26,346 matches
-
latinizat în raport cu venerabila bucoavnă care încleșta încă spiritul românesc în spațiul cultural slavo-levantin, abecedarul a constituit una din plăcile turnante prin care s-a făcut europenizarea civilizației românești. Lunga "epocă a bucoavnei" în educația românească și literatura sa didactică a durat mai bine de un secol și jumătate, din 1699 până în 1870. Ea este inaugurată prin publicarea la Bălgrad (singurul centru cultural și eclezial ortodox și românesc în perioada respectivă) a Bucoavnei de la 1699, aceasta devenind astfel prima carte școlară românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 13). În Țara Românească, învățământul public a fost structurat pe patru niveluri (Urechia, 1892, IV, pp. 274-276, Regulamentul șcólelor din 1832, §1): • Școli începătoare, cu durata de trei ani (excepție făcând școlile din București și Craiova, unde școlile începătoare durau patru ani). În privința conținutului învățământului și a programei școlare, materiile predate erau următoarele: la clasa I se predau cititul și scrisul; la clasa a II-a se introducea scrierea dictando, cititul "slobod" din cărți, cele patru operațiuni aritmetice, precum și o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sinonime interșanjabile. Trecutul României, adică al Țării Românești, este defalcat de Aaron în trei "istorii", după clasica schemă tripartită vechi-mediu-nou. Astfel, avem următorul tablou periodic al istoriei Țării Românești: a) istoria veche, care începe din cele mai vechi timpuri și durează până la întemeierea statului de către Radu Negru în 1290; b) istoria de mijloc, fixată între anii 1290-1716, adică "dela Radu Negru până la Ștefan Cantacuzen cel mai din urmă Prinț pământean" (p. 39); c) istoria nouă, începând de la "venirea prinților streini dela
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prevederilor legislative: din cele 63 de școli prevăzute a fi înființate la începutul deceniului cinci, doar 19 erau funcționale în 1859 (ibidem). În Țara Românească, regimul de avarie în care a fost aruncat sistemul de învățământ de evenimentele revoluționare a durat mai mult. În primul an al reluării procesului educațional în mediul urban (1851), în sistem erau înregimentați mai puțin de 2.000 de elevi. Mai descumpănitor, s-a calculat că în 1853, școlile private în București erau de cinci ori
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
promovat anul școlar, au făcut-o doar 318.356. Cu totul frapantă este cifra care indică rata de absolvire a învățământului primar rural. Dintr-un efectiv total de 428.887 de școlari înscriși în anul 1905, peste cinci ani, cât dura învățământul rural, au absolvit în 1910 numai 31.702 (dintre care doar 6.541 fete), adică 7,4 la sută. Progresele făcute mărunte dar aditive sunt totuși însemnate. Dacă în 1893 aveam, în școala sătească, 1,5 absolvenți de un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patru mari perioade: • Formarea naționalității române, situată temporal în intervalul cuprins între 513 în. de Hr.-1290 după Hr., adică "de la cele dintâi popoare ce au locuit prin țările noastre până la întemeierea statelor Munteniei și Moldovei"; • Epoca Slavismului, care a durat între 1290-1633, adică până la domniile lui Matei Basarab și Vasile Lupu; • Epoca Grecismului, plasată între anii 1633-1821, "până la răsturnarea domniei Fanarioților"; • Epoca Românismului, 1821-1894, mai exact de la restabilirea domniilor pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese pe care le
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frunte din lume, ca uniĭ ce ne tragem din vechiĭ Romanĭ de la Roma din Italia" (Melidon, 1876, p. 84). Pe aceleași aliniamente se situează și G.G. Tocilescu, pentru care naționalitatea română, incubată în perioada celor 167 de ani cât a durat romanizarea Daciei Traiane, "nu putea fi de altă origină de cât romană" (Tocilescu, 1889, p. 20). Totuși, Tocilescu vorbește despre evacuarea populației dacice în urma cuceririi romane: "un mare numĕr de Dacĭ, cu femeĭ, copiĭ, bĕtrânĭ, cu turmele și cu tot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sprijinul Germaniei naziste, Antonescu, în alianță cu legionarii, instituie "Statul Național-Legionar", proclamându-se pe sine "Conducătorul Statului Național-Legionar și Șeful Regimului Legionar", iar pe aliatul său, Horia Sima, conducătorul Mișcării legionare, singura mișcare politică recunoscută. Mariajul politic Antonescu-Sima nu a durat mult, legionarii încercând să preia în întregime puterea de stat prin ofensiva declanșată în 21-23 ianuarie 1941. Armata lui Antonescu a reprimat rebeliunea legionară în mai puțin de o zi, astfel că generalul devenea unicul lider incontestabil, concentratorul întregii puteri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tragicul prin anvergura pierderilor umane provocate de cel de-al Doilea Război Mondial act al dictaturii militare a lui Ion Antonescu. Aceste efemere experimente autoritare care au testat empiric conceptul politicii dictatoriale au fost înlocuite cu totalitarismul comunist care a durat jumătate de secol. Într-un seducător limbaj metaforic, care avea și funcția de a obscura violența discursivă în spatele esteticii stilistice, O. Goga asemuiește agitația naționalistă făcută de generația extremistă a interbelicului românesc cu "mustul care fierbe". Profetic, într-un limbaj
