26,395 matches
-
o scenă În care imită vorba și mersul fetei, Încât feciorului dornic să fie bogat Îi piere pofta de a se mai Însoți cu progenitura chiaburului. Din sfera ironiei lui Moromete nu scapă atributele negative ale unor indivizi, printre ele numărându-se scurtimea minții, pripeala, mersul, atitudinile, vorbirea, lipsa de gândire logică etc. O scenă În care este surprinsă cu subtilitate această tendință ironică este cea a tăierii salcâmului. Pe erou Îl sâcâie Întrebările lui Nilă, acesta vrând să știe cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
foncierea, este sortită eșecului. Motivul lipsei banilor acutizează și starea conflictuală din familie, feciorii sunt iritați din pricina asta, iar vinovatul principal este stăpânul casei. În această secvență narativă mai au loc și alte evenimente cu ecou divers. Printre acestea se numără momentul Întâlnirii lui Moromete cu agernții fiscali și Întâlnirile țăranilor din poiana lui Iocan, unde el citește și comentează ziarul Împreună cu prietenul său, Cocoșilă. Cea de a doua secvență narativă Începe tot cu o imagine a familiei Moromete, aflată pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
interior, pe seama relației dintre viața ce se scurge foarte repede și moartea veșnică: „- Ce mare bogată avem! - Habar n-aveți câți pești mișună pe aici. - Cam câți? - Dumnezeu știe: mulți. - (Cu uimire) O sută? -Mai mulți. - Cam cât a-i număra toată viața? - Mai mulți. - Atunci, cât a număra toată moartea? - Poate, ca moartea e foarte lungă. -Ce moarte lungă avem!” Eroul este fascinat de apa mării pentru că ar putea semnifica viața, „plină de nade, tot felul de nade frumos colorate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
foarte repede și moartea veșnică: „- Ce mare bogată avem! - Habar n-aveți câți pești mișună pe aici. - Cam câți? - Dumnezeu știe: mulți. - (Cu uimire) O sută? -Mai mulți. - Cam cât a-i număra toată viața? - Mai mulți. - Atunci, cât a număra toată moartea? - Poate, ca moartea e foarte lungă. -Ce moarte lungă avem!” Eroul este fascinat de apa mării pentru că ar putea semnifica viața, „plină de nade, tot felul de nade frumos colorate”; ele sugerează capcanele sau tentațiile vieții, atrăgătoare, dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
23 de volume, devenind una din personalitățile marcante ale literaturii române contemporane. În 1966 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”(1965) și a repetat această performanță de Încă cinci ori pe parcursul carierei sale. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Moartea ceasului”, 1966, „Tinerețea lui Don Quijote”, 1968, „Tușiți” (1970), „O aripă și-un picior”, 1972, „Suflete, bun la toate” (1972), precum și ciclul celor șase volume intitulat „La lilieci”, publicate Între 1973 - 1996. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Blanduziei”. Într-un articol intitulat „Literatura În teatrul dramatic”, I. L. Caragiale atacă repertoriul vremii găsind că literatura dramatică „jucată astăzi cuprinde trei mari categorii: localizări, plagiate și traducții, mai puțin categoria pieselor originale, atât de puține „că le-am putea număra pe degete...” Lipsa cronică a unei literaturi dramatice originale este una din cauzele decăderii teatrului. Pentru Caragiale, o singură piesă merită „o luare aminte”, „Răzvanvodă””(așa se intitula inițial piesa) de B. P. Hasdeu, chiar dacă i se găsește și acestei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și ignorarea ei sau să adopte soluții suficient de eficient. În societățile tradiționale multe probleme fie persistă indefinit, fie sunt soluționate printr-un proces spontan de schimbare a condițiilor care le-au generat. Printre caracteristicile importante ale societăților moderne se numără asumarea problemelor sociale și, tot mai mult, abordarea strategică planificată a acestora. Soluționarea problemelor este, inevitabil, inclusă în procesul de dezvoltare socială. Din acest motiv, tematica problemelor sociale devine o componentă esențială a paradigmei dezvoltării sociale. Ea este baza dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituțiilor și principiilor) străine; în același timp, adepții acestei reprezentări consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxie etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și Virgil Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
primordial spre coordonarea politicilor economice în special în producția de cărbune și oțel. Pentru implementarea acestui obiectiv, au fost adoptate o serie de reglementări economice și sociale. Conform articolului 3 al Tratatului de la Roma, printre ariile de acțiune s-au numărat: „abolirea obstacolelor din calea liberei circulații a persoanelor, serviciilor și capitalului între statele membre, (Ă) crearea Fondului Social European, pentru a ajuta la crearea unor locuri de muncă și pentru a ridica standardul de viață, (Ă) asocierea țărilor și teritoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
