26,718 matches
-
care ei au avut cel din urmă domiciliu comun. Explicația acestei reglementări rezidă în aceea că, de principiu, șansele ca probele să poată fi administrate mai ușor la instanța domiciliului pârâtului, sunt egale cu cele ale administrării la instanța domiciliului reclamantului 100. Dacă pârâtul nu are domiciliul în țară sau domiciliul său nu este cunoscut, instanța competentă a judeca divorțul este aceea în circumscripția căreia se află domiciliul reclamantului. Referitor la situația în care soțul pârât are domiciliul în străinătate, disp
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
instanța domiciliului pârâtului, sunt egale cu cele ale administrării la instanța domiciliului reclamantului 100. Dacă pârâtul nu are domiciliul în țară sau domiciliul său nu este cunoscut, instanța competentă a judeca divorțul este aceea în circumscripția căreia se află domiciliul reclamantului. Referitor la situația în care soțul pârât are domiciliul în străinătate, disp. art.607 C.proc.civ.nu au fost modificate prin art.20 din Legea 105/1992101, fiind în concordanță cu ele și sunt determinate de faptul că legea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
că legea română trebuie să-și ocrotească în primul rând cetățenii care locuiesc în țară și să asigure judecarea litigiilor de această natură de către instanțele române. Nimic nu ar justifica judecarea divorțului de către o altă instanță decât aceea a domiciliului reclamantului. Când soțul pârât nu are domiciliul cunoscut, judecata procesului la o altă instanță decât cea în circumscripția în care se află domiciliul reclamantului, ar crea dificultăți nejustificate acestuia, modalităților de administrare a probelor. b) Acțiunea de divorț Acțiunea de divorț
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de către instanțele române. Nimic nu ar justifica judecarea divorțului de către o altă instanță decât aceea a domiciliului reclamantului. Când soțul pârât nu are domiciliul cunoscut, judecata procesului la o altă instanță decât cea în circumscripția în care se află domiciliul reclamantului, ar crea dificultăți nejustificate acestuia, modalităților de administrare a probelor. b) Acțiunea de divorț Acțiunea de divorț are un caracter strict personal, motiv pentru care ea nu poate fi introdusă decât de către soți. Soția minoră poate introduce singură acțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
art.612 qalin. 4 C. procedură civilă). Când cererea de divorț se întemeiază pe acordul ambilor soți, conf. art.38 alin.2 C.fam., ea va fi semnată de către ambii soți. La primirea cererii de divorț, președintele instanței va da reclamantului sfaturi de împăcare, similar cu ea va proceda și în cazul divorțului-sancțiune. Fiind o acțiune cu caracter strict personal, cererea de divorț presupune prezența reclamantului la fiecare termen de judecată. c) Părțile în procesul de divorț În conformitate cu art.614 C.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
va fi semnată de către ambii soți. La primirea cererii de divorț, președintele instanței va da reclamantului sfaturi de împăcare, similar cu ea va proceda și în cazul divorțului-sancțiune. Fiind o acțiune cu caracter strict personal, cererea de divorț presupune prezența reclamantului la fiecare termen de judecată. c) Părțile în procesul de divorț În conformitate cu art.614 C.proc.civ. "în fața instanțelor de fond părțile se vor înfățișa în persoană", afară numai dacăunul dintre soți: > execută o pedeapsă privată de libertate; > este împiedicat
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
constată că pârâtul nu domiciliază acolo, va dispune citarea lui la domiciliul său precum și, dacă este cazul, la locul său de muncă". Instanțele au obligația de a verifica din oficiu îndeplinirea procedurii de citare a părților. d) Prezența obligatorie a reclamantului La procesul de divorț se cere prezența obligatorie a reclamantului și dacă la termenul de judecată în prima instanță reclamantul lipsește nejustificat și se prezintă numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută. Această măsură se bazează pe o prezumție
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
la domiciliul său precum și, dacă este cazul, la locul său de muncă". Instanțele au obligația de a verifica din oficiu îndeplinirea procedurii de citare a părților. d) Prezența obligatorie a reclamantului La procesul de divorț se cere prezența obligatorie a reclamantului și dacă la termenul de judecată în prima instanță reclamantul lipsește nejustificat și se prezintă numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută. Această măsură se bazează pe o prezumție de renunțare a reclamantului la judecată, la care pârâtul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de muncă". Instanțele au obligația de a verifica din oficiu îndeplinirea procedurii de citare a părților. d) Prezența obligatorie a reclamantului La procesul de divorț se cere prezența obligatorie a reclamantului și dacă la termenul de judecată în prima instanță reclamantul lipsește nejustificat și se prezintă numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută. Această măsură se bazează pe o prezumție de renunțare a reclamantului la judecată, la care pârâtul nu se poate opune, cerând judecarea în lipsă. Dacă lipsește soțul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
