28,739 matches
-
târziu de ce a ordonat oprirea înaintării la 1 mai, Hooker ar fi răspuns că „pentru întâia oară, mi-am pierdut încrederea în Hooker.” Stephen W. Sears susține însă că această declarație este doar o legendă. Dintre cei 90.000 de soldați unioniști care au dus greul bătăliei, au căzut în luptă doar 17.000, rată a pierderilor mult mai redusă ca a lui Lee, fără a lua în calcul cei 4.000 de oameni din Corpul XI căzuți prizonieri fără luptă
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
a înființat și un port de ape adânci pe Insula Dauphin întrucât golful Mobile și râul Mobile erau prea puțin adânci pentru vasele maritime. Populația coloniei a fluctuat în următorii câțiva ani. În 1704, parțial din cauza temerilor că „fraternizarea” a soldaților francezi cu femeile băștinașe poate duce la un conflict, Bienville a aranjat aducerea a douăzeci și patru de femei din Franța. Prin tradiție, tinerele au fost alese din mănăstiri, deși majoritatea proveneau probabil din familii sărace. Domnișoarele au fost găzduite în casa
Jean-Baptiste Le Moyne de Bienville () [Corola-website/Science/321776_a_323105]
-
a învățat și pe ucenicele ei, ceea ce este considerat a fi considerat originea bucătăriei creole. Numele și viața acestor fete nu sunt cunoscute, dar cel puțin câteva au rămas în colonie și s-au căsătorit, așa cum se și dorea, cu soldați francezi, prima naștere cunoscută a unui copil alb având loc acolo în 1705. Populația coloniei a fluctuat în generația următoare, crescând la 281 de persoane până în 1708 dar scăzând la 178 după doi ani din cauza bolilor. În 1709, o mare
Jean-Baptiste Le Moyne de Bienville () [Corola-website/Science/321776_a_323105]
-
lângă care a propus să se construiască noua capitală a coloniei. A priit permisiunea, iar Bienville a plecat în 1718 să înceapă construcția. Până în 1719, se construit un număr suficient de case și depozite pentru ca Bienville să mute proviziile și soldații din Mobile. În urma conflictelor cu arhitectul-șef al coloniei, Le Blond de la Tour, Bienville a ordonat ca un arhitect asistent, Adrien de Pauger, să traseze planurile noului oraș în 1720. În 1721, Pauger a alcătuit dreptunghiul de 11x7 străzi denumit
Jean-Baptiste Le Moyne de Bienville () [Corola-website/Science/321776_a_323105]
-
25:8). Lăcașul de cult are cinci încăperi, iar sala mare are picturi realizate de Șloima Mendel în anul 1924. Sinagoga Mare avea în Aron Kodesh ("Arca Sfântă") 50 de suluri ale Torei. În timpul celui de-al doilea război mondial, soldații ruși au tras cu mitraliera în interiorul sinagogii. La începutul secolului al XXI-lea, Sinagoga din Hârlău se afla într-o stare de degradare. Președintele comunității evreiești locale, Sifra Corbici, afirma că a găsit aici cărți vechi putrezite care au fost
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
Gibraltarul Estului”. Luptele din Singapore au durat din 31 ianuarie până la 15 februarie 1942. Rezultatul a fost căderea Singaporelui în mâinile japonezilor, și cea mai mare capitulare a unor trupe aflate sub comandă britanică din istorie. Circa 80.000 de soldați britanici, australieni și indieni au devenit prizonieri de război, alăturându-se celor 50.000 de prizonieri luați de japonezi în campania din Malaya. Primul Ministru britanic Winston Churchill a spus despre nedemna cădere a Singaporelui în mâinile japonezilor că a
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
la scurt timp după aceasta. În săptămânile dinaintea invaziei, forțele Aliate au suferit din cauza unor conflicte dintre ofițerii de rang înalt, precum și de presiuni din partea primului ministru al Australiei, Robert Menzies. General-locotenent Arthur Percival, comandantul garnizoanei, avea 85.000 de soldați, echivalentul, pe hârtie, a puțin peste patru divizii. Existau aproximativ 70.000 de soldați de linia întâi grupați în 38 de batalioane de infanterie - 13 britanice, 6 australiene, 17 indiene și 2 malayane - și 3 batalioane de mitraliere. Nou-sosita Divizie
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
unor conflicte dintre ofițerii de rang înalt, precum și de presiuni din partea primului ministru al Australiei, Robert Menzies. General-locotenent Arthur Percival, comandantul garnizoanei, avea 85.000 de soldați, echivalentul, pe hârtie, a puțin peste patru divizii. Existau aproximativ 70.000 de soldați de linia întâi grupați în 38 de batalioane de infanterie - 13 britanice, 6 australiene, 17 indiene și 2 malayane - și 3 batalioane de mitraliere. Nou-sosita Divizie 18 Infanterie britanică, sub comanda general-maiorului Merton Beckwith-Smith avea efectiv complet, dar îi lipsea
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