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proiecta intenții, aspirații și idealuri naționaliste într-un trecut în care ideologia naționalismului nu apăruse încă pe scena ideilor politice), N.A. Constantinescu (1928) epurează "Cea dintâi Unire a tuturor Românilor" (p. 163) de orice intenționalitate naționalistă: aceasta "nu putea să dureze", în primul rând "fiindcă era o unire silită, din care lipsea unirea sufletească" (p. 169). În interpretarea critică a lui Constantinescu, Mihai Viteazul a servit idealul național, dar "fără a-și da seama" (p. 175), acest fapt datorându-se absenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Programul... din 1974 rupe această cutumă, decretând forma cât și fondul, principiile diriguitoare de interpretare a istoriei naționale cât și detalii minuțioase, într-un document de partid. După cum punctează și V. Georgescu, după o scurtă perioadă de détente care a durat între 1965 și 1971, directivele edictate de N. Ceaușescu cu privire la chestiuni concrete ale trecutului național se precizează în indicații din ce în ce mai specifice. După 1974, directivele depășesc "sfera teoretică, indicativă pentru a pătrunde în detaliile trecutului și ale științei istoriei" (Georgescu, 2008
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape" trecutul dificil în uitarea colectivă. Elocvent în acest sens este exemplul furnizat de gestionarea trecutului franchist în Spania post-autoritară. În locul unei "răfuieli cu trecutul" dictatorial care a durat 36 de ani (de la sfârșitul războiului civil câștigat de "naționaliștii" generalului Francisco Franco împotriva "republicanilor" comuniști din 1939 până la moartea sa survenită în 1975), elita politică post-franchistă a optat pentru "instituționalizarea uitării" (Grosescu și Ursachi 2009, p. 49) realizată prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a aprovizionării sale cu fier suedez (tranzitat prin Norvegia), în aprilie 1940, Hitler a invadat Danemarca și Norvegia. La 10 mai 1940, Germania a declanșat atacul împotriva Olandei, Belgiei, Luxemburgului, apoi a atacat și Franța. Bătălia Franței (iunie 1940) a durat 3 săptămâni. La 22 iunie 1940, Franța a semnat capitularea. Circa două treimi din suprafața țării trecea sub controlul Germaniei. Sud-Estul Franței forma Franța liberă cu capitala la Vichy. Franța trebuia să întrețină o armată germană de ocupație de 400
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
trei direcții: Leningrad, Moscova, Kiev. Surpriza, element fundamental al războiului fulger, a făcut ca în câteva luni, un vast teritoriu din vestul URSS să fie ocupat. Războiul-fulger s-a oprit în fața Moscovei. Kievul a fost cucerit iar asediul Leningradului a durat 900 de zile. g) Intrarea în război a SUA la 13 aprilie 1941, URSS și Japonia au semnat un tratat de neagresiune care a constituit o mare cotitură diplomatică a celui de-al Doilea Război Mondial. Japonia dorea să creeze
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și în care profesorul/antrenorul ajută elevul vorbindu-i pe scurt despre deprinderea pe care trebuie să o învețe, demonstrează și explică cu privire la deprindere, alege metoda de predare care să-i permită începătorului să execute deprinderea suficient de bine. Ea durează mai puțin în cazul deprinderilor simple și cere mai mult când deprinderile sunt complexe. Rolul profesorului este acela de a face legătura, prin explicații, între deprinderea nouă și altele însușite anterior. Această etapă se încheie în momentul în care elevul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
din tot ciclul pasului alergător. În această fază presiunea exercitată de corp asupra solului (reazemului) este egală cu reacția reazemului și are valoarea greutății corpului, musculatura piciorului efectuând un lucru rezistent. Faza de impulsie începe în momentul depășirii verticalei și durează până când piciorul se desprinde de pe sol; C.G.G descrie, în plan sagital, un arc de cerc orientat în sens ascendent. Elementul principal al acestei faze îl constituie acțiunea oblică a forței piciorului de sprijin asupra reazemului orientată în sus și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
