26,718 matches
-
imagineze scenele descrise. Oralitatea se remarcă mai ales în mărturiile culese în parohie. Aici, preoții sau logofeții nu se mai ostenesc să stilizeze forma mărturiei sau să excludă expresiile obscene, ci redau pur și simplu vorbe le martorilor. Mijloacele probatorii Reclamantul trebuie să prezinte în instanță orice probă care poate elucida sau susține cele afirmate în plângere. Numai soborul stabilește importanța și temeinicia probei prezentate. După Dicționarul de instituții feudale din țările române, probele sunt „mijloace prin care împricinații își pot
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
autoritățile locale. Cum titlul prozei cu care a debutat aduce revistei o plângere la tribunal, fiindcă singurului angrosist din localitate i se păruse că fusese atinsă onoarea consoartei sale, M. schimba numele personajului principal în Snax, se plătesc niște daune reclamantului și procesul se stinge. Revista „unu” va promova textele lui M., semnate și M. Ț., Moldovanu, Sempronius Mac Tobacco: câteva fragmente cu titlul Oglinzi, precum și începutul unui român, Alfabet, în care autorul își propunea să aloce un numar de pagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
că nu pot fi fericit altfel decât în armonie cu marele tot, pe care nu-l concep și nu voi fi niciodată în măsură să-l concep, evident... De vreme ce, în sfârșit, în această ordine a lucrurilor, îmi asum rolul de reclamant și totodată de garant, de acuzat și de judecător și de vreme ce găsesc această comedie a naturii cu desăvârșire stupidă, socotind chiar umilitor din parte-mi să accept s-o joc... În calitatea mea indiscutabilă de reclamant și de garant, de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
îmi asum rolul de reclamant și totodată de garant, de acuzat și de judecător și de vreme ce găsesc această comedie a naturii cu desăvârșire stupidă, socotind chiar umilitor din parte-mi să accept s-o joc... În calitatea mea indiscutabilă de reclamant și de garant, de judecător și de acuzat, condamn această natură care, cu o atât de nerușinată îndrăzneală, m-a făcut să mă nasc ca să sufăr, o condamn să fie nimicită o dată cu mine." O asemenea atitudine mai comportă încă un
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
sub puterea unei alte națiuni 237. Departamentul pentru Culte a refuzat admiterea cererii de a accepta Mitropolia Basarabiei, iar procedurile civile în instanțele de judecată din Moldova nu au avut succes, prin urmare solicitanții au trimis acest caz la Curte. Reclamanții au susținut că refuzul autorităților moldovenești de a recunoaște Mitropolia Basarabiei a încălcat libertatea lor de religie, deoarece doar cultele recunoscute de către guvern ar putea fi practicate în Republica Moldova. Ei au afirmat în special că libertatea lor de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
și nu are dreptul la o protecție judiciară a bunurilor sale". Prin urmare, refuzul Guvernului de a recunoaște Biserica reclamantă, menținută de decizia Curții Supreme de Justiție, este considerat de Curte drept o "ingerință în dreptul Bisericii solicitante și a celorlalți reclamanți la libertatea religioasă, garantată de art. 9 alineatul § 1 din Convenție". Guvernul Republicii Moldova susține că a adus o limitare a libertății religioase prevăzute de lege, în baza art. 9 § 2. Curtea declară că nu toate actele normative sunt "legi", în
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
și alții c. Moldova a fost primul caz în care CEDO a folosit autonomia Bisericilor pentru a rezolva un conflict care implică o Biserica Ortodoxă, bazându-se pe art. 9. Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova și alții c. Moldova 239 Reclamanții s-au unit pentru a forma "Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova" și au solicitat înregistrarea acesteia de către guvern. Ei consideră că refuzul autorităților de stat de a înregistra această Biserică este o încălcare a dreptului lor la libertatea religioasă, garantat
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
suprima unul dintre grupurile opuse în litigiu". Există nevoia de a remedia "actele ilegale din 1992 și din anii ulteriori", dar acest fapt nu poate justifica "actele ilegale care au avut loc în cazul de față" și anume "suprimarea activităților reclamanților" ca o conducere alternativă în cadrul Bisericii și "expulzarea lor din biserici, mănăstiri și alte spații ale Bisericii". Un alt caz din jurisprudența Curții în care este implicată Bulgaria este considerat relevant pentru această situație. Pentru a sublinia ideea că pluralismul
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
în mai 2003 biserica din Varna, susținând că ei sunt adevărații reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Bulgare conduse de Patriarhul Maxim. Popov a depus o cerere pentru a reprimi în posesie biserica. Tribunalul Regional din Varna, pornind de la premisa că atât reclamanții, cât și pârâții, fac parte din comunitatea creștină ortodoxă din Bulgaria, a concluzionat că statul nu are dreptul să intervină în chestiuni intra-religioase și instanțele judecătorești nu au competența de a decide dacă există sau nu o privare de