divorț se cere prezența obligatorie a reclamantului și dacă la termenul de judecată în prima instanță reclamantul lipsește nejustificat și se prezintă numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută. Această măsură se bazează pe o prezumție de renunțare a reclamantului la judecată, la care pârâtul nu se poate opune, cerând judecarea în lipsă. Dacă lipsește soțul pârât, cererea se va judeca potrivit regulilor de drept comun. În cazul în care pârâtul a făcut cerere reconvențională, el este obligat să se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
judecarea în lipsă. Dacă lipsește soțul pârât, cererea se va judeca potrivit regulilor de drept comun. În cazul în care pârâtul a făcut cerere reconvențională, el este obligat să se prezinte la termenul de judecată în prima instanță, iar absența reclamantului nu poate fi prezumată ca o împăcare a soților, deci cererea reconvențională se va judeca. Când la termenul de judecată în prima instanță lipsesc ambele părți, cererea va fi respinsă ca nesusținută. La divorțul prin acordul soților, la termenul de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
încredințarea acestora. El poate interveni în orice fază a procesului de divorț. f) Soluționarea divorțului A. Generalități Procedura de judecare a divorțului este reglementată în cuprinsul art.607-619 C.proc.civ. și președintele instanței, primind cererea de divorț, va da reclamantului sfaturi de împăcare și, în cazul în care acesta stăruie în cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei. Cind cererea de divorț se întemeiază pe alienație mintală sau debilitate mintală cronică, ori pe o boală gravă cronică și contagioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
să facă cerere reconvențională, cel mai târziu până la prima zi de înfățișare în ședința publică, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată, pârâtul va putea face cerere reconvențională până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului. Cererea reconvențională se va introduce la aceeași instanță care judecă procesul de divorț și se va judeca, în virtutea prorogării de competență împreună cu cererea reclamantului. Prin derogare de la dispozițiile art. 120 alin. 2 C. proc. civ., în materia divorțului nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
după această dată, pârâtul va putea face cerere reconvențională până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului. Cererea reconvențională se va introduce la aceeași instanță care judecă procesul de divorț și se va judeca, în virtutea prorogării de competență împreună cu cererea reclamantului. Prin derogare de la dispozițiile art. 120 alin. 2 C. proc. civ., în materia divorțului nu este posibilă disjungerea cererii reconvenționale de cererea principală. Dacă motivele divorțului s-au ivit după începerea dezbaterilor la prima instanță și în timp ce judecata primei cereri
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cereri se afla în apel, cererea reconvențională va fi făcută direct la instanța investită cu judecarea apelului. Neintroducerea cererii reconvenționale în termenele arătate mai sus atrage decăderea pentru soțul pârât din dreptul de a cere divorțul, afară de cazul când cererea reclamantului a fost respinsă și motivele divorțului s-au ivit pe urmă (art.610 C.proc.civ.). Renunțarea reclamantului la cerere (chiar dacă pârâtul se împotrivește) nu are nici o înrâurire asupra cererii reconvenționale făcute de pârât, care nu are facultatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cererii reconvenționale în termenele arătate mai sus atrage decăderea pentru soțul pârât din dreptul de a cere divorțul, afară de cazul când cererea reclamantului a fost respinsă și motivele divorțului s-au ivit pe urmă (art.610 C.proc.civ.). Renunțarea reclamantului la cerere (chiar dacă pârâtul se împotrivește) nu are nici o înrâurire asupra cererii reconvenționale făcute de pârât, care nu are facultatea de a alege între acțiunea directă și cererea reconvențională, fiind obligat, dacă vrea să ceară desfacerea căsătoriei din vina reclamantului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
reclamantului la cerere (chiar dacă pârâtul se împotrivește) nu are nici o înrâurire asupra cererii reconvenționale făcute de pârât, care nu are facultatea de a alege între acțiunea directă și cererea reconvențională, fiind obligat, dacă vrea să ceară desfacerea căsătoriei din vina reclamantului, să folosească ultima cale. C. Probele admise în procesele de divorț Divorțului cunoaște unele particularități în materia probațiunii judiciare, derogatorii de la dispozițiile dreptului comun, sub două aspecte și anume: > mijloace de probă neadmise în dreptul comun și admise în materia divorțului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
