KorAP: Find »[drukola/base=jurisprudență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1044 1045 1046 ...1140 >

28,495 matches

Corola-website/Law/277929_a_279258

că problema de drept s-ar naște dacă, prin decizia sa, Curtea de Conturi declară caracterul ilegal al contractului colectiv de muncă, instanța fiind chemată să stabilească în acest caz cui îi revine răspunderea pentru sumele acordate salariaților bugetari. VIII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie și punctul de vedere al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 23. Dosarul nr. 1.151/1/2016 1. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr.

DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277929_a_279258]
a verificat și nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept care formează obiectul sesizărilor formulate de Curtea de Apel Constanța - Secția civilă. 2. Opiniile diferite ale instanțelor, exprimate în jurisprudența și în punctele de vedere atașate, au fost următoarele: - decizia legală a Curții de Conturi, emisă în exercitarea atribuțiilor sale, prin care se stabilește că anumite drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă au fost acordate nelegal, raportat la prevederile

DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277929_a_279258]
a verificat și nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept care formează obiectul sesizărilor formulate de Curtea de Apel Constanța - Secția civilă. 2. Opiniile diferite ale instanțelor, exprimate în jurisprudența și în punctele de vedere atașate, au fost următoarele: - instanța nu poate invoca din oficiu nulitatea unei clauze contractuale încheiate cu nerespectarea dispozițiilor art. 138 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 , întrucât ar încălca principiul disponibilității părților în procesul

DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277929_a_279258]
unor norme legale imperative. Altfel, s-ar ajunge ca instanța să încalce principiul separației puterilor în stat și principiul supremației legii. Răspunderea angajatorului instituită de art. 138 alin. (5) din lege este o răspundere de ordin administrativ sau penal. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 25. La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost identificată jurisprudența relevantă asupra problemei de drept în cauză. 26. Prin Decizia nr. 574 din 4 mai 2011

DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277929_a_279258]
de art. 138 alin. (5) din lege este o răspundere de ordin administrativ sau penal. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 25. La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost identificată jurisprudența relevantă asupra problemei de drept în cauză. 26. Prin Decizia nr. 574 din 4 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii

DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277929_a_279258]
fost dedusă judecății anterior. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare, iar analiza deciziilor pronunțate oferă indicii referitoare la

DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277929_a_279258]
cărora, în cazul în care se solicită constatarea nulității unor clauze ale contractului colectiv de muncă, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate pe toată durata existenței contractului. 48. Este corectă acea interpretare dată de doctrină și jurisprudență conform căreia, în condițiile în care regimul nulității nu este foarte clar stabilit în dreptul muncii, nulitățile absolute și relative nefiind reglementate distinct, pentru a distinge între aceste nulități se impune a institui criteriul naturii interesului ocrotit. În caz contrar, o

DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277929_a_279258]
Corola-website/Law/277999_a_279328

și Justiție, Judecătoria Panciu a constatat că sunt îndeplinite cerințele art. 475 din Codul de procedură penală, având în vedere că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a mai pronunțat o hotărâre prealabilă pentru soluționarea acestei chestiuni, iar în jurisprudența Judecătoriei Panciu nu au fost identificate până în prezent hotărâri în care să fie analizată problema de drept pusă în discuție. Pe fondul chestiunii de drept, opinia completului de judecată este în sensul că potrivit art. 264 din Codul de procedură

DECIZIE nr. 23 din 25 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277999_a_279328]
electronică disponibil la locul de detenție." ... - Art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală - Calculul termenelor procedurale "(4) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează." VI. Jurisprudența ICCJ Nu au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate în această materie. VII. Opiniile instanțelor judecătorești În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală s-a

DECIZIE nr. 23 din 25 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277999_a_279328]
Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Timișoara. Curtea de Apel Constanța și instanțele din circumscripția sa, respectiv Tribunalul Constanța, Judecătoria Constanța, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Hârșova, Tribunalul Tulcea, Judecătoria Măcin și Judecătoria Babadag, au comunicat că nu există jurisprudență cu privire la problema de drept supusă dezlegării. Judecătoria Tulcea a comunicat că nu are jurisprudență, însă a apreciat că factorul poștal nu are obligația de a comunica actul de procedură în termen de 24 de ore, prevederile art. 269 din Codul

DECIZIE nr. 23 din 25 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277999_a_279328]
din circumscripția sa, respectiv Tribunalul Constanța, Judecătoria Constanța, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Hârșova, Tribunalul Tulcea, Judecătoria Măcin și Judecătoria Babadag, au comunicat că nu există jurisprudență cu privire la problema de drept supusă dezlegării. Judecătoria Tulcea a comunicat că nu are jurisprudență, însă a apreciat că factorul poștal nu are obligația de a comunica actul de procedură în termen de 24 de ore, prevederile art. 269 din Codul de procedură penală vizând modul de calcul al termenelor procedurale și nicidecum termenele în

DECIZIE nr. 23 din 25 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277999_a_279328]
ore pentru factorul poștal în care acesta să fie obligat a înmâna/a comunica citațiile/actele procedurale. Curtea de Apel Cluj a comunicat faptul că nu a fost identificată la nivelul acestei instanțe sau al instanțelor din raza sa teritorială jurisprudența relevantă pentru chestiunea de drept menționată. Judecătoria Baia Mare a transmis că la nivelul acestei instanțe se apreciază că problema pusă în discuție nu poate fi lămurită pe calea hotărârii prealabile întrucât, conform art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta

