26,817 matches
-
vezi priveliști din povești bătrâne. Iar cel președinte a zâmbit șiret — Cum vă văd la față, parcă v-ar cam place Dacă-n satul vostru vă mișcați Încet Și-ascultați chiaburii, colectiv nu-ți face. (Ă). Toți din Colectivă poartă haine noi Nu mai vezi opincă, țoală zdrențuită Ne gândim acasă - ni-s copii goi Casele ni-s goale, vita hămesită. (Ă). Am văzut de toate, am văzut minuni Am șezut la masă până către seară Când pe boltă stele răscolesc
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
De-am lucrat moșia la chiaburi haini Ascultam de zvonuri, vorbe dușmănoase De-acum știu ce-om face, știm să fim stăpâni Și să trecem șerpii sub tăiș de coase. (Ă). Ne visăm departe - Colectiv În sat Bucurie-n case, haine noi și pâine Din trecutul veșted ca un pom uscat Doar o amintire sură va rămâne”. 49. xxx Pentru grabnica lichidare a greșelilor noastre. În: Viața românească, nr. 2, febr. 1950 Radu Petrescu. - Antologia: „Luptăm pentru pace”. Ibidem, nr. l
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-i tractor, dar e în stare Se adapă-nfiorată. Poieni, lunci, păduri să are 5. E un ghem cu mii de ace Dar toate sunt fără ațe. 6. O sportivă cu renume Umblă-n pomi după alune. 11 7. Urechiat cu haine sure 8. Mândru și încoronat Stă pe câmp și în pădure. Prin pădure e-mpărat. 9. Uriaș cu nasul mare Poartă oameni pe spinare. 9. B. b. Transcrie ghicitoarea care ți-a plăcut mai mult: c. Memorează două ghicitori. GRĂDINA
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
pagină titluri precum „Catastrofa din orașul Bacău - Noi dezvăluiri” sau „În ajutorul sinistraților din Bacău - Opera de binefacere”. Treptat, compasiunea a cedat locul solidarității, tradusă în fapt prin completarea listelor de subscripție cu diferite sume de bani, prin donații de haine, încălțăminte, alimente, prin colecte publice, chete, cumpărarea de cărți poștale ș.a. La nivel național a fost organizată „Loteria sinistraților”, prima extragere efectuându-se în ziua de 11 septembrie 1927, la București. Multe din lozurile nevândute au fost împărțite, sub formă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ani; talie - minim 1,60 metri; să știe să scrie și să citească; o perfectă onorabilitate; să semneze un angajament că va servi trei ani neîntrerupt”. În general, personalul era recrutat din rândul servitorilor, ordonanțelor, agricultorilor și clienților cafenelelor. Pentru „haine și un salariu de 47 lei lunar”, sergenții trebuiau să asigure paza diferitelor obiective timp de 12 ore, turele fiind de zi și de noapte. Salariile mici ale jandarmilor au afectat serios efectivele poliției locale. În timp ce bărbierul spitalului „Pavel și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Constantin Paloșanu, Alecu Gheorghiu, Dumitru Năstase; cafenele (3) - S. Iacob, Ștrul Leibu Siegler, Lothar Loebel; magazine de mobilă (6) - Banc Moritz, Ițic Nuham David, L. Levensohn, Wolf Mitelman, B. Goldimberg, Zeilic Levensohn; depozite de vin (1) - Leon Glasman; magazine de „haine gata” (2) - H. Schwartz, A. Solomovici; magazine de galanterie (4) - Iacob Șnur, G. Hoeberg, I. Gutman, I. Bohman. O notă caracteristică a comerțului urban din vechiul Regat - ce s-a păstrat și în perioada interbelică - era dată de existența practicilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Atlas” (1919) și fabrica deținută de Ștrul Kendler (1918); fabrică de hârtie - „Letea”; fabrică de site - Ivanciuc Stanislav; fabrică de bere și malț - Ozias Herșcovici (1858); fabrică de somiere - Alexandru Mayer; fabrică de lenjerie - Leon Iacob & Avram Segal; fabrică de haine țărănești - Herșcovici & Natansohn; fabrici de lumânări (2) - „Lumina”A. Herșcovici și cea aflată în proprietatea lui Froim Natalia; fabrici de mezeluri, șuncă și jambon (2) - Constantin Gheorghițanu (1911) și Pascal Dumitru (1920); fabrică de petrol/rafinării (2) - B. Blüm & Fiii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
existau aproximativ 500 de șomeri. Pentru ameliorarea situației șomerilor au fost create comitetele de ajutorare, unul pentru județ, sub președinția prefectului, și altul pentru pentru orașul Bacău, sub președinția primarului, prin intermediul cărora s-au distribuit numeroase ajutoare sub formă de haine și alimente. În același scop, începând cu iarna anului 1931, în Bacău a fost dată în folosință o cantină a săracilor, cheltuielile legate de aprovizionarea cu alimente fiind suportate de Ministerul Muncii și Primăria Bacău. Cele mai multe din grevele, protestele și încetările
