26,750 matches
-
GH. GH este secretat de celulele somatotrope din hipofiza anterioară și stimulează secreția de IGF-I tisulară (hepatic, osos etc.). IGF-I circulant are rol de feedback negativ (inhibitor) asupra secreției de GH, autoreglând astfel axa somatotropă în funcție de necesarul organismului. Ritmul secretor al GH este reglat de doi hormoni peptidici hipotalamici, secretați de neuroni parvocelulari situați în nucleii hipotalamici arcuat și suprachiasmatic: un hormon stimulator (GHRH, schematizat în culoarea verde) și un hormon inhibitor (somatostatina sau SRIF, roșu). Cei doi hormoni
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
profunzime. Imaginilor spectacolului le lipsește memoria adâncă . Acestea nu sunt menite a propune spre decodare și receptare o paletă complexă de conotații coexistente a căror lectură să transceandă viteza cotidiană a consumului de informații. Imaginea spectacol adaptată cu succes la ritmul acestui consum informațional, pierde din complexitatea ofertei de lecturare. Calitatea ei este inadaptată existenței culturale pe termen lung. În plus, scara utilizării contemporane și existența deloc pasivă În câmpul mediatic, recomandă fotografia spectacol ca fiind un foarte probabil agent de
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
din lumea premodernă a echilibrului organic dintre nevoi și produse, ne aflăm În mediul necesității forțate de a asimila supraproducția industrială. Densitatea pseudo-nevoilor inventate, pentru a absorbi În consum densitatea producției de masă, indică faptul că acordarea fără excedent a ritmului evoluției tehnologice cu cerințele binelui comun real, ține Într-o mare măsură de un echilibru pierdut al premodernității. În modernitate, tehnologia disociată necesității organice devine un mit autonom și seducător, iar În modernitatea „lichidă― alui Zygmund Bauman se transformă În
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
au fost extinse. De remarcat că majoritatea caselor noi construite sunt case de vacanță. Densitatea în zona de locuit este de 8,4 locuitori/ ha. În intravilan, densitatea este de 4,2 locuințe/ ha. Regimul de construcție este predominant parter. Ritmul de construire este de circa 9 locuințe pe an. Au fost terminate 12 locuințe în 1996, 9 locuințe în 1998, 12 în 1999 și doar 4 în 2000. III.5.1 ZONE FUNCȚIONALE Zona de locuințe este zona caracteristică a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
obscur și controversat”, ca de altfel interpretarea și semnificația sa, definit în relație cu comportamentul uman, deoarece este expus observației și descrierii. Pentru acest motiv, Scheler vorbește de „comportament instinctiv”, considerat ca un comportament teleologic care se desfășoară după un „ritm rigid și constant” și „răspunde la situațiile care se prezintă într-o manieră tipică și sunt importante pentru viața speciei, dar și pentru experiența particulară a individului”. A treia formă psihică este indicată ca „memorie asociativă”, al cărei fundament rezidă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
determină în mod inevitabil schimbări la nivelul raporturilor dintre persoane și, prin urmare, în contextul destul de complex al familiei. De aceea, problemele care au atras atenția îngrijorătoare a Magisterului par să fie următoarele: teama provocată de creșterea populației într-un ritm mai rapid decât resursele care există, teamă legată și de neliniștea crescândă a atâtor familii și popoare în fază de dezvoltare. La aceste preocupări se adaugă alți factori economici și sociali, precum condițiile de muncă, locuința și educația tineretului. De
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o viziune imuabilă a lumii. Acest aspect nu poate fi lăsat în umbră atunci când este vorba de o viziune dinamică a lumii, în care același concept dobândește un conținut diferit, mai energic. În filosofie, de exemplu, lucrurile au decurs în ritmuri și căi diferite, deoarece, așa cum recunoaște, „orice sistem filosofic a încercat să definească propriul concept de natură”. Unul din modelele acestei constatări îl regăsim în filosofia personalistă a lui M. Buber în care natura este îmbogățită de raportul Tu-Noi-Eu. În
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
imaginile sale îndrăznețe și complicate până la neverosimil, tulburările cosmice cele mai ciudate, ființele angelice și demonice în formele cele mai variate și impresionante, într-o bătălie fără oprire. La acestea se adaugă intuiții teologice splendide, liturghii cerești, îndemnuri cu un ritm persistent, descrise cu o fantezie fără limite, aproape să provoace un sens de amețeală ușoară. După o primă lectură s-ar putea afirma, împreună cu filosoful Friedrich Nietzsche, că această Carte a Apocalipsului este „cea mai haotică dintre toate invectivele scrise
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și de alți dramaturgi, de la A. de Herz la Victor Eftimiu. Ca prozator, R. a fost remarcat mai ales pentru romanul cu substrat autobiografic Mâl, proiecție a unei obsesii erotice. Scris într-un stil limpede și alert, gazetăresc, marcat de ritmul precipitat al dezvoltării conflictului, ca într-o piesă de teatru (Perpessicius l-a numit, prin opoziție cu romanul-fluviu, „roman-cascadă” sau „roman-torent”), Mâl poate interesa prin tematică, fiind - observa tot Perpessicius - „un roman de predestinări tragice, un roman de dragoste nefericită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
