29,295 matches
-
o culoare de zare. O lume din fărâme de ceți, Savurau un delir în ispită, În amiezi despletite de vieți Părăsea o eternă iubită. Ele se duc și se vor Nisipul de lună zglobie Cu îngerii demoni la sfatul de dor, Cu îngerii lună pe-o ardere vie. Să plângem în taină Sufletul blând ce-a plecat În țărâna de stele C-un veșnic înnoptat. Să plângem noi oamenii, să plângem În glasul înghețat de erori, Sunt semenii lunii cu aripi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
tăcerea de noapte. Să plângem la Dumnezeul din Cer, Va veni, va face dreptate Peste timpul de azi, peste timpul de ieri. Vaslui, 01-11-1994 PLOILE DEZBRĂCATE-N GENUNI recviem pentru prof. Iancică Dobriță Norii s-au plimbat în cerul de dor Cu ploaia sărutată de-o umbră, Cu brațele albe de zori Și sufletul aer de-o zână. Prin parcul cu băncile noastre Plimbarea albastră dansa ca un vis. Ne urmărea întunericul plâns Din fulgerările caste. Cuvintele erau venite din vieți
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Păscălin, Adriana Flondor, Valentina Roșca Și de-ar fii ca Dumnezeu să poată să șteargă lacrima uscată sub pământ Omenirea din dureri mai iartă Floarea întunecată de mormânt. Și de-ar fi ca îngerul de pază Să lumineze nopțile de dor Când trupul de țărană se-ncarnează Prin veșnicia albului fior. Eu aș veni alături de tritețe Îngenuncheată-n florea de pământ Când bătrânețea ninsă-n dimineți Aprinde-n taină o CANDELĂ DE VÂNT. DURERE DINTRE VEȘNICIE în memoria mamei, Elena Costea S-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pe-acest pământ... De veți vedea un nor Și veți vroi să plângeți, Voi fi-n al vostru dor Șoptindu-vă: Nu plângeți! DUREREA NEMURIRII DINTRE ZORI în memoria mamei ELENA COSTEA Sunt tristă-n miezul nopții și mi-e dor De-o adiere scumpă de la mama, Îmi vine iar să plâng și nu mai pot să dorm Și-n mine sufletu-i de-a valma. N-am cui să spun cât mi-e de greu, Îmi plânge inima mai tare
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
sufletu-i de-a valma. N-am cui să spun cât mi-e de greu, Îmi plânge inima mai tare, Privesc atent copilul meu Și-n gânduri iarăși e-ntristare, Odihnă nu mai am și nici nu pot, M-apasă dorul și nu mi-e bine, De-ar mai trăi mama s-o revăd Aș trece mai ușor prin zile. Eu nu mai am nici o putere Să lupt cu morile de vânt, În mine e târziu și-s efemere, Iar îngerii
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mine când viețuiești pe aerul din ierni. NORI DE STEA Spun mamei că a mai trecut o zi Și-am stat să o privesc Din patul ei de-a nemuri Doar lacrimi se lungesc. Spun mamei c-o să-mi fie dor Și iar încep a plânge Cu al nemuririi nor S-a dus prin nor de sânge... Spun mamei că nu pot Să mă despart de ea În casa-n care stam ades Și ea mă alina... Spun mamei că e
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
-n cuvinte-am să revin Cu nopțile trecute în zadar. Și-n gustul toamnei sidefie Eu n-am știut să prețuiesc, Din cer aștept să mai învie Să-i spun cât de mult o doresc... Și-n simțul clipelor de dor O lume-ntreagă o să știe Că-n ceruri are somn ușor Și-n taine sufletul se mbie. Îi aud cuvintele frumoase Și nu mai știu de-i rătăcire... Va mai veni târziu pe-acasă Și-mi va șopti de nemurire
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
să ating a Lui nemurire Țesută pe-un deal în fir de iubire Mereu să rămân ancorată de cer Cu ochii scăldați in divinul mister La poarta de lacrimi mi-am pus iar zăvor, Isus mă alină atunci când mi-e dor, Pe frunte-mi coboară cunună de vis Și gându-mi ridică spre zări din abis. De când Îl cunosc privesc des în mine, Atunci când mi-e greu colind zări senine, Speranța mă urcă, nu cad la pământ, Ascult și mi-e
Fir de speran?? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83333_a_84658]