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a salariilor și sporurilor, un tânăr învățător din județul Bacău a folosit următoarea argumentație „contabilicească”: „din septembrie 1923, când am fost numit, și până azi am cheltuit salariul pe doi ani pentru un palton (3.000 lei), un costum de haine de iarnă și unul de vară (fiecare 2.500 lei), dou) perechi de ghete (1.200 lei), zece perechi de ciorapi (500 lei), o căciulă (500 lei), o pălărie (600 lei), rufărie (2.000 lei), gazda pe un an (12
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ionica Vasile (casnică din Mărgineni) urma să aducă în casa viitorului soț (agricultor din Bacău-Fântânele) următoarea „avere” (ianuarie 1892): „1.600 lei în numerar, doi boi la căruță și un plug cu fiarele necesare (240 lei), 12 oi (120 lei), haine, așternuturi și alte obiecte în valoare de 240 lei”. La polul opus se aflau sumele vehiculate în jurul căsniciilor contractate în lumea marilor negustori sau, putem, doar, presupune, a marii burghezii. Spre exemplu, în actul dotal întocmit de comerciantul ieșean Ancel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
marii burghezii. Spre exemplu, în actul dotal întocmit de comerciantul ieșean Ancel Segal, la căsătoria fiicei sale Leya cu negustorul băcăuan Iancu Bachman, erau specificate următoarele valori (1903): „6.000 lei în numerar, trusou în valoare de 1.500 lei, haine în valoare de 1.000 lei, obiecte casnice în valoare de 2.000 lei și bijuterii în valoare de 1.500 lei; în total - 12.000 lei”. Un alt exemplu ne este oferit de Aneta David Gheorghiu, care a primit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în numerar, din care 2.000 lei primiți de soț și numărați în momentul întocmirii prezentei convențiuni matrimoniale, iar restul de 10.000 lei în termen de un an de la căsătorie, precum și 3.000 lei în bunuri cuprinse din lenjerie, haine, juvaieruri și altele”. La acest nivel social, părinții mai obișnuiau să lase drept zestre diferite valori imobiliare - case, dughene, hambare sau terenuri agricole -, piese de mobilier, bijuterii, argintărie, tablouri, icoane suflate cu aur sau argint (în special, în cazul fetelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
14 lei), „Elitte”, „Paris Elegant” (13 lei) sau „Grandes Mode Parisiene” (18 lei) , în care erau prezentate ultimele creații ale caselor de modă din Franța. Magazinele din Bacău puneau la dispoziția doritoarelor o gamă extrem de bogată de materiale pentru confecționarea hainelor. De la magazinul „Haim Löbel” se puteau achiziționa „voaluri, tobralco, olandă de mătase, crepe mongol, crepe de chine, lenajuri, imprimeuri garantate la spălat, ciorapi de mătasă mată” sau „mătăsuri, țesături moderne pepita și ecoseuri, pânzeturi simple și duble”. Pentru sezonul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și ecoseuri, pânzeturi simple și duble”. Pentru sezonul de primăvară-vară a anului 1934, magazinul „Monna Lisa” punea în vânzare „asortimente bogate în stofe de damă, pentru pardesie, tailleur-uri, rochii, în cele mai variate și moderne țesături”, precum și mătăsuri „ultima creație”. Haine de gata, cizmulițe pentru doamne și domișoare, șoșoni și galoși marca Cislaved puteau fi procurate de la magazinul „Ruleta de Aur”, patronat de H. Guttman, sau de la magazinul administrat de Lazăr Goldenberg. Preocupările feminine legate de afișarea „unei talii suple și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prin care se urmărea „a se pune capăt neregularităților din sala teatrului comunal”. Stringente erau următoarele imperative: „1. Nu este permis a se pune în vânzare mai multe bilete decât locurile existente; 2. În sală se va intra doar cu hainele ce se obișnuiesc în casă. Paltoanele se vor depune la garderobă; 3. Este interzis a se sta în picioare în pasajele destinate liberei circulații; 4. Fumatul este permis doar în bufet”. Până la momentul racordării Ateneului comunal la rețeaua electrică de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de lemn, cu cel puțin 100 elevi”, Primăria Bacău a oferit gratuit sala teatrului comunal pentru o reprezentație a domnului Leonescu (8 februarie 1904). Jumătate din suma totală a încasărilor urma să fie pusă la dispoziția școlii pentru achiziționarea de haine, ghete și arme de lemn, în special pentru elevii săraci. Sala teatrului comunal a intrat într-un amplu proces de reamenajare începând cu luna mai 1911. Motivele acestui demers au fost prezentate în ședința consiliului local din 21 martie 1911