alin. ultim, C.proc.civ.). Acest mijloc de probă însă, va putea fi folosit în legătură cu cererile accesorii cererii de desfacere a căsătoriei. Mijloacele de probă cât și sarcina probei sunt reglementate de prevederile dreptului comun, conform cărora, sarcina probei incumbă reclamantului, care va trebui să dovedească faptele invocate; pârâtul, dacă face și el o cerere, devine reclamant, astfel încât trebuie să dovedească de asemenea cele susținute. D. Impacare in timpul litigiului privind divortul Împăcarea soților este posibila în toate fazele de judecată
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
perimare. Instanța nu ar putea să constate perimarea apelului sau recursului, care ar avea ca efect trecerea în puterea de lucru judecat a hotărârii prin care căsătoria a fost desfăcută prin divorț, ci va lua act de împăcarea soților iar reclamantul va putea introduce o nouă cerere de divorț pentru faptele petrecute după împăcare și se va putea folosi și de faptele anterioare. E. Măsuri provizorii în timpul procesului de divorț 102 Art.613 C.proc.civ. introdus prin Decretul nr.174
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
617 alin.1 C.proc.civ.). Ambele părți pot solicita instanței ca hotărârea prin care se pronunță divorțul să nu se motiveze (art.617 alin.2 C.proc.civ.). Instanța de judecată nu poate desface căsătoria din motive imputabile exclusiv reclamantului, astfel că, acțiunea se respinge. Divorțul se poate pronunța din vina exclusivă a soțului reclamant dacă pârâtul a introdus cerere reconvențională ori acțiune de divorț și, în urma probelor administrate cererea principală a fost respinsă, iar cererea reconvențională ori acțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prin moartea părții care are interes să facă apel sau prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea. Termenul de recurs este același ca cel de apel: 30 zile de la comunicarea hotărârii. Părțile pot renunța la acest termen. Recursul reclamantului împotriva sentinței prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesusținut dacă la judecată se prezintă numai pârâtul (art.619 alin.2 C.proc.civ.), în schimb, recursul pârâtului se va judeca chiar dacă se înfățișează numai reclamantul (art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Recursul reclamantului împotriva sentinței prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesusținut dacă la judecată se prezintă numai pârâtul (art.619 alin.2 C.proc.civ.), în schimb, recursul pârâtului se va judeca chiar dacă se înfățișează numai reclamantul (art.619 alin.3 C.proc.civ;). Durata termenului de recurs este de 30 zile chiar și în cazul în care calea de atac nu privește soluția dată în divorț, ci modul în care au fost rezolvate cererile accesorii, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de specialitate în străinătate, se justifică menținerea numelui după căsătorie. Instanțele au considerat motiv temeinic pentru păstrarea numelui după căsătorie durata lungă a căsniciei (25 ani) și faptul că soția are 2 copii cu același nume, unul dintre ei student. Reclamantul poate reveni la propria sa cerere formulată la instanța de fond, solicitând în recurs, să nu mai poarte numele pârâtului, avut în timpul căsătoriei. Dacă nu se face dovada unui prejudiciu, moral sau material, în caz de revenire prin divorț la
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prin divorț, pe calea unei acțiuni principale, fie concomitent și în cadrul acțiunii de divorț, precum și ca o cerere incidentală sau accesorie, potrivit art.17 C.proc.civ., după introducerea acțiunii de divorț. În afara mențiunilor obișnuite ale oricărei acțiuni în justiție, reclamantul trebuie să indice în cererea de partaj, potrivit art.2 Legea nr.603/1943 toate bunurile comune a căror împărțire o cere, întinderea contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor respective, datoriile și creanțele soților, unul față de celălalt, precum și față de terțele
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
vicii de consimțământ, recunoașterii ce ar corespunde adevărului, nu este în interesul copilului iar dreptul familiei cunoaște, dimpotrivă, principiul ocrotirii intereselor copilului; persoana care cere anularea se poate regăsi într-una din următoarele situații: recunoașterea corespunde adevărului, ceea ce înseamnă că reclamantul ar trebui să afirme, în față instanței, că a recunoscut un copil, care este al său, dar că această recunoaștere, deși conformă cu realitatea, nu a făcut-o decât din eroare, ori sub imperiul constrângerii, ori datorită răului exercitat împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]