-
Plânge iarna Elena Marin Alexe Plânge iarna printre vii, În batiste albe reci. Ulițele sunt pustii, Când prin viscol le petreci. Satul pare-ncremenit În tăcere cufundat. Somnul l-a ademenit, Noaptea dor a legănat. Cu privirea dusă-n gol Mai răman să mai adun, Câțiva fulgi ce zburdă-n stol, Leac la inima să-i pun. Mai târziu, pe lângă foc, Rătăcesc în poezii Diamante, ce-și fac loc Iarna-n nopțile târzii
Pl?nge iarna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83325_a_84650]
-
Vânt și dor Elena Marin Alexe Bate vântu-n ram de nuc Răvășind grădina toată Nu știu calea s-o apuc Peste tot e numai zloată Bate vântul printre vii Biciuind fără de milă Plâng butucii goi pustii Lapovița-mi face silă Bate vântul răscolit
V?nt ?i dor by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83334_a_84659]
-
silă Bate vântul răscolit Alungând toți trecătorii Porțile au amuțit Sus pe cer se-nchină norii Bate vântul bate rău Crengile se crapă moarte Apa-ngheață în pârău Gândul meu zboară departe Bate-un vânt rătăcitor În fereastra de la tindă Dorul meu cheamă alt dor Din scrisoarea de sub grindă
V?nt ?i dor by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83334_a_84659]
-
Alungând toți trecătorii Porțile au amuțit Sus pe cer se-nchină norii Bate vântul bate rău Crengile se crapă moarte Apa-ngheață în pârău Gândul meu zboară departe Bate-un vânt rătăcitor În fereastra de la tindă Dorul meu cheamă alt dor Din scrisoarea de sub grindă
V?nt ?i dor by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83334_a_84659]
-
Când streșinile plâng Elena Marin Alexe În noaptea asta streșinile plâng, comori de perle în palme se strâng, tremură-n mine, amintiri ce-s vii, arome de flori , dor de bucurii. Mugurii tresar sub fulgul de nea, visând soarele ce-n zări hoinărea la verdele crud mă gândesc mereu și speranță port în sufletul meu. În noaptea asta streșinile plâng și cu jalea lor inima îmi frâng, adă Doamne
C?nd stre?inile pl?ng by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83341_a_84666]
-
timpului pierdut tânjesc după primavară să colind câmpul cu flori iarba verde să răsară când se-așterne roua-n zori roata lumii se-nvârtește toarce timpul fantezii har poetul împletește vers în nopțile târzii trece-o clipă alta vine moare dor se naște dor pleacă rău și alt rău vine totul este trecător
Num?r zilele by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83338_a_84663]
-
după primavară să colind câmpul cu flori iarba verde să răsară când se-așterne roua-n zori roata lumii se-nvârtește toarce timpul fantezii har poetul împletește vers în nopțile târzii trece-o clipă alta vine moare dor se naște dor pleacă rău și alt rău vine totul este trecător
Num?r zilele by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83338_a_84663]
-
Trec neguri prin mine, curg ape șuvoi Se scot și se pun bariere-ntre noi..... Și plânsul din mine întreabă-n tumult De ce mă iubești Isuse, de ce așa mult ? Sunt tristă de tot, sunt golita de gânduri Te caut cu dor, Te găsesc printre rânduri Și-mi ceri cu credința de Tine s-ascult... De ce mă iubești, Isuse, de ce așa mult ? Eu știu că la Tine e pace, e bine... Simt cum se sfărîma-ncet Eul din mine, Te caut, mă cauți
Elegie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83323_a_84648]
-
Ești femeie Elenă Marin Alexe ( Geaninei Lisandru, cu aleasă prietenie) Ești intensitate, lujer de floare, uneori ești senin, profunzime, dulce candoare. Ești mama, ochiul ce plânge, uneori ești nor, amăgire, brațul ce strânge. Ești zâmbet, dar de viață, uneori ești dorul, răbdarea, dulcea speranța. Ești virtute, iertare, uneori ești jertfă pe altarul casei, dulce-alinare. Ești în tot și-n toate scânteie, dragoste-i numele tău, femeie!
