28,495 matches
-
guvernate, așadar, de principiul de drept tempus regit actum și care nu intră în domeniul de reglementare al art. 41 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare. VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 37. Jurisprudența Curții de Apel Constanța: instanța de trimitere a menționat că nu a identificat alte hotărâri judecătorești în materia ce face obiectul sesizării. 38. Jurisprudența altor instanțe din țară: celelalte curți de apel au comunicat că nu au jurisprudență în această
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare. VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 37. Jurisprudența Curții de Apel Constanța: instanța de trimitere a menționat că nu a identificat alte hotărâri judecătorești în materia ce face obiectul sesizării. 38. Jurisprudența altor instanțe din țară: celelalte curți de apel au comunicat că nu au jurisprudență în această materie, cu excepția Curții de Apel București, care a depus Decizia civilă nr. 276A din 19 aprilie 2016 a Secției a IV-a civile, cu
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
materie 37. Jurisprudența Curții de Apel Constanța: instanța de trimitere a menționat că nu a identificat alte hotărâri judecătorești în materia ce face obiectul sesizării. 38. Jurisprudența altor instanțe din țară: celelalte curți de apel au comunicat că nu au jurisprudență în această materie, cu excepția Curții de Apel București, care a depus Decizia civilă nr. 276A din 19 aprilie 2016 a Secției a IV-a civile, cu soluția neaplicării dispozițiilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VII. Jurisprudența Curții Constituționale 40. În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în repetate rânduri asupra constituționalității dispozițiilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare, respingând excepțiile de neconstituționalitate invocate. 41
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
40. În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în repetate rânduri asupra constituționalității dispozițiilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare, respingând excepțiile de neconstituționalitate invocate. 41. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a înlăturat susținerea că acest text de lege încalcă principiul neretroactivității legii, reținând că: "Recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate nu pot avea caracter retroactiv. Ipoteza avută în vedere de legiuitor este
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
legi, prevederile legale criticate nu pot avea caracter retroactiv. Ipoteza avută în vedere de legiuitor este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Or, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
titlu de plată și/sau de conversie, deoarece numai în urma opțiunii creditorului de valorificare a titlului de despăgubire prin titlu de plată și/sau conversie se naște o obligație de executare. În consecință, pentru a avea o obligație neexecutată, conform jurisprudenței Curții Constituționale, o situație juridică în curs, căreia legea nouă să-i fie aplicabilă, trebuie să existe o obligație născută în sarcina debitorului. Or, o astfel de obligație se naște numai în temeiul unui titlu de plată care, la rândul
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
la dosarul cauzei autoarea excepției de neconstituționalitate a depus note scrise în susținerea admiterii acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate față de jurisprudența Curții, respectiv Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015 , Decizia nr. 7 din 14 ianuarie 2016 și Decizia nr. 159 din 24 martie 2016 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 20 noiembrie
DECIZIE nr. 608 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278455_a_279784]
-
ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanței care a judecat fondul. 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, dispozitivul și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 19. Distinct de cele arătate în decizia menționată, Curtea reține că normele legale criticate nu afectează garanțiile specifice de care instanțele judecătorești se bucură în temeiul
DECIZIE nr. 608 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278455_a_279784]
-
din conduita procesuală a părților, inclusiv din neinvocarea de către soțul pârât, prin întâmpinare, a excepției necompetenței teritoriale. Arată că punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care se raliază celei de-a doua orientări de jurisprudență prezentate în actul de sesizare, are și o utilitate practică. De asemenea, din analiza comparativă a dispozițiilor art. 915 alin. (2) și art. 126 alin. (1) din Codul de procedură civilă rezultă că există un raport între o normă specială
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
relevanță juridică deosebită, întrucât numai în prezența acestuia poate fi vorba despre existența consimțământului. 4. Consimțământul reprezintă exteriorizarea hotărârii de a încheia un acord juridic, fiind voința declarată, elementul extern al voinței juridice. 5. Plecând de la definițiile expuse, doctrina și jurisprudența au fost constante în a aprecia că manifestarea de voință trebuie să fie una neechivocă, clară și exteriorizată. Manifestarea tacită de voință nu poate produce efecte juridice decât în măsura în care legea prevede în mod expres acest lucru. 6. Astfel, în argumentarea
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
acestei părți în privința alegerii judecătoriei competente să soluționeze cererea de divorț în primă instanță. 17. În această opinie jurisprudențială este prezumată existența unui acord tacit al pârâtului (cu privire la instanța aleasă de reclamant) în absența unei opoziții exprese a acestuia. II. Jurisprudența Curții Constituționale 18. Din verificările efectuate a rezultat că dispozițiile art. 915 alin. (2) din Codul de procedur�� civilă nu au făcut, până la momentul pronunțării prezentei decizii, obiectul controlului de constituționalitate. III. Opinia Colegiului de conducere al Înaltei Curți de
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
referitoare la clauzele neuzuale, aduse ca argument de partea doctrinei care nu acceptă posibilitatea prorogării tacite de competență, întrucât materia analizată excedează domeniului predilect al acestor dispoziții legale. 41. Ministerul Public a apreciat că cea de-a doua orientare a jurisprudenței prezintă o incontestabilă utilitate practică, reflectând într-o mai mare măsură finalitatea edictării normei de competență în discuție, aceea de a oferi părților aflate în ipoteza sa o anumită flexibilitate de natură a le facilita accesul la justiția din statul