precum Franța și Olanda. Este interesant faptul că, deși elaborarea Constituției este un proces extrem de complex, urmărind, în principal, reprezentarea intereselor tuturor statelor membre, acest act nu a reușit să obțină votul populației, fiind vehement criticat. Printre principalele critici se numără, paradoxal, faptul că nu reprezintă interesele cetățenilor și că nu reflectă Europa socială conturată din toate celelalte reglementări. Dincolo de speculațiile conform cărora votul de blam european a reprezentat un joc politic de culise îndreptat mai degrabă către configurația politică națională
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Carta verde a dezvoltării regionale în România (1997), în care au fost analizate disparitățile regionale din România și s-au indicat principiile, obiectivele și instituțiile necesare dezvoltării regionale. Printre criteriile de care s-a ținut cont în delimitarea regiunilor se numără vecinătatea geografică și existența unor disparități economice între județe care ar urma să fie rezolvate prin implementarea unei politici regionale. Studiile imediat următoare au scos în evidență existența unor disparități importante între nivelurile de dezvoltare în mediul urban și în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legitimității guvernării pe termen lung și la scăderea legitimității regimului politic pe termen lung. Studiile referitoare la factorii care determină legitimitatea unui regim al bunăstării au încercat să lege suportul acordat acestuia de o serie de factori printre care se numără: interesul personal al individului, orientarea ideologică, situația economică generală, tipul de serviciu oferit sau tipul de regim de furnizare a bunăstării (Petterson, 1995; Andersen, Pettersen, Svallfors, Uusitalo, 1999; Huseby, 1995; Wilensky, 1975; Coughlin, 1980). Cercetările relevă faptul că toți acești
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
raționale, conform căreia oamenii sunt actori raționali ce calculează avantajele și dezavantajele, costurile și beneficiile atunci când iau o anumită decizie, în cazul de față decizia de a susține un tip de politică socială. Printre promotorii acestei direcții de cercetare se numără Rose (1984) și Gelissen (Gevers, Gelissen, Arts, Muffels, 2000). Conform acestei orientări, suportul pentru un regim al bunăstării este influențat de interesele individuale. Cu alte cuvinte, suportul pentru o serie de beneficii și servicii sociale depinde de relevanța pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este de așteptat ca acestea să joace un rol foarte important în legitimarea unui regim. Cu toate acestea, așa cum arăta Lillbacka (1999), legitimitatea se sprijină nu numai pe valori, ci și pe o serie de alte componente, printre care se numără și componenta afectivă și cea rațională. Numeroase studii indică faptul că în situații de recesiune economică sprijinul acordat de indivizi creșterii cheltuielilor guvernamentale sau menținerii acestora la un nivel ridicat este în scădere (Alt, 1979; Blomberg, Kroll, 1999; Mullard, Spiker
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prietenii sunt mult mai puțin importanți decât familia în comparație cu nord-vestul continentului, frecvența declarată a întâlnirilor tinde să fie în sud la fel de mare sau chiar mai ridicată decât în centru și în est (figura). Grecii, turcii, italienii, spaniolii și portughezii se numără printre europenii care își întâlnesc cel mai des prietenii. Norma socială este cea a sociabilității ridicate, mai ales în raport cu fostele societăți comuniste, semnificativ mai închise în ce privește întâlnirea grupurilor de prieteni. Croația și Slovenia tind, în mare măsură, spre modelul sudic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
factorial ce caracterizează orientarea latentă către valorile unei culturi a încrederii. Indicatorul astfel calculat reflectă încrederea în 11 instituții: funcționarii publici, parlament, sistemul de protecție socială, justiție, poliție, sistemul de sănătate, sistemul educațional, sindicate, UE, ONU, presă. Țările nordice se numără din nou printre societățile ai căror cetățeni au o încredere relativ mai ridicată în instituții. Cele mai multe din restul democrațiilor vestice se plasează în jurul mediei. Spațiul ex-comunist se caracterizează printr-o încredere mai scăzută în instituții, chiar dacă țările cu o tranziție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
depins și de prezența unor calități care prezic astăzi disponibilitatea pentru implicarea în acțiuni comunitare. Promovarea în aceste organizații, pe de altă parte, a solicitat aptitudini care astăzi pot fi asimilate leadership-ului. Cei care nu au deținut aceste calități se numără printre membri pasivi ai comunităților de acum. Deținerea „activismului latent”, fără leadership, a constituit precondiția pentru cariere organizaționale scurte care au exclus accesul la poziții de conducere și se manifestă în zilele noastre prin contribuția aparent altruistă la bunul comun
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
