29,295 matches
-
doar moartea a sălbăticit în sufletul universului RAIUL IUBIRILOR GLACIALE. Și să știți PRIETENI, Eu, n-am să vreau să mor niciodată, Dar cine poate ști.... decembrie-2007, 2200h PRINȚ DE IUBIRE Tu ai venit în iarnă, cu un suflet de dor, Pe sub ochelarii tăcerilor ochi-ți adormeau printre rânduri Dar te-am privit IUBIRE, ca pe-un RĂCNET UȘOR Și ți-am sărutat trupul dintr-o infinitate de gânduri. Ai privit CERUL, îndelung cu un glas tremurând Întinerită de dragoste, pe
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
vieții de ce nu vii să-mi privești sufletul, Cum îmi ninge prin vieți de dragoste albă, De ce nu vii prin brațul iubirii Să pășim astral prin fulgi de zăpadă, Ești RĂCNETUL SURD din zăpezi de venire. Ești distanța înserărilor prin DOR DE OCHIOADĂ, De ce nu vii să-mi ștergi lacrima iernii, Ninsă de-o viață, pe un ASTRU PIERDUT, Inima mi-e de gheață, și am un foc al tăcerii, La tine să țip, să mă auzi ca un FULGER DURUT
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Sufletul meu din sufletul viu de înalturi. Și ca o melodie să-mi depăn furtuni Înghețate în zările arse de somnuri De ce nu ești, de ce nu vrei să mă iubești în GENUNI Să fii tu PRINȚUL MEU, din MIANDRE DE DORURI. 15-12-2007, 1645h AȘCHIE DE SOARE Domnului avocat DAN BUCHIDĂU AȘCHIE DE SOARE M-am trezit din visul fără de păcat Potecile erau pline de CLOVNII muribunzi, Însingurarea mea, veni spre tine ca un ACROBAT, Ca ochii să-ți sărute, și gândul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
DE VIEȚI, prin amfore visate, În sufletul poetului, ca un DECOR FLĂMÂND, Cui să-i vorbesc de tine, tu muritor și rece, Din lumea ta de doliu c-un ALB lăsat pe brațe, Ca-ntr-o robie demnă, al tău dor, se petrece, Și-n albe căutări un soare să-ți fie a ta viață. Eu n-am să amintesc de tine, decât în vers, C-ai fost un trecător din noaptea, cea schițată Și-n dorul cel de timpuri ești
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
robie demnă, al tău dor, se petrece, Și-n albe căutări un soare să-ți fie a ta viață. Eu n-am să amintesc de tine, decât în vers, C-ai fost un trecător din noaptea, cea schițată Și-n dorul cel de timpuri ești chipul de ERES, Ce mi-ai distrus iubirea în nopțile cântate. De un poet rătăcitor ce-a vrut să amintească Că viața lui e-un murmur de izvoare, Și-n gândul călător, cu o dragoste lumească
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Peste trupul meu de AER, ce se pierde printre nori Am doar CASA-MI DE POEME, ce te place Să fii muza dintre noaptea de SIMEZE ÎN DECOR, Lasă-ți trupul tău de laur, pe tăcerile durute În rostirea multor doruri spre săli negre răstignite Unde CANDELA IUBIRII, din fiorul neînvins, În triunghi de sfinți apune nebuniile știute. Și plecarea mea de gheață peste umbra ce te-nalță Doar un sentiment sfârșește unde somnul te învinge Trecător și mândru versu-mi, cu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
o veșnicie de sărutări prin oaze, Când din iubiri terestre priveai la ore mute. Cum se ducea prin patul de ceruri suferind Că mi-am pierdut iubirea din morminte Și cerul meu de stele dansa pe-un veșnic vânt Din doruri sfâșiate priveam la taina ce te vinde. Dar CANDELA TĂCERII, veghea spre asfințit Cum muguri de iubiri se tălmăceau prin sfere Din cerul meu de doruri, voi face așternut Să pot iubi, iubirea din trupul de plăcere. Tu cel ce
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
iubirea din morminte Și cerul meu de stele dansa pe-un veșnic vânt Din doruri sfâșiate priveam la taina ce te vinde. Dar CANDELA TĂCERII, veghea spre asfințit Cum muguri de iubiri se tălmăceau prin sfere Din cerul meu de doruri, voi face așternut Să pot iubi, iubirea din trupul de plăcere. Tu cel ce porți trecutul meu schițat, În mantiile albe de versete, Ești un pământ de vise, precum un Om sculptat Și-n frumusețea nopții ești templu de cuvinte