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
în 1976. În 1980, angajatorul domnului Rommelfanger l-a anunțat pe acesta de rezilierea contractului său, decizie cauzată de semnarea acelei scrisori deschise. Rommelfanger a contestat această decizie, însă Curtea Federală a Muncii și Curtea Federală Constituțională au respins motivele reclamantului. Acesta a contestat aceste decizii în fața Curții, considerând că art. 10 a fost încălcat. Comisia a constatat că faptul de a fi acceptat o datorie de loialitate față de Biserică într-un contract de muncă limitează libertatea de exprimare a angajatului
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
care episcopul local decide altfel. În consecință, Dioceza de Cartagena a informat Ministerul Educației că nu îi va aproba reînnoirea contractului pentru anul școlar 1997- 1998. Fernández Martínez a contestat această decizie. Tribunalul de Muncă din Murcia a admis recursul reclamantului, dar Înalta Curte de Justiție din Murcia a admis apelul formulat de către Ministerul Educației, Autoritatea pentru Educație din Regiunea Murcia și Dioceza Cartagena. Curtea Constituțională a respins recursul amparo al solicitantului și, prin urmare, acesta aduce cazul în fața Curții, pretinzând
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
demnitatea solicitantului nu au fost încălcate". Astfel, odată ce s-a stabilit că aplicantul a avut acces la o instanță de judecată națională, rolul Curții trebuie să fie limitat la a verifica că principiile fundamentale ale ordinii juridice interne sau demnitatea reclamantului nu au fost încălcate și că decizia în cauză are un caracter strict religios. Dacă aceste două condiții sunt îndeplinite, atunci Curtea este incompetentă să se pronunțe cu privire la necesitatea și proporționalitatea deciziei Bisericii. Practica de auto-limitare a Curții ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
1997, parohia l-a anunțat că, din cauza unei relații extramaritale cu o femeie care este însărcinată cu el, o atitudine care este contrară Regulilor Bisericii Catolice pentru împlinirea serviciului ecleziastic, contractul său va fi reziliat începând cu 1 aprilie 1998. Reclamantul a contestat această decizie și, în final, Curtea Federală de Muncă a concluzionat că există destule motive pentru aplicarea normelor menționate anterior. Potrivit acestor Reguli, "[...] colaboratorii Bisericii Catolice trebuie să respecte și să se conformeze principiilor fundamentale ale regulilor religioase
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Arhiepiscopului Administrației Ecleziastice a Bisericii Husite Cehoslovace - dioceza Plzeň. Tribunalul din Plzeň a respins cererea și acțiunea împotriva Consiliului Central al Bisericii Husite Cehoslovace a fost respinsă de Tribunalul Districtului 6 din Praga și, ulterior, de către Curtea Municipală din Praga. Reclamanții au solicitat decizia Curții Constituționale, care, în 1997, a stabilit că instanțele ordinare au încălcat dreptul de a avea o audiere de către un tribunal independent și imparțial. Din perspectiva reclamanților, instanțele ordinare au aplicat doar parțial această decizie a Curții
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
6 din Praga și, ulterior, de către Curtea Municipală din Praga. Reclamanții au solicitat decizia Curții Constituționale, care, în 1997, a stabilit că instanțele ordinare au încălcat dreptul de a avea o audiere de către un tribunal independent și imparțial. Din perspectiva reclamanților, instanțele ordinare au aplicat doar parțial această decizie a Curții Constituționale și nu au decis dacă încheierea relației de angajare este sau nu validă. Reclamanții au considerat în fața Curții că a fost încălcat art. 6 § 1, care stipulează că "orice
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
încălcat dreptul de a avea o audiere de către un tribunal independent și imparțial. Din perspectiva reclamanților, instanțele ordinare au aplicat doar parțial această decizie a Curții Constituționale și nu au decis dacă încheierea relației de angajare este sau nu validă. Reclamanții au considerat în fața Curții că a fost încălcat art. 6 § 1, care stipulează că "orice persoană are dreptul la un proces echitabil și audiere publică într-un timp rezonabil de către un tribunal independent și imparțial". Ei au afirmat că, de
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Curții, deficitul de competență al instanțelor cehe în a decide validitatea acestei relații ori nulitatea la finalul ei. Prin urmare, art. 6 § 1 nu a fost încălcat. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 9, Curtea a respins această solicitare, afirmând că reclamanții ar fi avut posibilitatea de a susține o astfel de încălcare în fața instanțelor naționale, însă aceștia nu au intenționat să o facă262. Perry c. Letonia 263 Robert Perry este un pastor aparținând Morning Star International, o federație a comunităților creștine
