețene sau sibiene) care erau bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mire prin șervetul care era legat în vârful acestora. Floarea de la pălăria chemătorilor era făcută din spice de grâu sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă. Odinioară, straiele pe care le purtau mirele și mireasa erau destinate unei unice folosințe, unei singure
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
era simplă: un pat, o masă, câteva scaune, o oglindă și un dulap pentru haine. În camera de locuit se afla: un pat, o laiță, un blidar (colțar), o masă cu câteva scaune, obiecte de bucătărie. Pereții acestei camere se îmbracă cu scoarțe și leicere numai în zilele mari, la Paști și la Crăciun. "„Din vremuri vechi, de când plaiurile de-a lungul râului Cașin au fost populate, locuitorii și-au întemeiat tradiții sau le-au cules de prin alte zone ale
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu bondiță, cojocel sau zăbun. Iarna îmbrăcau și sarica. În picioare aveau opinci cu călțuni de bumbac sau de lână. Demult se obijnuia ca morții să fie înmormântați în costume naționale. La ora actuală, în comuna Cașin funcționează o singură echipă de football, existând totuși tentative de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
tinerii în costum autentic (portul național al celor din Cașin). Ce costisitor a fost să scotocești în lăzile de zestre în care erau aranjate aceste costume naționale, aceste podoabe care în momentul acela aveau altă destinație, anume de a fi îmbrăcați cu ele pentru a avea o ținută frumoasă la înmormântare cei ce treceau pe lumea cealaltă. Gândiți-vă de asemeni la mijloacele de atunci de a umple sute și chiar mii de pagini pentru a defini lucrarea finală, atunci existând
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
(în engleză, ), este, în ciuda numelui, un bal dansant ținut în iunie, la Universitatea Cambridge la sfârșitul fiecărui an academic. Balul este unul de tradiție. Participanții trebuie să fie îmbrăcați de ceremonii (îmbrăcaminte de seară) și să aibă o invitație, care este de obicei pentru o pereche, al cărei cost variază în funcție de colegiu între 80 și 160 lire sterline. Balurile sunt ținute în grădinile colegiilor, durând între orele 21:00
Balul din Mai () [Corola-website/Science/300749_a_302078]
-
acordă o atenție sporită securității pentru a împiedica eșecul balului. Din cauza biletor adesea relativ scumpe (în jur de 100 £), unii studenți încearcă deseori să intre neautorizat, câțărându-se pe ziduri, înotand cu îmbrăcămintea de bal într-o pungă de plastic, sosind îmbracați ca gorile pretinzând că fac parte din echipa de divertisment a balului sau prezentându-se ca jurnaliști. De obicei, portarii colegiilor sunt însoțiți de personal, care este selecționat de cele mai multe ori din echipele sportive, pentru a-i identifica pe străini
Balul din Mai () [Corola-website/Science/300749_a_302078]
-
acumulare, a cărei morfologie depinde de tipul activității vulcanice și apoi de evoluția subaeriană a eroziunii. Conurile sunt rezultatul erupțiilor de lavă acidă-vâscoasă, cu multă silice și cu viteză de curgere redusă. Apar izolate sau grupate pe anumite areale și îmbracă forme diferite, după tipul de erupție și după natura rocilor constituente. Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian și vulcanian, sunt formate din îngrămădirea piroclastitelor în jurul coșului și craterului. Ele se dispun în straturi înclinate către periferia conului. Conurile formate din
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
apar ca niște vinișoare pe fondul cenușiu al calcarelor. Tot pe tavan se formează draperii- formațiuni calcaroase, formate pe linia unor fracturi; pot atinge dimensiuni de ordinul metrilor; micromorfologia sub forma de văluri îi este caracteristică. Formele de perete (parietale) îmbracă aspecte felurite. Se disting: vălurile - scurgeri alcătuite din calciu alb, pur sau calcit și argila iluvială roșcată sau din aragonit. Ele se unesc cu formele conice ce cresc pe podea (stalagmitele), generând coloane văl. Partea periferică a vălurilor poate prezenta
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
amnarul, iasca și cremenea pentru aprins țigările, iar vara, pălării din pâslă neagră cu boruri mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de localnici erau din cânepă, un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
precedentă troienii domină lupta și chiar îl rănesc pe Agamemnon. Văzand ca grecii sunt în pericol, Ahile îl trimite pe Patrocle la cortul lui Nestor. Acolo Nestor îi spune că dacă nu vine Ahile la luptă să vina el (Patrocle) îmbrăcat în armura stăpânului său. După conversație, Patrocle se întoarce în fugă la cortul lui Ahile. În timpul bătăliei, Zeus trimite un semn care arată că dacă troienii se vor duce la corăbiile grecilor vor fi omorâți fără milă. Deși vede semnul
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
iar troienii se întorc la luptă. Cu atât de mult curaj au luptat că în sfarșit au ajuns în fața corăbiilor. În timp ce grecii se luptau cu troienii, Patrocle îi spune hotărât lui Ahile că se va duce la luptă. Patrocle se îmbracă cu armura prietenului său pentru a-i speria pe troieni și pentru a-i readuce onoarea lui Ahile. Astfel pleacă spre câmpul de luptă. Acolo Patrocle îi alungă pe troieni deși este lovit de o lance. Hector, văzându-l, îl
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
exprimarea atitudinilor negative prin evitarea contactului cu persoane gay, prin prescripții legale și religioase, ajungând chiar la violențe. Homofobia internă reprezintă prejudecățile pe care toți indivizii le învață (internalizează) prin contactul cu familia, prietenii, profesorii, instituțiile religioase și media. Formele îmbrăcate de homofobie sunt destul de variate, pornind de la bârfe, porecle răutăcioase, vandalism, discriminare la locul de muncă, izolare și marginalizare și până chiar la amenințări cu moartea sau chiar moarte. Toate aceste forme de homofobie variază în funcție de climat. Spre exemplu, există
Homofobie () [Corola-website/Science/300839_a_302168]
-
o mică facere de bine ce făcuse. Căci mai înainte de începerea războiului, veni la el un sărac tânguindu-și nevoia și cerând milostenie; iar sfanțul, milostivindu-se asupra întâmplării lui, a rupt o bucată din hlamida să și l-a îmbrăcat pe el, asemenea l-a și hrănit pe el, căci era flamand, și l-a adăpat fiind însetat. Drept aceea i s-a arătat că a văzut pe Domnul în visul sau, în fața stând și zicându-i: " Fiindcă M-ai
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
adăpat fiind însetat. Drept aceea i s-a arătat că a văzut pe Domnul în visul sau, în fața stând și zicându-i: " Fiindcă M-ai hrănit găsindu-Mă flamand, si M-ai adăpat, însetat fiind, si, gol fiind, M-ai îmbrăcat, pentru această voi fi cu tine și te voi întări și-ți voi dărui biruința asupra vrăjmașilor". Atunci sfanțul, mulțumind lui Dumnezeu, s-a lepădat de lume și de ale lumii, si a ales mai mult petrecerea monahiceasca. Și după ce
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]