duc la marginalizarea individului și a grupurilor sociale. Astfel, din 1927 până în 1952 formarea asistenților sociali a fost de tip universitar - patru ani; din 1952 până la 1969 a funcționat sub forma unui colegiu postliceal de trei ani. Atunci, România se număra printre puținele țări din lume care inițiaseră un program structurat și înalt calificat în cadrul unui sistem profesionist de asistență socială. O rețea complexă de tip interdisciplinar de asistență socială comunitară se dezvoltase în mediul urban, urmând să se generalizeze și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spre exemplu. Raportul dezvoltării umane din 2004 prezintă toate aceste obiective ale mileniului, care sunt propuse în scopul dezvoltării sociale, și prezintă, de asemenea, soluții pentru atingerea acestor obiective. Printre principalele cauze ale problemelor legate de starea de sănătate se numără, așa cum arată raportul, și problemele sistemelor sanitare. Se menționează ca problematice: • resursele limitate investite de unele guverne în asistența medicală și insuficiența resurselor pentru asistența primară; • inechitatea în oferta de servicii medicale (insuficiența resurselor dedicate mamelor și copiilor în mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țările membre includ atât măsuri focalizate pe aspectul educațional, cât și dezvoltarea unei rețele de suport mai complexe, care să integreze toți actorii implicați ( Comisia Europeană, 2001, p. 42). Printre provocările politicilor educaționale din țările membre ale Uniunii Europene se numără așadar reducerea dezavantajelor și asigurarea accesului la educație pentru grupurile defavorizate. Unele state membre urmăresc creșterea investițiilor în educație ca o soluție-cheie pentru prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale pe termen lung. Acest lucru implică dezvoltarea unor intervenții efective încă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
naționale au căzut de acord asupra oportunității proiectării și implementării unor planuri de combatere a sărăciei, cea severă cu deosebire, prin măsuri focalizate cu caracter incluziv, la nivel local, național, subregional și internațional. Printre rezultatele unor astfel de întâlniri se numără decizia de a proiecta și implementa planuri naționale de combatere a sărăciei și incluziune socială, în actualele și potențialele state membre ale UE, ca și formularea unui set opt de obiective sociale, cunoscute sub denumirea de obiectivele de dezvoltare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
promovarea programelor de suport social bazate pe testarea mijloacelor, descentralizarea și promovarea sectorului privat în administrarea politicii sociale și stabilizare economică prin controlul inflației și al deficitelor bugetare (UN, 2001; Townsend, 2002). Între efectele negative ale respectării condițiilor PAS se numără scăderea ocupării și deteriorarea salariilor, creșterea ocupării cu timp parțial, ca și a celei informale, scăderea puterii de negociere a muncitorilor, falimentul unui important segment de întreprinderi mici și mijlocii, invadarea pieței interne cu importuri ieftine, reducerea creditelor din cauza dobânzilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
salariul median crescând de peste cinci ori. Totuși, aceasta nu este situația cea mai defavorabilă. Țări precum Federația Rusă (unde ponderea s-a triplat) are o treime dintre salariați în zona salariilor mici, în timp ce Azerbaidjanul (unde ponderea „doar” s-a dublat) numără între salariații cu salarii mici aproape 40% din total. Cea mai mare stabilitate a distribuției salariale se întâlnește în Republica Cehă, țară care înregistrează, de altfel, și cea mai mică creștere a inegalității totale (tabelul 3) și care cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Măsurarea dezvoltării la nivel teritorial Valorile naționale și internaționale ale indicatorilor sunt adesea insuficiente pentru a informa intervențiile cu privire la grupurile și zonele care au cea mai stringentă nevoie de suport. Printre efectele limitative ale analizei doar la nivel național se numără: riscul proiectării eronate a intervenției: de exemplu, un program de încurajare a cuprinderii populației de vârstă școlară în învățământul formal nu este necesar dacă un stoc scăzut de educație pe plan național e urmarea nivelului scăzut de școlarizare a generației
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un program de formare a capacităților naționale și locale de colectare și diseminare a unor indicatori referitori la problemele dezvoltării urbane și programele de ameliorare a condițiilor de viață în mediul urban. Printre aspectele vizate de setul de indicatori se numără: utilizarea terenurilor, densitatea rezidențială, dinamica populației, dezvoltarea socioeconomică (rata sărăciei, ocuparea în sectorul informal, mortalitatea infantilă, participarea școlară etc.), dotarea locuințelor, securitatea locuirii, transportul urban, calitatea mediului și administrație locală (May R. et al, 2000). O problemă importantă este deficitul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]