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Perry a avut un permis de ședere și, în 2000, a solicitat reînnoirea sa Direcției pentru Naționalitate și Migrație. Demersul său a fost respins de către autoritățile letone. Perry a contestat decizia la instanțele naționale letone, care i-au respins cazul. Reclamantul a adus cazul în fața Curții, pretinzând o violare a art. 9. Curtea a reiterat argumentul potrivit căruia libertatea religioasă implică libertatea persoanei de "a-și manifesta religia" singur și în privat sau în comunitate cu alții, în public și în interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Larissis c. Grecia, Curtea a afirmat că art. 9 enumeră diferite forme de manifestare a religiilor sau credințelor și, în special, dreptul de a încerca să-i convingi pe ceilalți. Dispus să se stabilească pentru o anumită perioadă în Letonia, reclamantul și-a exercitat drepturile potrivit art. 9. Curtea a observat că nicio dispoziție a legislației letone în vigoare nu dă dreptul Direcției pentru Naționalitate și Migrație să folosească reînnoirea permisului de ședere ca pretext pentru impunerea interdicției pentru un cetățean
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
aceste norme. Personalitatea acestor clerici este importantă pentru fiecare membru activ al comunității religioase și participarea lor la viața comunității este o manifestare specială a religiei, așa încât se bucură de protecția art. 9. Curtea a concluzionat că interferența cu dreptul reclamantului la libertatea de religie nu a fost "prevăzută de lege" și că, prin urmare, nu a avut loc o încălcare a art. 9. Ahtinen c. Finlanda 264 Seppo Ahtinen era angajat de către Biserica Evanghelică Luterană ca preot paroh. În septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
ceea ce se întâmplă în cadrul forțelor armate. Conform Regulilor de Procedură ale Bisericii adoptate de Sinod, Adunarea Mitropolitană poate desemna un membru calificat al diocezei să îndeplinească funcțiile de preot paroh. În 1999, Curtea Administrativă Supremă a confirmat decizia Adunării Mitropolitane. Reclamantul s-a plâns în fața Curții că nu a fost audiat în mod corespunzător și că aceasta este o încălcare a Art. 6. Conform Curții, transferul preoților parohi este o chestiune la aprecierea Adunării Mitropolitane, argumentându-se astfel împotriva existenței unui
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
hotărât, în 1997, că cerințele Bisericii Mormone cu referire la datoria de fidelitate în cadrul căsătoriei nu contrazic normele legale. În acord cu această decizie, căsătoria este deosebit de importantă pentru orice religie și Legea Fundamentală a Germaniei oferă protecție căsătoriei. Concedierea reclamantului a fost considerată necesară pentru a păstra credibilitatea Bisericii Mormone. Reclamantul a adus cazul în fața Curții, reclamând încălcarea art. 8. Biserica Mormonă a decis să aplice pentru intervenient ca terț în favoarea Republicii Federale Germane și solicitarea sa a fost redactată
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
de fidelitate în cadrul căsătoriei nu contrazic normele legale. În acord cu această decizie, căsătoria este deosebit de importantă pentru orice religie și Legea Fundamentală a Germaniei oferă protecție căsătoriei. Concedierea reclamantului a fost considerată necesară pentru a păstra credibilitatea Bisericii Mormone. Reclamantul a adus cazul în fața Curții, reclamând încălcarea art. 8. Biserica Mormonă a decis să aplice pentru intervenient ca terț în favoarea Republicii Federale Germane și solicitarea sa a fost redactată de Gerhard Robbers. Principalele argumente au fost următoarele: (1) nu a
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
redactată de Gerhard Robbers. Principalele argumente au fost următoarele: (1) nu a existat nicio ingerință în dreptul la viața de familie a lui Obst, deoarece art. 8 protejează doar familia existentă și concedierea de către Biserică nu alterează viața de familie a reclamantului, deoarece aceasta a fost consecința distrugerii proprii prin comportamentul său extraconjugal; (2) obligația de a se abține de la adulter, fiind în conflict cu viziunea Bisericii și cerințele de angajare clar articulate, nu a fost o solicitare nerezonabilă, în contextul importanței
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
decizia liberă și autonomă a Bisericii care sunt obligațiile privitoare la loialitate și demnitate și, de asemenea, cum este menținută disciplina Bisericii, în special în cadrul fixat de Biserică 266. Bazându-se pe Rommelfanger c. Republica Federală Germană, Curtea observă că reclamantul nu se plânge de intervenția statului, ci de o deficiență de intervenție a statului în protejarea vieții sale private împotriva ingerinței angajatorului său. Un alt caz folosit de Curte este Hasan și Chaush c. Bulgaria, afirmând că "art. 9 trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]