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
republicată, cu modificările și completările ulterioare; astfel, reținând această calificare, acțiunea va fi respinsă, întrucât neîndeplinirea obligației atrage pierderea dreptului care poate fi constatată numai de către prefect, printr-un ordin. 20. Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. 21. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți
DECIZIE nr. 39 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278500_a_279829]
-
condițiilor cerute pentru constituire. Sancțiunea pierderii dreptului se produce și în cazul constatării nulității titlului, precum și în cel al constatării neîndeplinirii condițiilor prin ordin al prefectului, existența a două căi (administrativă și judiciară) pentru obținerea aceluiași efect nefiind exclusă. VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 32. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat că nu au identificat hotărâri judecătorești care să vizeze problema de drept în discuție, cu excepția Curții de Apel Constanța care a
DECIZIE nr. 39 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278500_a_279829]
-
cu modificările și completările ulterioare, trebuie să fie îndeplinită la momentul emiterii actului, fiind vorba despre o condiție de validitate a titlului de proprietate, care este lovit de nulitate dacă titularul dreptului nu își stabilește domiciliul în localitatea respectivă. VII. Jurisprudența Curții Constituționale 35. La nivelul instanței de contencios constituțional au fost identificate deciziile nr. 378 din 14 octombrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 12 februarie 2004, nr. 202 din 14 aprilie 2005, publicată
DECIZIE nr. 39 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278500_a_279829]
-
de nelegalitate a procesului-verbal, în afara celor prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , sub sancțiunea nulității, pe care instanța le poate constata și din oficiu." Magistratul-asistent prezintă referatul cu privire la obiectul sesizării, arătând că unele instanțe au comunicat jurisprudență și puncte de vedere referitoare la problemele de drept în discuție, iar la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor; potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, raportul a fost comunicat părților, care nu și-
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, reținând că de lămurirea problemei de drept invocate depinde soluționarea pe fond a cauzei, problema de drept este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre și nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor instanței supreme la data formulării sesizării
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
procedeze la examinarea legalității și a temeiniciei procesului-verbal de contravenție sub toate aspectele, instanța fiind limitată la examinarea acestuia exclusiv prin prisma aspectelor de nelegalitate prevăzute expres de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității. VI. Jurisprudența instanțelor naționale și opiniile exprimate de acestea 27. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate decizii relevante pentru soluționarea problemelor de drept supuse dezlegării, această categorie de litigii nefiind de competența instanței supreme. 28. La
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
sub toate aspectele, instanța fiind limitată la examinarea acestuia exclusiv prin prisma aspectelor de nelegalitate prevăzute expres de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității. VI. Jurisprudența instanțelor naționale și opiniile exprimate de acestea 27. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate decizii relevante pentru soluționarea problemelor de drept supuse dezlegării, această categorie de litigii nefiind de competența instanței supreme. 28. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, curțile de apel
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
și oral, față de dispozițiile speciale cuprinse în art. 34 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , care impun instanței ascultarea petentului și îi permit acestuia prezentarea chiar și orală a motivelor de apel. 31. A fost invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) (cauzele Ozturk vs. Germania, Salabiaku vs. Franța și Pham Hoang vs. Franța), conform căreia reglementările ce sancționează contravențiile au o natură penală, astfel că la judecarea unor astfel de cauze trebuie respectate garanțiile
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
precizeze motivele, iar în cazul în care nu va da curs acestei solicitări se va putea dispune anularea plângerii; dacă legea nu prevede nicio sancțiune într-o astfel de procedură specială, instanța de judecată nu poate adăuga la lege. VII. Jurisprudența Curții Constituționale 38. Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 prin mai multe decizii, dintre care următoarele pot fi relevante pentru soluționarea problemei de drept a cărei dezlegare se solicită: 39. Astfel, prin Decizia
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
a cărei dezlegare se solicită: 39. Astfel, prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, instanța de contencios constituțional a statuat următoarele: 40. "(...) potrivit teoriei și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, problema stabilirii vinovăției în materia contravențiilor nu are în vedere faza extrajudiciară a sancțiunii administrative, ci faza judiciară a acesteia, ceea ce presupune respectarea dreptului la un proces echitabil și a garanțiilor prevăzute de art. 6
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
care se bucură, s-ar afla pe o treaptă inferioară autorului unei infracțiuni în sensul Codului penal român, ceea ce este inadmisibil din moment ce ambele fapte țin de materia penală în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale." VIII. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene 45. În Cauza (Maria) Lefter împotriva României - Cererea nr. 66.268/13, prin Decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut următoarele
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
Curți de Casație și Justiție până la data la care instanța s-a pronunțat, respectiv 8 martie 2016. Așadar, s-a considerat că este vorba de o chestiune nouă, sub ambele aspecte, întrucât, în practica judiciară, nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară sau neunitară. Deși problematica contractelor colective de muncă are reflectare în practica judiciară, aceasta nu a formulat până în prezent răspuns la cele două aspecte ale chestiunii ridicate, situație la baza căreia stă specificul prezentului litigiu, în care, deși părțile
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]