de Blestemul bardului al lui Uhland) se conturează un portret sugestiv al cântărețului străin de acestă lume, cu elemente ce îl apropie, pictural, de imaginea Luceafărului eminescian. Z. a încercat, cu mare ușurință în versificare, diferite tipuri de strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta Rece, subintitulată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
denote intenționalitatea), cuprinzând o succintă prezentare critică, în care I. Negoițescu remarca „o neliniște primară, ce corespunde instinctului sexual pur” și îl califica pe autor drept un „notar al fărâmițării umane”. Odată consacrat ca poet, I. își publică volumele în ritm cvasibienal. Din 1973, timp de mulți ani, va fi director al unor cinematografe din București („Viitorul”, apoi „Doina”), pe care le transformă, programând constant numai filme de excelentă calitate artistică, în adevărate centre de cultură și educație estetică, pepiniere de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
să se întrebe care este tendința dominantă în dezvoltarea turismului: se va dezvolta un turism al recreerii, ordinii, care prin amenajări inspirat realizate va fi o sursă de regenerare pentru omul tracasat de agresivitățile vieții urbane (aglomerare, zgomot), precum și de ritmurile unei activități intense, sau va fi un turism al conflictelor cu natura, care este rezultatul unei dezvoltări haotice, dezvoltare ce poate compromite menținerea unui echilibru ecologic absolut necesar pentru viață? Pentru definitivarea unei strategii de amenajare turistică, de însemnătate deosebită
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
turistice; • prelungirea previzibilă a sezonului turistic cu posibilități de contractare a perioadei exploatate, în funcție de factori climatici, de distanțele țărilor emițătoare de turiști și de atracțiile oferite; • localizarea polilor de dezvoltare turistică în raport cu planul general de amenajare a teritoriului și cu ritmurile de dezvoltare a diferitelor sectoare ale economiei naționale și ale regiunii; • conturarea măsurilor de salvgardare și punere în valoare a patrimoniului natural și cultural al țării, ținându-se seama de concentrația rezultată din amenajarea turistică. La toate aceste obiective trebuie
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
numărului de vizitatori în Miami. Pasagerii acestor iahturi pot zbura până la Miami, și să se îmbarce acolo, având astfel mai mult timp disponibil pentru vacanță în porturile din sud. Excursiile din fiecare port sunt așteptate, ca o necesară schimbare de ritm pentru pasagerii navelor, și oferă oportunități pentru cei care oferă excursii în autobuze, în automobile sau vizite de interes special, cum ar cele la centrele comerciale din porturi și în împrejurimi. Transportul fluvial este mai puțin utilizat ca mijloc de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de stațiuni profilate pe schiat. Într-o primă clasificare a tipurilor de dezvoltare a terenurilor de schi din Alpii francezi, studiul afirmă că în orice situație intervin trei seturi de factori: • starea comunității locale la începutul dezvoltării: dimensiuni, dinamism, facilități. • ritmul dezvoltării: dacă acesta coincide sau nu cu posibilitățile de creștere a comunității locale. • caracteristicile zonei și posibilitățile tehnice și financiare de dezvoltare a acesteia. Studiile dezvoltă acești factori și sunt prezentate (Pearce, 1989, p.67-74), în general, două scenarii diferite
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
al gradului de stăpânire al cunoștințelor și abilităților necesare asimilării conținuturilor etapei ce urmează. Rezultatele obținute la aceste probe furnizează sugestii învățătorului privind oportunitatea adoptării unui program diferențiat Sistematizarea conținuturilor prin delimitarea și ordonarea unităților de învățare, accesibilizarea conținutului privind ritmul de parcurgere, ordonarea logică a acestora imprimă o flexibilitate proiectării. Unitățile de învățare au scopul de a accentua necesitatea unui demers didactic centrat pe elev, având o structură deschisă și flexibilă: determinând formarea unui comportament specific, generat prin integrarea unor
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
învățământ care sunt recepționate de factorii care realizează comanda. Din experiența didactică, am constatat că probele de evaluare propuse asigură o îmbinare a muncii frontale cu munca individuală, iar fișele de lucru au constituit un mijloc important pentru a testa ritmul de lucru al copiilor, calitatea lucrărilor, nivelul de pregătire, nivelul de dezvoltare intelectuală a fiecărui copil în parte precum și spiritul de competiție și de inițiativă. Practica a demonstrat că acest sistem de evaluare duce la creșterea randamentului activității didactice prezentând
