261,921 matches
-
2020; ... *4) Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională. *5) Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei EFP. *6) Față de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei EFP. e) reducerea la nivelul UE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte*9), ar trebui să fie mai mic de 15%; ... *9) Sursă: OCDE/PISA ────────── 3) până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar*10), ar trebui să fie de cel puțin 40%; ... ────────── *10) Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE) ────────── 4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii*11) din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10%; ... *11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
UOE) ────────── 4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii*11) din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10%; ... *11) Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare (Eurostat, Studiul privind forța de muncă) 5) până în 2020, cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
ar trebui să fie sub 10%; ... *11) Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare (Eurostat, Studiul privind forța de muncă) 5) până în 2020, cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară; ... 6) până în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
ani, care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82%, comparativ cu 76,5% în 2010*13). ... *12) Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar (ISCED 4) și absolvenții învățământului terțiar (ISCED 5-6) *13) Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și 3 ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82%, comparativ cu 76,5% în 2010*13). ... *12) Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar (ISCED 4) și absolvenții învățământului terțiar (ISCED 5-6) *13) Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și 3 ani și care nu este înscrisă în prezent în nicio altă activitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
la 7 puncte procentuale peste media europeană de 11,1%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluție sinuoasă, fără un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020; ... b) ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25% în 2014. Cu toate acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel național
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
e) în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2014 a fost de 57,2%, față de 69,1% în 2009. Cu o rată a ocupării absolvenților de 66,2% în anul 2014, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2014, de 1,5%, mult sub valoarea europeană de 10,5% și departe de ținta de 12% propusă de România pentru 2020. ... 21. Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3 în 2012, 61,9% în România, față de media UE-28 de 50,4%*21), demonstrează importanța formării profesionale inițiale pentru piața muncii din România. *21) Date actualizate pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
în 2014, de 1,5%, mult sub valoarea europeană de 10,5% și departe de ținta de 12% propusă de România pentru 2020. ... 21. Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3 în 2012, 61,9% în România, față de media UE-28 de 50,4%*21), demonstrează importanța formării profesionale inițiale pentru piața muncii din România. *21) Date actualizate pentru anul 2012, conf. Eurostat (date online, code: educ ipart s) ────────── 22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; ... f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural. ... Formarea profesională inițială 27. Formarea profesională inițială furnizată prin învățământul profesional și tehnic, numit în continuare ÎPT, este reglementată prin Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare și actele normative de punere în aplicare. 28. În urma unor programe comprehensive de reformă, care au vizat întregul sistem
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
ulterioare și actele normative de punere în aplicare. 28. În urma unor programe comprehensive de reformă, care au vizat întregul sistem, dar și componentele specifice, ÎPT a înregistrat o serie de progrese, care constituie repere pentru dezvoltarea prezentei strategii: a) înființarea învățământului profesional, rută de formare profesională inițială, în care stabilirea cifrei de școlarizare se realizează pe baza cererii angajatorilor. ... Existența contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiție prealabilă pentru aprobarea ofertei educaționale. Începând cu anul școlar 2014 - 2015
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
formare profesională inițială, în care stabilirea cifrei de școlarizare se realizează pe baza cererii angajatorilor. ... Existența contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiție prealabilă pentru aprobarea ofertei educaționale. Începând cu anul școlar 2014 - 2015 a fost introdus învățământul profesional cu durata de 3 ani, după finalizarea clasei a VIII-a, reglementat prin ordinul ministrului educației naționale nr. 3136/2013 privind organizarea, funcționarea, admiterea și calendarul admiterii în învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani; acesta include
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
educaționale. Începând cu anul școlar 2014 - 2015 a fost introdus învățământul profesional cu durata de 3 ani, după finalizarea clasei a VIII-a, reglementat prin ordinul ministrului educației naționale nr. 3136/2013 privind organizarea, funcționarea, admiterea și calendarul admiterii în învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani; acesta include o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele școlii și la agentul economic. b) dezvoltarea calificărilor profesionale care sunt oferite prin formarea profesional�� inițială, pe baza standardelor de pregătire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
unități de rezultate ale învățării, corelate cu descriptorii de nivel din Cadrul național al calificărilor, abordare ce permite implementarea în România a Sistemului european de credite pentru educație și formare - ECVET. c) oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învățământul profesional și tehnic este stabilită pe termen mediu și lung și ajustată anual pe baza unui model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învățământul profesional și tehnic, în scopul asigurării relevanței ofertei în raport cu nevoile previzionate ale pieței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