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ce porți trecutul meu schițat, În mantiile albe de versete, Ești un pământ de vise, precum un Om sculptat Și-n frumusețea nopții ești templu de cuvinte. Tresari din cimitire, când o iubire minte Să facă jurăminte în țarina de dor, Pe brațul tău de somnuri din sărutări știute Sunt chinul legendar, în plapuma de nor. Și-n noaptea albă prin ciutura de scrum Mai dezveleam doar florile de ere Printr-un veșmânt de stele, făceam un legământ Să fiu o
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
SUFLET Mi-e plânsă iubirea în zdrențe de vis, Și lumile de AER sunt despărțite-n noapte mi se cutremură viața în care El e nins De-o puternică umbră arzândă de șoapte, De voi petrece timpul prin sălile de dor Cu dulci priviri de soare și de lună Voi fi pământul lege prin trupul unui nor, Ce se contemplă-n zile și-n sufletul de zână, Și plânsul serii mi se duce-n veri, Culcat pe-o rază a dimensiunilor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pământ Ce mi-a furat iubirea, dintr-un nor de zare. Trupul mi-e străin în frunzele de toamnă Și parcă-i un vulcan aprins în chinul serii În El e urletul de orb ce se revarsă-n Doamnă Cu doruri arse, din albăstrita taină a mării. Dar ne desparte-un legământ dintr-o iubire stinsă Ce a plecat în AERUL DE CER DURUT, Cu lacrimi vii de stele, privirea-mi pare ninsă De-un plânset surd și albastru, un ASTRU
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
desparte-un legământ dintr-o iubire stinsă Ce a plecat în AERUL DE CER DURUT, Cu lacrimi vii de stele, privirea-mi pare ninsă De-un plânset surd și albastru, un ASTRU nevăzut Ce mi-a furat iubirea din neștiute doruri Și viața mi-a fost condamnată la un delir flămând Ca un pribeag de stele prin negrele decoruri Un trup de AER, în ruina unui FIOR zăcând. Așteaptă înnoptarea, din veacuri risipite, Prin viața unor stele, în murmur de izvoare
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
viața mi-a fost condamnată la un delir flămând Ca un pribeag de stele prin negrele decoruri Un trup de AER, în ruina unui FIOR zăcând. Așteaptă înnoptarea, din veacuri risipite, Prin viața unor stele, în murmur de izvoare, Când, dorul de-o iubire, prin versuri înmărmurite, Din AȘCHIA DE SUFLET, un gând mi se revarsă-n soare. 15-08-2007, 1600h AERUL DIN VIEȚI Eu nu te caut umbră, ca să nu disper Căci ești minunea vie, strivită de o adiere, În sufletul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ascult Ca o tristețe din vecii sfidate, Și beau din cupa neagră a unui sfânt Ce mi-a vegheat durerile-n serate. Orașul parcă a adormit în CER, La un pian o mână execută Cu degetele întrezărite-n ger Când dorurile-n beznă se-mprumută, De-acele simfonii nătângi, Ce viața le-a ucis cândva, Un Ochi îmi doarme, când îl atingi Prin Haitele de nori și-n AȘCHIA DE STEA, Mai plâng prin lacrimile de AMOR, Pe un APUS DE
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
stele ciudate, De-mi vei spune, să te aștept, ca pe un Dumnezeu, Tu vei rămâne prin viața de lume ca o frumoasă Enigmă, Și Soarele meu va zâmbi prin Ochi de Promoteu Când se vor logodi visele pe un DOR în DERIVĂ. 06-09-2007, 1530h MIEZUL DURERILOR DE SEARĂ Domnului ȘTEFAN POPA POPA’S MIEZUL DURERILOR DE SEARĂ M-aș destrăma în stele și-n vânturi înghețate Cu brațele în flăcări prin nori eu aș pleca. Dac-aș rămâne singură să
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Pe o coajă de durere mă va veghea un sfânt Și-n trupul lui de stele să fiu înmormântată. Vai, să nu pleci iubite pe un nor Căci calul tău de vise e o povară Ce îți transformă dragostea în dor Să mă auzi din miezul durerilor de seară. COROLA DE LUCEFERI ȘI STELELE DE VISE Cum gem culorile pe pânzele de vis Pe tremurul suav al sălciilor tale. În norii timpului e un poet învins Și-o inimă învinsă prin
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
fericita clipă ne va da Cântecul dragostei lungit pe-o biruință. Cum sufletul mai plânge peste-un orizont Și nopțile destramă chipuri neștiute, Legenda tremurândă în sufletul de sorți, Lacătele se-nfundă-n tainele nuntite. Cum fiecare timp își cântă dorul Și fiecare om își vrea menirea Din cerul sfânt mai simt fiorul Și-o lacrimă aprinsă-i viețuirea. Mai suflă-n infinit o lumânare-amară, Prin pletele de nori sunt sufletele stinse . La mesele tăcerii aprindeți astă seară Corola de luceferi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
