26,718 matches
-
stabilită prin acea hotărâre. Art.52, alin.3. C.fam. prevede că: "Acțiunea pentru stabilirea filiației față de mamă poate fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsei mame", și nu este supusă nici unui termen de prescripție (art.52, alin.4 C.fam.). Reclamantul prin mijloace legale de probă, va trebui să dovedească ca: > pârâta care este pretinsa mamă a născut un copil; > acel copil este reclamantul 181. Întrebări și teste a) Întrebări: 1. In ce mod se dovedește filiația fata de mama? 2
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
moștenitorilor pretinsei mame", și nu este supusă nici unui termen de prescripție (art.52, alin.4 C.fam.). Reclamantul prin mijloace legale de probă, va trebui să dovedească ca: > pârâta care este pretinsa mamă a născut un copil; > acel copil este reclamantul 181. Întrebări și teste a) Întrebări: 1. In ce mod se dovedește filiația fata de mama? 2. Ce se întâmpla daca nașterea copilului nu a fost înregistrata in registrul de stare civila . ori daca copilul a fost trecut in registrul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ca soțul mamei să fie tatăl copilului." Interpretând și aplicând corect această dispoziție legală, instanțele judecătorești investite cu soluționarea acțiunii în tăgada paternității, nu au admis-o doar pe temeiul recunoașterii pârâtei, în sensul că paternitatea copilului nu aparține soțului reclamant 191. Pentru stabilirea adevărului, instanța este datoare să aibă rol activ, să dispună din oficiu, administrarea și a altor probe, eventual o expertiză științifică, cu atât mai mult când soții au locuit împreună și au dus un trai normal în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din reunirea celor doua nume: în condițiile art.64 alin.3 C.fam.; Încuviințarea copilului de a purta numele părintelui nu se face din oficiu, ci la cerere. Instanța judecătorească poate, însă, să ridice din oficiu această problemă, în interesul reclamantului din acțiunea pentru stabilirea paternității din afara căsătoriei. În cazul în care filiația față de cel de-al doilea părinte s-a făcut prin recunoaștere, inițiativa aparține numai copilului, care poate introduce o acțiune pentru a fi încuviințat să poarte numele părintelui
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
260. Ordinea de prioritate stabilită de lege are caracter obligatoriu în sensul că cel care reclamă întreținerea trebuie să se îndrepte împotriva celor cărora li se impune această îndatorire. În măsura în care primul obligat nu poate îndeplini din lipsă de mijloace materiale, reclamantul se poate adresa cu cererea sa categoriei de obligații imediat următoare, în ordinea indicată de lege. B. Descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului. Dacă sunt mai mulți ascendenți, cel în grad de rudenie mai apropiat datorează întreținerea înaintea celui
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
s-ar aduna o sumă globală probabil împovărătoare pentru el și care ar contraveni scopului instituției întreținerii. Regula potrivit căreia întreținerea se datorează de la data formulării cererii se aplică atât în cazul în care se solicită stabilirea, cât și atunci când reclamantul urmărește majorarea cuantumului întreținerii fixate anterior. Reducerea sau sistarea obligației de plată a întreținerii operează de la data ivirii cauzei care justifică admiterea cererii formulate în acest sens de debitor. Exista câteva excepții de la regulile enunțate, când se poate acorda pensie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pe calea unei acțiuni separate. În acest ultim caz, competența aparține instantei de la domiciliul pârâtului. Face excepție cazul când obligația decurge din raporturile dintre ascendenți și descendenți, când, potrivit art. 10 pct. 7 raportat la art. 12 C. proc. civ. reclamantul are alegerea între instanța propriului domiciliu și instanța domiciliului pârâtului. Regula aceasta se aplică și în situația în care, pe lângă ascendenți și descendenți, participă în proces și alte persoane care au calitatea de pârâți. Cererile pentru obligarea la pensia de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
când întârzierea introducerii acțiunii este imputabilă debitorului 282. Dispozițiile art. 10 pct. 7 C. proc. civ. potrivit cărora în afara instanței de la domiciliul pârâtului, în cererile făcute de ascendenți sau descendenți pentru pensie de întreținere, mai este competentă și instanța domiciliului reclamantului, sunt aplicabile nu numai în cazurile în care se solicită pentru prima data stabilirea obligației, ci și dacă se pretinde majorarea ori sistarea ei. Reducerea sau încetarea obligației de întreținere are loc de la data ivirii cauzei, chiar dacă acțiunea a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