E?ti femeie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83340_a_84665]
-
văzduh lovind-o mereu cu ciocul și dusă a fost... Puii au rămas singuri. Piu, piu, piu! strigau ei răsucindu-și gâturile ca să privească cerul. Dar nu au mai văzut-o pe mama lor. Piu, piu, piu! plângeau ei cu dor de ea. S-au strâns la un loc cu toții și plângeau de ți se rupea sufletul auzindu-i: Piu, piu, piu! Piu, piu, piu! Au rămas dezorientați și înfometați până când a venit bunica de la câmp. Dintr-o privire ea a
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
s-o cheme pe mama lui, să-l ducă în pat. Acolo, mama l-a învelit și l-a sărutat ușor pe frunte, privindu-l plină de dragoste, înduioșată. Când s-a ridicat, Tudorel a șoptit: Mamă, ești aici? Ce dor îmi era de tine, mama mea dragă...! Deschise ochii încet s-o privească. Dar... era singur. Clipi nedumerit de mai multe ori, privi în jur și înțelese. Visul se terminase. Cu regret mare în suflet se ridică de pe bancă și
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
guralivul clopoțel devine salvatorul tuturor. E așteptat cu înfrigurare și primit cu urale de glasuri pline de veselie. Nu se neglijau orele ori temele de făcut, dar nu mai păreau interesante, deveniseră, ca din senin, plictisitoare. Plutea în aer un dor de libertate și pauzele erau prilej de a da drum liber viselor. În fiecare pauză, în curtea școlii se formau mici grupuri în care se vorbea cu entuziasm despre vacanță. La școala în care Andrei era cunoscut ca cel mai
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
s-a mutat, tot nu eram pregătită să văd spațiile pustii din dormitor și din bibliotecă și dulapul de haine gol. Era atât de îngrozitor. Încet, m-am așezat pe pat. Perna încă mirosea a James. Îmi era așa de dor de el. Nu-mi vine să cred, m-am smiorcăit la Judy. A plecat cu adevărat. Copila a început să plângă și ea, ca și cum ar fi simțit deșertul din casă. Și nu se oprise din plâns decât cu vreo cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
că ți-ai botezat copilul după ea. Ar fi fost fericită. Și onorată. M-am simțit așa de vinovată. Cel puțin mama mea era încă în viață. Biata mama! Buni nu murise decât de un an și tuturor ne era dor de ea. Le-am îmbrățișat pe mama și pe Kate cea micuță. Amândouă plângeau. —Mare păcat, a zis Helen cu tristețe. —De ce e păcat? am întrebat-o eu. Că pe buni n-o chema cumva frumos: Tamsin sau Isolda sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mine. Adică, aveam toate dovezile necesare. Locuia cu o altă femeie și nu mă contactase. Nici măcar ca să vadă ce face Kate. Cu toate astea cred că nu încetasem să sper că James încă mă voia, că-i era teribil de dor de mine și că într-un final avea să se întoarcă la mine. Însă dacă plecase în vacanță, atunci problema nu se mai punea în felul ăsta. Probabil că n-are absolut nici o grijă, m-am gândit în timp ce imaginația începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe care le studiază. Eu și Laura am avut bunul-simț să ne luăm niște figuri rușinate în timp ce Adam ne dădea respectiva explicație. Eu, Laura, Judy fuseserăm niște exemplare de primă mână de studente leneșe și lălăite, care nu prea aveau dor de muncă; eram răsfățate și foarte indulgente cu noi înșine. Exact genul descris de Adam. Ce îngrozitor pentru tine, am murmurat eu. Apoi eu și Laura am rânjit una la alta. Și cum se face că te-ai apucat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ușurată să văd că trăia și era bine. Mă simțisem așa de vinovată încât fusesem convinsă că se întâmplase ceva îngrozitor. Am luat-o în brațe și am strâns-o așa de tare, mai-mai s-o sufoc. — Mi-a fost dor de tine, draga mea, i-am spus în timp ce se chinuia să respire. Luni o să-l sun pe tati și-o să-ncerc să rezolv situația. Totul o să fie bine. Îți promit. Petrecusem o seară atât de minunată. Pur și simplu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]