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
megalopolisuri", "metapolisuri" etc.), iar sociologii trebuie să analizeze mobilitatea ca fapt social total (mobilitatea schimbă organizații, instituții și reprezentări, schimbă mize ale societății urbane, schimbă datele libertății individuale și ale cetățeniei). Trebuie analizate impactul schimbării domiciliului, a locului de muncă, ritmurile mobilității, interacțiunile, schimbările de rol și statut, efectele mobilității produse de "dorința de a evada" etc. 4. Ce fel de oraș vrem? Specialiștii 1 ne spun că ar trebui să asistăm la emergența unui nou tip de sistem urban, în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Doilea Imperiu care rezerva guvernului dreptul de a desemna primarii și președinții consiliilor generale. Dar dincolo de aceste transformări juridice, constatăm că abia regimurile preocupate de creșterea industrială au făcut din comună un partener al vieții economice. Din 1830 până în 1870, ritmul mediu anual de creștere în buget a totalului cheltuielilor comunelor a fost de 12,5 %. Acțiunea municipală era dirijată, în primul rând, către învățământ, către rețeaua de drumuri și poduri, către poliție, în timp ce politicile de redistribuire și de asistență socială
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care muncitorul dădea o parte din indemnizația globală ca să se poată instala ca meșteșugar în mediul rural. Această soluție prezenta avantaje: în primul rând, îi dădea muncitorului ocazia să beneficieze de aerul curat de la țară și să lucreze într-un ritm lejer, fapt care-i permitea să fie mai aproape de condițiile asemănătoare cu cele ale tratamentului prin care spera să-și prelungească viața. Astfel, precizează Alain Cottereau, muncitorii "evitau spitalizarea sub tutela organizațiilor de binefacere. Își păstrau libertatea și, dacă era
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a concepțiilor privind politica urbană. În ciuda promisiunilor unui control mai eficient al clasei muncitorești prin promovarea urbanului, proprietarii imobiliari și funciari preferau să asigure rentabilitatea capitalurilor lor decât să facă ceva pentru securitatea lor politică. Această atitudine dă seama de ritmul lent în care s-a operat industrializarea societății franceze. În Franța, statutul social valorizat a rămas mai mult timp atașat mai curând proprietății pământului, rentei și responsabilității funcțiilor decât acumulării profitului industrial. Numai odată cu conversia societății spre industrie, noțiunea de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
devenea, la mijlocul anilor 1960, stindardul modernismului. Forța prospectivei consta în a face ecou într-o conjunctură obnubilată de schimbare. Societatea este în același timp fascinată și îngrijorată de evoluția științei și tehnicii (puterea nucleară și informatica). Ea se îngrijora de ritmul amețitor al transformărilor (în special, accelerarea urbanizării). Euforia economică mergea în paralel cu nenorocirea sociologică. Prospectiva își datora audiența capacității sale de a integra într-o manieră pozitivă tema "accelerării istoriei", devenită banală și recurentă în privința argumentelor. Devenea inutil să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unei clare carențe a inițiativei private și sub rezerva că interesul general comunal o justifica. Conținutul acestui interes trimitea rapid la considerații sociale: se acompania social o dezvoltare economică ce era percepută ca fiind în afara controlului aleșilor. Progresiv și în ritmuri diverse, primarii au luat la cunoștință că dezvoltarea serviciilor colective avea influență asupra activității economice. Insuficiența locuințelor și a echipamentelor putea fi cauza pentru care întreprinderile plecau sau nu veneau în orașul respectiv. Dezvoltarea urbană nu era condamnată să urmeze
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
construcțiile noi către reglementarea și controlul piețelor de locuințe existente. Jean-Paul Lacaze deplânge "stereotipul vehiculat de mass-media și de organismele profesionale [care] spun că un bun ministru al locuințelor este cel care face efortul să obțină mijloacele financiare necesare accelerării ritmului construcțiilor noi, dincolo de plafonul fatidic de 300 000 de locuințe pe an. Propunerea ca prioritatea să fie adaptarea globală a ofertei de locuințe la posibilitățile și preferințele diverselor categorii de utilizatori nu reține atenția decidenților"406. Și totuși, descentralizarea politicii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în cei care le încalcă proprietatea...). Deocamdată vederile științifice asupra acestor fenomene se rezumă la noi la descrieri sumare și statistici superficiale. 1 În numeroase țări ale Americii Latine urbanizarea este comparabilă cu cea din Europa și America de Nord; în Africa ritmul creșterii urbane este rapid, iar în Asia proporția populației care trăiește fenomenul urban este enormă. 1 Le Galès, P., Le retour des villes européennes: sociétés urbaines, mondialisation, gouvernement et gouvernance, Presses de Sciences Po, Paris, 2003. 2 "Où va la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]