hotărârii judecătorești privitoare la moartea prezumată 83 V.2. Motivele de divorț 87 V.3. Interesul copiilor minori 90 V.4. Rolul culpei în procesul de divorț 91 V.5. Obligația de întreținere 91 V.6. Culpa exclusivă a soțului reclamant 92 V.7. Încredințarea copiilor minori 92 V.8. Beneficiul contractului privind locuința comună 92 V.9. Revocarea liberalităților 92 V.10. Divorțul prin acordul soților 92 a) Reglementare legală 92 b) Hotărârea judecătorească de pronunțare a divorțului prin acordul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Divorțul în cazul soțului bolnav (divorțul remediu) 94 V.12. Aspecte procedurale în litigiile având ca obiect divorțul 94 a) Instanța competentă 94 b) Acțiunea de divo rț 95 c) Părțile în procesul de divorț 97 d) Prezența obligatorie a reclamantului 97 e) Alți participanți la procesul de divorț 97 A. Generalități 98 B. Cererea reconvențională 98 C. Probele admise în procesele de divorț 99 D. Impacare in timpul litigiului privind divortul 99 E. Măsuri provizorii în timpul procesului de divorț 100
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
divorț; probele și rolul acestora în stabilirea situației reale a soților, în acest sens, Trib.Sup., S.civ., dec.nr.1507 din 3 septembrie 1971 și Trib.Sup., S.civ. dec.nr.2119 din 1 decembrie 1971, p.364; culpa reclamantului în destrămarea relațiilor de familie, în care sens vezi, Trib.Sup. dec.nr.814 din 8 mai 1979; Trib.Sup.S.civ.dec.nr.636 din 29.IV.1981; Trib.Sup., S.civ., dec.nr.643 din 13.IV.1978
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
instanței supreme, s-a susținut că, prezumția legală de paternitate a soțului mamei, instituită prin art.53 din C. fam. nu poate fi înlăturată în acțiunea de tăgăduirea paternității numai pe baza recunoașterii mamei că paternitatea copilului nu aparține soțului reclamant. (Trib.Sup., S.civ., dec.nr.1016 din 26.04.1984, din Legislația familiei.... p.418-419); de asemenea, Trib,Sup., S.civ., dec.nr.1529 din 13.11.1970, în Legislația familiei.... p.418. (Fiind vorba de o problemă esențială
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Casa de Editura și Presă "Șansa" SRL București, 1992,p.58-59 (dacă din probele administrate în litigiu privind tăgada paternității rezultă că între părțile din proces " au existat relații intime în perioada concepției, iar expertiza medico-legala nu-l exclude pe reclamant de la paternitatea copilului, pe care o tăgăduiește prin acțiune, împrejurarea că are o capacitate redusă de procreere, dar care nu s-a dovedit a fi existat la data concepției, nu este de natură să înlăture prezumția de paternitate " conf. art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care se luptau, în contradictoriu, cu «servanta» și «dulapul»: în loc să ripostăm noi, agresații, ne-a dat în judecată (de fapt, pe B.) „inginerul pe puncte”. Am fost pentru prima dată într-o judecătorie a „Epocii” (la sfârșitul anilor ’50), avocatul reclamantului «a făcut atmosferă» (se obișnuia, cu argumentul imbatabil - deși, legal, nu era permis - că pârâtul era «fost proprietar», «naționalizat» etc.- ceea ce era șí fals, pentru că B., refugiat din Basarabia, fusese sărac lipit pământului, ba era și «membru de Partid», din
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Evident, am „pierdut” (astăzi pare «evident», într-atât ne-am obișnuit cu justiția comunistă, dar pe atunci ne-a uluit, ne-am trezit în crunta realitate strâmbă, din încă adormitoarele lozinci în limba de lemn a „lumii drepte”). Așadar, „evident”, reclamantul a câștigat procesul, B. a plătit «cheltuieli de judecată», dulapul vernil de bucătărie a rămas neclintit ani de zile, «servanta» s-a alipit de un frigider «Fram», parchetul nu s-a mai curățat ani de zile. Nu (mai) știu dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anularea interdicției de a lucra în profesia lor (pe baza dreptului român, numai un proces penal putea conduce la o astfel de hotărâre, ceea ce nu era cazul). Procesul a avut loc în condiții nefavorabile: • nu s-a permis prezența martorilor; • reclamanții nu au avut voie să pună nici o întrebare; • procesul a fost stabilit pentru sâmbătă, când în mod normal nu sunt procese și nu era prezent nici un public; • în timpul procesului au fost prezente permanent trei persoane care, fără îndoială, erau de la
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