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce o avea la centură, el își împărți hlamida în două, îi dădu o bucată săracului și se îmbrăcă cu ceea ce îi rămăsese. În timpul acesta unii din cei de față se puseră pe rîs, pentru că găseau că arăta caraghios cu haina astfel sfîșiată. Dar mulți, care gîndeau mai sănătos, regretară foarte profund de a nu fi făcut la fel, mai ales că, fiind mai bogați decît el, l-ar fi putut îmbrăca pe sărac fără să ajungă ei înșiși în stare
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scris principalele evenimente întîmplate în timpul vieții mele. Începînd cu strămoșul familiei Simon, care este Marin cel mai vechi pe care l-am putut găsi în registrele comunei La Fontaine-Saint-Martin, am făcut o mică genealogie după aceea [...]. Marin Simon, croitor de haine, născut la Brou, oraș din provincia Beauce, a plecat de acolo pentru a face turul Franței și, după ce a parcurs mai multe provincii, își fixă rostul în La Fontaine-Saint-Martin și se căsători acolo în 1589 cu Louise Maloyer, avu un
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
albe ca ... muzica au farmec, dovedesc artă” și reprezintă „cea dintâi notă decadentă din literatura română”), Cartea de aur de Al. Macedonski („singura operă de reală valoare literară apărută în vremile din urmă”, o lucrare „titanică prin realismul ei”, purtând „haina somptuoasă a limbii române moderne”). În paginile revistei apar Al. Macedonski (nuvela Cămătarul), I.Al. Brătescu-Voinești (schița Întâmplare), Cincinat Pavelescu (versuri). După ce dăduse, sub pseudonim, cronici în „Revista modernă”, Mihail Sadoveanu este prezent și în P.a., unde în primele șase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
o coastă sau cîte o scîndură sfărîmată, adică un fel de junghi între coaste. Aceste lovituri piezișe date pe sub apă sînt atît de frecvente în vînătoarea de balene, încît trec drept o joacă de copil. Unul din vîslași își scoate haina și astupă cu ea spărtura. 3) Nu pot face dovada, însă am impresia că, la balenă, simțul pipăitului este concentrat în coadă, căci sensibilitatea ei în această privință nu-i egalată decît de aceea a trompei de elefant. Această sensibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de departe, din vîrful catargului, cum e urmărit prin smîrcurile oceanice și ucis în văile adîncurilor; cum e remorcat apoi lîngă corabie și descăpățînat; și cum îîn virtutea aceluiași principiu care-i acorda odinioară gîdelui veșmintele celui decapitat) uriașa-i haină vătuită devine proprietatea călăului său; am arătat, de asemenea, cum, la timpul cuvenit, leviatanul e osîndit să fie fiert în cazane și cum spermanțetul, uleiul și oasele lui trec nevătămate prin foc. Rămîne să încheiem ultimul capitol al acestei părți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cînd, după toate astea, s-au apucat să-și curețe vasul, transformîndu-l într-un fel de lăptărie imaculată; după ce au dus la bun sfîrșit și această treabă, nu arareori se întîmplă ca bieții oameni, tocmai cînd își încheie la gît hainele curate, să tresară la auzul strigătului: „Uite-i jetul!“ Și atunci se reped ca să se lupte cu o altă balenă și ritualul se repetă. Bine, prieteni, dar asta înseamnă moarte de om! Și totuși, așa e viața. Căci abia am
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
corb, mai ales cînd mă cațăr pe bradul ăla, pînă-n vîrf. Cra, cra, cra! Nu-s oare un corb? Dar unde-i sperietoarea? Uite-o! Două ciolane înfipte în cracii unui pantalon vechi și alte două vîrîte în mînecile unei haine ponosite. „Mă întreb dacă nu cumva despre mine vorbește?! Frumos compliment! Bietul băiat! îmi vine să mă spînzur! Pînă una-alta, mă duc de-aici, îl părăsesc pe Pip. Pe ceilalți, pot să-i rabd, căci sînt sănătoși la cap
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de fildeș la vedere, sub ochii căpitanului străin, care stătea nepăsător la prova propriei sale ambarcațiuni. Era un bărbat ca la vreo șaizeci de ani, tuciuriu la față, voinic, chipeș și cu o expresie de om cumsecade, îmbrăcat într-o haină largă, din pînză de pilot, albastră, ale cărei broderii îi atîrnau de jur împrejur; o mînecă a hainei fîlfîia goală în spatele lui, aidoma mînecii brodate a unei uniforme de husar. Ă Ai văzut-o pe Balena Albă? Ă Vezi asta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bărbat ca la vreo șaizeci de ani, tuciuriu la față, voinic, chipeș și cu o expresie de om cumsecade, îmbrăcat într-o haină largă, din pînză de pilot, albastră, ale cărei broderii îi atîrnau de jur împrejur; o mînecă a hainei fîlfîia goală în spatele lui, aidoma mînecii brodate a unei uniforme de husar. Ă Ai văzut-o pe Balena Albă? Ă Vezi asta? îl întrebă străinul, scoțînd dintre faldurile ce-l ascundeau un braț alb, din os de cașalot, care-avea la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]