exist Printre monștri anihilați în prostime. Voi ați venit prin materii de vieți Să-mi lăsați în schimb un vis de iubire. Se petrec clipe de ploi sângerânde Peste umărul meu planetar. Mi-e foame, mi-e sete și-n dorul de tine M aș transforma în Eden cu trupuri în van. Până noaptea m-aș nunti în dorințe Spre cerul meu flămând de univers. Mi-e viața albită de sensuri, Mi-e mantia albită de vers. Și nu mai pot
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
În suflet mi-e focul aprins Și-n singurătăți mi-e țipătul demență. Eu te privesc și ascult O simplă poveste de șoapte. Tu, iartă-mă prinț din văzduh Și lasă-mi în zile culoarea de noapte. CENUȘA LACRIMII DE DOR Iubesc distanța ce mă preface-n vânt Și nu mai știu de ce sunt ființa vie. Materia de ceruri se pleacă în cuvânt Și simt în mine moartea ce mă știe Ca pe o noapte de doruri visătoare, Și-mi plânge
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
noapte. CENUȘA LACRIMII DE DOR Iubesc distanța ce mă preface-n vânt Și nu mai știu de ce sunt ființa vie. Materia de ceruri se pleacă în cuvânt Și simt în mine moartea ce mă știe Ca pe o noapte de doruri visătoare, Și-mi plânge-n suflet roua de dureri; Despart din trupuri stele căzătoare Și port destinul albastrelor poveri, Iar viața mea e plină de legende Ce le-au creat preabunii ergumeți Prin baruri înserate-n albele blesteme Sfărmând cuvintele
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
-n zări. De ce se beau otrăvuri neștiute Și-n cimitire azi mai dănțuiesc? Poeții stinși pe fețele nuntite Când chinurile lor se veșnicesc. Prin zidurile negre, apăsătoare Durerile s-au transformat în nor, Cutremurată-n taine-amăgitoare Rămân cenușa lacrimii de dor. IUBIREA UNEI LINIȘTI NECUPRINSE E sărbătoare-n suflet și în gând Și calde sunt privirile la semeni, Voi m-ați primit să vă răspund prin vers Despre puterea de a trăi prin vreme. Sunt clipe dragi ce se petrec Cu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
restrâns al spiritului uman Unde mă mpart în două brațe, Un orizont al misticului alean Stilistica de unde mă răsfață. Tangențial e un mister rătăcitor Și lumea-i în săgeți de desuet Îmi spală sângele de somn Și-mi prea blestemă dorul de profet. II E un dor prea dus spre alte vieți Unde nici vântul nu se pleacă Să mai deplângă soarta unor ceți Ce nu ucide-n cel ce se îneacă. E un dor de lumea viețuită-n timp Cu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mpart în două brațe, Un orizont al misticului alean Stilistica de unde mă răsfață. Tangențial e un mister rătăcitor Și lumea-i în săgeți de desuet Îmi spală sângele de somn Și-mi prea blestemă dorul de profet. II E un dor prea dus spre alte vieți Unde nici vântul nu se pleacă Să mai deplângă soarta unor ceți Ce nu ucide-n cel ce se îneacă. E un dor de lumea viețuită-n timp Cu suflete de stele și tenebre În
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de somn Și-mi prea blestemă dorul de profet. II E un dor prea dus spre alte vieți Unde nici vântul nu se pleacă Să mai deplângă soarta unor ceți Ce nu ucide-n cel ce se îneacă. E un dor de lumea viețuită-n timp Cu suflete de stele și tenebre În care ani-lumină vor rămâne-n vid Și-un trup de aripi pe vertebre. Atunci vom trece viața-n univers Și vom uita de apariția terestră În care frica
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
să beau otrăvurile stelare Să pot să mor în sufletu-ți uitat. Iubitule, de vei putea să plângi, Căci te-am iubit ca pe un înger muritor Și-n trupul lăcrimat de zorile nătângi Eu închinam poemele în lacrima de dor. Iubitule, când aripa de vis plăpândă Te va răpi, din ochii mei de dor, Fii dragostea de ape pe-o secundă Îngenunchiată-n vremuri de fior. Iubitule, la căpătâi să-mi pui Mireasma de iubire și de raze Să-mi lumineze
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]