simultană a celuilalt picior înainte concomitent cu mișcările energice ale brațelor. Accelerarea de la start se face pe distanțe variabile, funcție de lungimea cursei, numărul participanților, planul tactic de cursă al fiecărui atlet, nivelul competiției. În probele de semifond lansarea de la start durează aproximativ 100- 120 m, moment când conform regulamentului nu se mai aleargă pe culoare în probe de 800 m, distanța ajungând la 50 - 60 m în cursele de fond și mare fond. * Alergarea pe parcurs Distanțele de alergare sunt parcurse
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
nat al brațelor. Se pot introduce obstacole joase pentru a ea - învățarea săriturii în lungime cu 1 și ½ pași rile fundamentale din școala săriturii, prezentate în anterior. De asemenea, lor inferioare, a spatelui și abdomenului. De aceea însușirea pasului sărit durează mai mult și presupune o strategie didactică eficientă. Se execută din deplasare u-se pe amplitudine și caracteristica de zbor planat. Se urmărește luarea contactului activ cu solul prin tracțiune din înainte-înapoi, avântarea activă a piciorului liber și lucrul coordoonat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sol a piciorului de impulsie, flexat din articulația genunchiului și angajarea lui într-o mișcare de rotație în jurul piciorului de pivotare. Faza de zbor se realizează în momentul trecerii din sprijin pe un picior în sprijin pe celălalt picior și durează foarte puțin în timp. Piciorul de aceeași parte cu brațul de aruncare este angajat într-o mișcare de rotație dinspre el spre celălalt picior și aterizează în mijlocul cercului pe toată talpa, cu genunchiul îndoit la 90o, continuând mișcarea de rotație
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a fost, pe urmă, preluată de Mureul de Artă Contemporană din Galați, iar cea de la Timișoara a ajuns la Lugoj. Vernisajul celei de la Galați a avut loc chiar pe 16 decembrie 1989, când a început conflictul de la Timișoara, și a durat până în ianuarie 1990. Tot din aceste lucrări s-au deschis expoziții la Botoșani și la Suceava. Ați amintit, iată, de încă un ciclu, care s-a născut, după câte știu, în urma obținerii unei călătorii de studiu și documentare... E vorba
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pus, așadar, totul la punct și am deschis o tabără cât se poate de rustică. Nu aveam lumină, ne găteam singuri, cumpărând produse de la țărani doar în limita diurnei acordate, dar cream de fiecare dată o ambianță plăcută, care a durat ani de zile. La finalul taberei, artiștii donau foarte multe lucrări, care s-au adunat la Centrul de Creație, constituindu-se o colecție foarte bogată la Muzeul de Artă, inclusiv cu naivi din țară. Din păcate, unul din directorii muzeului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o expoziție foarte fructuoasă, astfel că în anul următor s-a ales ca temă designul, la IMU și Letea, gândindu-ne împreună cum să arate fabricile, începând de la locurile de muncă și până la salopetele muncitorilor și alte detalii. Tabăra a durat mai mult de o lună, ca în primul caz, apoi s-a lucrat un an de zile la aceste propuneri de armonizare a mediului industrial și s-a finalizat cu o mare expoziție, „Arta în industrie”, deschisă la București și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
început să facem ateliere, o galerie a UAP, un sediu, care în timp s-au împlinit, transformându-se într-o atracție pentru mulți, mai ales că după 1990 am încercat să facem viabilă și o facultate de profil. Ea a durat vreo șase ani și a dat un număr de artiști care s-au alăturat membrilor filialei și au sporit potența locului. Sigur, ar trebui să se dezvolte un învățământ artistic la Bacău, în cadrul Universității de Stat sau în cele particulare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
sculpturile dumneavoastră? Nu știu dacă le am grupat vreodată pe anotimpuri, ca să trag anumite concluzii, însă defavorabil mi se pare sfârșitul toamnei, apoi iarna și încă ceva din începutul primăvarii. Dar acest încă ceva este anulat de faptul că nu durează mult. Când ajungi în noiembrie e mai greu, știind că vin decembrie, ianuarie, februarie, însă încet-încet te obișnuiești. Lucrurile sunt adesea defavorabile, ca și acum, că nu este căldură, că nu sunt 115 posibilități materiale, dar timpul trece, odată cu timpul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
se născuse... V-ați găsit Bacăul! Cum se face, totuși, că ați amânat atât vernisarea întâii expoziții personale? După cum ați observat, ponderea o deține ilustrația de carte. Or, tipărirea unei cărți ilustrate e o problemă foarte complicată. Elaborarea, mai ales, durează cel mai mult. Îți trebuie, mai întâi, o documentare foarte serioasă și abia apoi te gândești cum să faci punerea în spațiu și timp a întâmplărilor, cum să găsești starea, așa încât să nu te împietezi de ambient, costume etc. „Peripețiile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]