brigadă de tancuri ușoare. Aruncarea în aer a digului întârziase atacul japonez cu peste o săptămână. La 8.30pm în ziua de 31 ianuarie, mitraliorii australieni au deschis focul asupra vaselor ce transportau un prim val de 4.000 de soldați din Diviziile a 5-a și a 18-a către insula Singapore. Japonezii au atacat plaja Sarimbun, în sectorul controlat de Brigada 22 australiană condusă de generalul Harold Taylor. S-au dus lupte grele toată ziua, dar în cele din
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
au refugiat în zona controlată de Aliați, iar bombardamentele aeriene și tirul de artilerie s-a intensificat. Autoritățile civile au început să se teamă că resursele de apă se vor epuiza. La orele 1.00pm în ziua de 14 februarie, soldații japonezi au avansat înspre spitalul de campanie Alexandra. Un locotenent britanic, purtător al unui steag alb, s-a apropiat de forțele japoneze, dar a fost ucis cu baionetele. După intrarea trupelor japoneze în spital, mai mulți pacienți, inclusiv cei care
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
documentelor secrete și tunurilor grele până la ora 4 p.m.. Yamashita i-a acceptat asigurările că nu au mai rămas niciun vas și niciun avion în Singapore. Conform agenției de știri Domei din Tokio, Yamashita a acceptat întreaga responsabilitate pentru siguranța soldaților britanici și australieni, precum și a civililor britanici rămași în Singapore. Bennett a predat comanda Diviziei 8 unui general de brigadă și a luat, împreună cu unii dintre ofițerii săi, o barcă mică cu care au fugit în Australia. A început perioada
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
ucis numeroși etnici chinezi în masacrul de la Sook Ching. Nici celelalte grupuri etnice din Singapore, cum ar fi malayanii și indienii nu au fost cruțate. Localnicii au suferit mult sub ocupația japoneză care a durat trei ani și jumătate. Mulți soldați britanici și australieni luați prizonieri au rămas în Singapore la închisoarea Changi, și mulți nu s-au mai întors acasă. Mii de alți soldați au fost trimiși ca prizonieri pe mare în alte părți din Asia, inclusiv în Japonia, pentru
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
cruțate. Localnicii au suferit mult sub ocupația japoneză care a durat trei ani și jumătate. Mulți soldați britanici și australieni luați prizonieri au rămas în Singapore la închisoarea Changi, și mulți nu s-au mai întors acasă. Mii de alți soldați au fost trimiși ca prizonieri pe mare în alte părți din Asia, inclusiv în Japonia, pentru a fi puși la muncă forțată în proiecte cum ar fi Calea Ferată a Morții Siam-Burma și aerodromul Sandakan din Borneo de Nord. Japonezii
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
pe mare în alte părți din Asia, inclusiv în Japonia, pentru a fi puși la muncă forțată în proiecte cum ar fi Calea Ferată a Morții Siam-Burma și aerodromul Sandakan din Borneo de Nord. Japonezii au reușit să recruteze numeroși soldați indieni prizonieri. Dintr-un total de 40.000 de soldați indieni din Singapore în February 1942, circa 30.000 au intrat în „Armata Națională Indiană”, pro-japoneză, care a luptat împotriva Aliaților în campania din Burma. Alții au fost puși gărzi
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
pentru a fi puși la muncă forțată în proiecte cum ar fi Calea Ferată a Morții Siam-Burma și aerodromul Sandakan din Borneo de Nord. Japonezii au reușit să recruteze numeroși soldați indieni prizonieri. Dintr-un total de 40.000 de soldați indieni din Singapore în February 1942, circa 30.000 au intrat în „Armata Națională Indiană”, pro-japoneză, care a luptat împotriva Aliaților în campania din Burma. Alții au fost puși gărzi în lagărul de prizonieri de război de la Changi. Mulți soldați
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
soldați indieni din Singapore în February 1942, circa 30.000 au intrat în „Armata Națională Indiană”, pro-japoneză, care a luptat împotriva Aliaților în campania din Burma. Alții au fost puși gărzi în lagărul de prizonieri de război de la Changi. Mulți soldați indieni s-au opus, însă, recrutării, și au rămas prizonieri. Nu se știe câți au fost duși în zonele ocupate de japonezi în Pacificul de Sud și puși la muncă forțată. Mulți dintre ei au suferit greutăți mari și brutalități
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
eliberați de forțele americane și australiene în 1943-45. După capitularea Japoniei în 1945, Yamashita a fost judecat de o comisie militară americană pentru crimele de război comise de militarii japonezi în Filipine în acel an, dar nu și pentru acțiunile soldaților săi în Malaya sau Singapore. A fost condamnat și spânzurat în Filipine la 23 februarie 1946.