DECIZIE nr. 23 din 25 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277999_a_279328]
aplicabile dispozițiile art. 268 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen. S-a precizat că în jurisprudența secțiilor penale ale Curții de Apel București și a instanțelor arondate acesteia nu au fost identificate hotărâri judecătorești în materie. Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat că, în aplicarea dispozițiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire

DECIZIE nr. 23 din 25 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277999_a_279328]
efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primește actele spre comunicare, precizând că nu a fost identificată practică judiciară în materie. Curtea de Apel Iași a comunicat că nu a fost identificată jurisprudență în materie la nivelul acestei instanțe și a instanțelor din raza sa de jurisdicție, respectiv Tribunalul Iași, Judecătoria Iași, Judecătoria Hârlău și Judecătoria Răducăneni, iar Judecătoria Pașcani a comunicat că punctul de vedere al magistraților din cadrul acestei instanțe este în

DECIZIE nr. 23 din 25 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277999_a_279328]
acestei instanțe este în sensul că nu este obligatorie comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de către factorul poștal, textul menționat neavând aplicabilitate în situația expusă. Curtea de Apel Craiova a comunicat că nu a fost identificată jurisprudență în chestiunea a cărei dezlegare se solicită, atașându-se și opiniile exprimate de instanțele din circumscripția Curții de Apel Craiova cu privire la aspectele ce formează obiectul problemei de drept. Astfel, Tribunalul Dolj a apreciat că nu există în sarcina factorului poștal

DECIZIE nr. 23 din 25 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277999_a_279328]
Corola-website/Law/277993_a_279322

drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești." II. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 2. Sesizarea s-a făcut de către Avocatul Poporului, memoriul fiind înregistrat cu nr. 486 din 27 iulie 2016, atașându-se, în dovedirea practicii neunitare, jurisprudența curților de apel. III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unui recurs în interesul legii 3. Art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului

DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277993_a_279322]
hotărâri judecătorești relevante având ca obiect problema de drept menționată în adresă, iar Curtea de Apel Brașov a comunicat că pe rolul Curții și al tribunalelor din circumscripția judiciară nu au fost înregistrate cauze cu un astfel de obiect. V. Jurisprudența Curții Constituționale 12. Prin Decizia nr. 587 din 5 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 546 din 3 august 2012, și Decizia nr. 594 din 5 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României nr. 554 din

DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277993_a_279322]
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu atât mai mult cu cât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietății. 15. Totodată Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate a Legii nr. 63

DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277993_a_279322]
ca obiect acordarea de către angajator a unor despăgubiri rezultate din discriminarea la care sunt supuse persoanele care au dobândit titlul de doctor după data de 1 ianuarie 2010, despăgubiri echivalente cu cuantumul sporului aferent acestui titlu. 27. Deși sesizarea analizează jurisprudența instanțelor în materie raportat la mai multe categorii de bugetari, în considerentele ce susțin opinia Avocatului Poporului se face referire la categoria socioprofesională a cadrelor didactice, invocându-se temeiuri juridice din legislația specifică acesteia, pentru ca, în concluziile de admitere a

DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277993_a_279322]
aceeași activitate în cadrul aceleiași instituții. Salariile se stabilesc pe categorii de funcții și pe niveluri de pregătire profesională, iar nu în considerarea unor persoane privite ut singuli și care sunt, în mod întâmplător, contemporane edictării unui act normativ. 51. Potrivit jurisprudenței constante a instanței de contencios constituțional, precum și a celei a Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi

DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277993_a_279322]
Corola-website/Law/277996_a_279325

comun întocmit de judecătorii-raportori. Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele completului de judecată, constatând că nu există chestiuni prealabile sau excepții, acordă cuvântul reprezentantului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin prezintă, pe scurt, jurisprudența neunitară și argumentele care au stat la baza formulării sesizării și pune concluzii pentru admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale ce constituie obiectul sesizării, după cum

DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277996_a_279325]
lege un raport detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale, respectiv în cazul în care candidatul independent în alegerile locale, care nu a înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă un mandatar financiar, nu depune acest raport. IV. Principalele coordonate ale divergențelor de jurisprudență 5. Prin procese-verbale încheiate de reprezentanții Autorității Electorale Permanente și decizii ale acestei autorități, emise în temeiul art. 43 și art. 41 alin. (2) raportat la art. 38 din Legea nr. 334/2006 (2010), a fost constatată săvârșirea contravenției ce

DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277996_a_279325]
2006 (2010) și art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare ( Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 ), instanțele au dezvoltat o jurisprudență neunitară. A. În ceea ce privește prima problemă de drept au fost observate două orientări, astfel: a) într-o primă orientare, instanțele au admis plângerile contravenționale formulate de candidații independenți în alegerile locale, au anulat procesele-verbale de constatare a contravențiilor și deciziile emise

DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277996_a_279325]
normei, îndeplinește un rol circumstanțial, în lipsa mandatarului financiar, este posibilă sancționarea contravențională a candidatului independent pentru omisiunea de a depune în termenul legal raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale. 24. O primă exigență în materie de legiferare, desprinsă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, implică formularea legii în termeni suficient de clari și preciși pentru ca situațiile în care se va aplica și consecințele pe care le va produce să fie previzibile, astfel încât orice persoană să îi poată

DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277996_a_279325]
în materie, implică formularea legii în termeni suficient de clari și preciși pentru ca situațiile în care se va aplica și consecințele pe care le va produce să fie previzibile, astfel încât orice persoană să îi poată anticipa efectele. Totodată, în aceeași jurisprudență s-a observat că, prin forța împrejurărilor, una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în a recurge mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive și că numeroase legi utilizează formule mai mult sau mai puțin precise, în scopul

DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277996_a_279325]