și formare - ECVET. c) oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învățământul profesional și tehnic este stabilită pe termen mediu și lung și ajustată anual pe baza unui model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învățământul profesional și tehnic, în scopul asigurării relevanței ofertei în raport cu nevoile previzionate ale pieței muncii. Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei și distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv național, regional, județean și local. ... d) planificarea strategică este un exercițiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
și la nivel județean - Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social. Consorțiile regionale și CLDPS au fost reorganizate prin ordinul ministrului educației și cercetării științifice nr. 4456/2015 privind Cadrul general de organizare și funcționare a structurilor parteneriale consultative pentru învățământul profesional și tehnic. Documentele de planificare strategică sunt: Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ - PRAI, Planul Local de Acțiune pentru Învățământ - PLAI, Planul de Acțiune al Școlii - PAS. e) elaborarea periodică de studii de piață a muncii ... Ultimul studiu previzional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
CLDPS au fost reorganizate prin ordinul ministrului educației și cercetării științifice nr. 4456/2015 privind Cadrul general de organizare și funcționare a structurilor parteneriale consultative pentru învățământul profesional și tehnic. Documentele de planificare strategică sunt: Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ - PRAI, Planul Local de Acțiune pentru Învățământ - PLAI, Planul de Acțiune al Școlii - PAS. e) elaborarea periodică de studii de piață a muncii ... Ultimul studiu previzional realizat în anul 2011, prezintă estimarea, la orizontul anului 2013 și în perspectiva anului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
educației și cercetării științifice nr. 4456/2015 privind Cadrul general de organizare și funcționare a structurilor parteneriale consultative pentru învățământul profesional și tehnic. Documentele de planificare strategică sunt: Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ - PRAI, Planul Local de Acțiune pentru Învățământ - PLAI, Planul de Acțiune al Școlii - PAS. e) elaborarea periodică de studii de piață a muncii ... Ultimul studiu previzional realizat în anul 2011, prezintă estimarea, la orizontul anului 2013 și în perspectiva anului 2020, evoluției cererii de forță de muncă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
15 la 18 de ani înregistrează, începând cu anul 2009, o scădere continuă, ajungând în anul 2013 la 81,4%, valoare sub cea înregistrată în 2005. ... *26) Rata specifică de cuprindere școlară pe grupe de vârstă (gradul de cuprindere în învățământ) reprezintă numărul total al elevilor de o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educație în care sunt cuprinși, ca raport procentual din totalul populației rezidente din aceeași grupă de vârstă. b) rata brută de cuprindere în învățământul secundar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
în învățământ) reprezintă numărul total al elevilor de o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educație în care sunt cuprinși, ca raport procentual din totalul populației rezidente din aceeași grupă de vârstă. b) rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior, liceal și profesional*27) a scăzut continuu din 2009, ajungând în 2015 la 90%. ... *27) Rata brută de cuprindere școlară a copiilor în învățământul de un anumit nivel reprezintă ponderea copiilor cuprinși într-un anumit nivel școlar (preșcolar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
totalul populației rezidente din aceeași grupă de vârstă. b) rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior, liceal și profesional*27) a scăzut continuu din 2009, ajungând în 2015 la 90%. ... *27) Rata brută de cuprindere școlară a copiilor în învățământul de un anumit nivel reprezintă ponderea copiilor cuprinși într-un anumit nivel școlar (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal etc.), indiferent de vârstă, din populația totală de vârstă oficială corespunzătoare respectivului nivel de educație, raportată la un anumit an școlar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
nivel reprezintă ponderea copiilor cuprinși într-un anumit nivel școlar (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal etc.), indiferent de vârstă, din populația totală de vârstă oficială corespunzătoare respectivului nivel de educație, raportată la un anumit an școlar. c) la nivelul învățământului profesional, ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009-2011 de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a școlilor de arte și meserii. Începând cu anul școlar 2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
puternic în intervalul 2009-2011 de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a școlilor de arte și meserii. Începând cu anul școlar 2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul școlar 2014-2015, anul reînființării învățământului profesional după finalizarea învățământului gimnazial. ... d) se constată că scăderea totală a populației școlare din învățământul liceal și profesional a fost decontată aproape exclusiv de către învățământul liceal filiera tehnologică și învățământul profesional. Din acest motiv, ponderea elevilor cuprinși în aceste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a școlilor de arte și meserii. Începând cu anul școlar 2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul școlar 2014-2015, anul reînființării învățământului profesional după finalizarea învățământului gimnazial. ... d) se constată că scăderea totală a populației școlare din învățământul liceal și profesional a fost decontată aproape exclusiv de către învățământul liceal filiera tehnologică și învățământul profesional. Din acest motiv, ponderea elevilor cuprinși în aceste forme de educație și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]