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
o luminița de brad, sărind într-un loc unde lipsea o luminița ceea ce îl face să lumineze. Tom, evident, nu se lasă păcălit de acest lucru, si, când îl apucă pe Jerry, este electrocutat. Jerry se preface că este un soldat de jucărie, și când este gata să îl prindă Tom, el fuge. Tom îl urmărește pe Jerry, dar este oprit de o barieră de jucărie de la un tren. Trenul de jucărie trece, cu multe vagoane. Jerry este așezat pe partea
Noaptea de Ajun () [Corola-website/Science/320803_a_322132]
-
neutră în timpul unui conflict cu Germania. Ca urmare, comandanții polonezi au dislocat majoritatea trupelor lor spre vest, pentru a face față invaziei germane. În acest timp, nu mai mult de 20 batalioane de sub-putere, format din aproximativ 20.000 de soldați ai Corpurilor de Protecție a Graniței, au apărat frontiera de est. Când Armata Roșie a invadat Polonia la 17 septembrie, armata poloneză era pe cale să se retragă către Capul de pod român și să aștepte ajutor din partea englezilor și francezilor
Invazia sovietică a Poloniei () [Corola-website/Science/320802_a_322131]
-
însă se preface el într-un fecior voinic, frumos și fermecător sau sau într-o babă îmbrăcată în haine albe și lungi până la pământ.» ibidem. Poate să apară și sub formă de femeie străină, femeie mare, neagră, urâtă, cal, cătană (soldat), bărbat frumos. Femeilor măritate li se arată sub formă feminină, bărbaților însurați sub formă de femeie, tinerelor nemăritate ca bărbat frumos, cal, uneori soldat. De asemenea, se știe despre el că locuiește în Munții Macaveiului și că este un cântăreț
Marțolea () [Corola-website/Science/320818_a_322147]
-
ibidem. Poate să apară și sub formă de femeie străină, femeie mare, neagră, urâtă, cal, cătană (soldat), bărbat frumos. Femeilor măritate li se arată sub formă feminină, bărbaților însurați sub formă de femeie, tinerelor nemăritate ca bărbat frumos, cal, uneori soldat. De asemenea, se știe despre el că locuiește în Munții Macaveiului și că este un cântăreț fermecător. Cântecul său este atât de jalnic, încât stoarce lacrimile oricui. Necruțător cu cine îi încalcă regulile, Marțolea știe să fie și foarte generos
Marțolea () [Corola-website/Science/320818_a_322147]
-
navele aliate în zona respectivă și s-au întors la Rabaul pe 23, respectiv pe 24 aprilie. Forța de invazie a japonezilor îndreptată împotriva zonei Port Moresby, comandată de contramiralul , a inclus 11 nave care au transportat aproximativ 5000 de soldați ai "Detașamentului Mărilor de Sud" din cadrul Armatei Imperiale Japoneze și 500 de soldați din Forța Navală Specială de Debarcare Japoneză. Convoiul a fost escortat de "Forța de Atac Port Moresby" formată din șase distrugătoare și un crucișător sub comanda Contramiralului
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
respectiv pe 24 aprilie. Forța de invazie a japonezilor îndreptată împotriva zonei Port Moresby, comandată de contramiralul , a inclus 11 nave care au transportat aproximativ 5000 de soldați ai "Detașamentului Mărilor de Sud" din cadrul Armatei Imperiale Japoneze și 500 de soldați din Forța Navală Specială de Debarcare Japoneză. Convoiul a fost escortat de "Forța de Atac Port Moresby" formată din șase distrugătoare și un crucișător sub comanda Contramiralului . Pe 4 mai navele comandate de Kōsō Abe au plecat din Rabaul pe
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
h), iar japonezii au plănuit să treacă prin Canalul Jomard din Arhipelagul Louisiade, să ocolească extermitatea sudică a Noii Guinee și să ajungă la Port Moresby pe 10 mai. Garnizoana aliată din Port Moresby era formată din 5.333 de soldați, dar numai jumătate dintre aceștia erau infanteriști și nici unul nu era bine echipat și antrenat. Forța conducătoare a invaziei din Tulagi a fost detașamentul numit "Armata de Invazie din Tulagi", comandată de contraamiralul Kiyohide Shima, detașamentul constând în două puitoare
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
Tulagi a fost detașamentul numit "Armata de Invazie din Tulagi", comandată de contraamiralul Kiyohide Shima, detașamentul constând în două puitoare de mine, două distrugătoare, șase dragoare, două vânătoare de submarine și o navă de transport care aducea aproximativ 400 de soldați din cadrul Forței Navale Speciale de Debarcare Japoneze. Apărarea convoiului a fost asigurată de "Compania de apărare" compusă din "Shōhō", 4 crucișătoare și un distrugător, comandate de contraamiralul . O armată de acoperire separată, comandată de contraamiralul și care consta din două
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]