n-a simțit nevoia să vină cu noi întrebări. La toate argumentele reclamațiilor nu urma decât un răspuns stereotip: „Acuzarea se respinge, pentru că s-a dovedit că persoanele participante la MT sunt vinovate, pentru că au devenit membrii unei secte religioase”. Reclamanții au folosit pe deplin ocazia de a-și prezenta argumentele. Învinuirile au fost respinse punct cu punct prin dovezi clare. Ei au citat mai ales extrase dintr-o scrisoare a lui Marin Rădoi către Comitetul Central și dintr-o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au putut astfel arăta că este falsă acuzația care li s-a adus, că nu au informat conducerea institutului lor despre această acțiune, cei doi directori luând chiar parte la experiment, solicitându-le membrilor institutului să se supună indicațiilor ministrului. Reclamanții au respins cu hotărâre principala vină că ei au semnat un document, conform căruia ar fi membrii unei secte. Ei au completat și semnat un formular, în care, în afară de datele personale și cele privind sănătatea, se menționa că nu vor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
MT. Hotărâtoare pentru aceasta au fost rezervele exprimate în referat. Această indicație a fost respectată, adică întreaga acțiune MT, care a dus la închiderea Institutului, la dizolvarea organizației de partid și la interdicția profesională, s-a limitat la cinci zile. Reclamanții au amintit scrieri ale unor renumiți oameni de știință, de pildă, ale lui Hans Selze, întemeietorul cercetărilor despre stres, din care reieșea că procedeul relaxare cunoscut sub numele de Meditație Transcendentală este obiect de cercetare psihofiziologică în diferite centre științifice
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care reieșea că procedeul relaxare cunoscut sub numele de Meditație Transcendentală este obiect de cercetare psihofiziologică în diferite centre științifice din lume. A fost citată și literatura sovietică recentă ce conținea aprecieri pozitive asupra MT. În acest context, au relevat reclamanții, este normal ca și cercetătorii români să se ocupe cu astfel de probleme și să încerce să le scoată din cadrul pseudoștiințific în care ele ar putea să apară. S-au spus și lucruri foarte dure: interdicția de a-ți exercita
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
accentuat că în domeniul tehnicilor de relaxare, în întreaga psihoterapie din România, s-a făcut incredibil de puțin, iar oamenilor angajați li s-a făcut permanent greutăți. Deși toate expunerile în proces erau relevante, ele n-au adus nimic în favoarea reclamanților. Sentința primei instanțe: „Faptele reținute sunt dovedite inclusiv cu recunoașterea contestatorilor (de care nimeni dintre cei prezenți nu au auzit). Participarea la experimentul MT s-a produs în pofida propriilor opinii profesionale privind caracterul mistic, antiștiințific, mercantil al așa-zisului procedeu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cameră la un han sau să închirieze o chilie la vreo mănăstire, așa că dorm alături de animale în curte sub cerul liber, fie vară, fie iarnă. Procesul durează uneori foarte mult timp, cam între trei și șase luni, perioadă în care reclamantul, însoțit de martori, trebuie să rămână în București, hoinărind ziua pe străzile orașului și dormind noaptea în curte pe un mindir de paie alături de alți zeci, dacă nu sute, de „năpăstuiți“, de unde mizerie, aglomerație și o vânzoleală continuă, greu de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acum pe vremea muncii“. „Citația“ sau aducerea la Mitropolie Convocarea la judecată se face prin intermediul protopopului și al ispravnicilor de județe. Pârâtul ia cunoștință de conținutul jalbei care s-a dat împotriva sa mai mult individual, deși, prin Pravilniceasca Condică, reclamantul are obligația să-l anunțe de acuzațiile care i se aduc. În prac ti că însă, soborul își asumă sarcina înștiințării acuzatului printrimiterea unui ordin de cercetare, în care sunt cuprinse acuzațiile respective. Totodată, conducătorul anchetei îl informează asupra datei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sumele care se plătesc pentru osteneala slujbașilor. Același domn constată că acești slujbași îi pun pe oameni să cheltuiască o grămadă de bani pe băutură, mâncarea lor și a cailor, iar atât zapciii, cât și mumbașirii iau treapăd și de la reclamanți, și de la pârâți. Procesul nu se judecă niciodată în lipsa părților și se impune chiar prezența martorilor, iar citarea se face până când părțile se prezintă împreună la tribunal. În cazul celor ne supuși poruncii, mitropolitul apelează la domn, cerându-i imperativ
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de exprimare „îngrijit“. Dacă nu are această plângere, un potențial jeluitor poate face apel la logofeții Mitropoliei însărcinați special cu această problemă. Mitropolia oferă hârtia gratuit, asta se întâmplă mai ales în vremea mitropolitului Grigore (1760-1787) care reorganizează cancelaria, dar reclamantul plătește osteneala slujbașului. Pentru o jalbă, logofătul ar trebui să primească două parale. Dar prețul urcă la 20 și chiar 30 de parale. Petentul plătește și dacă are nevoie de o copie după un alt document, prețul variind în funcție de mărimea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]