261,921 matches
-
a școlilor de arte și meserii. Începând cu anul școlar 2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul școlar 2014-2015, anul reînființării învățământului profesional după finalizarea învățământului gimnazial. ... d) se constată că scăderea totală a populației școlare din învățământul liceal și profesional a fost decontată aproape exclusiv de către învățământul liceal filiera tehnologică și învățământul profesional. Din acest motiv, ponderea elevilor cuprinși în aceste forme de educație și formare profesională din totalul elevilor cuprinși în învățământul liceal și profesional înregistrează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul școlar 2014-2015, anul reînființării învățământului profesional după finalizarea învățământului gimnazial. ... d) se constată că scăderea totală a populației școlare din învățământul liceal și profesional a fost decontată aproape exclusiv de către învățământul liceal filiera tehnologică și învățământul profesional. Din acest motiv, ponderea elevilor cuprinși în aceste forme de educație și formare profesională din totalul elevilor cuprinși în învățământul liceal și profesional înregistrează în perioada analizată o scădere de 9,4 puncte procentuale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
la aproape 8% în anul școlar 2014-2015, anul reînființării învățământului profesional după finalizarea învățământului gimnazial. ... d) se constată că scăderea totală a populației școlare din învățământul liceal și profesional a fost decontată aproape exclusiv de către învățământul liceal filiera tehnologică și învățământul profesional. Din acest motiv, ponderea elevilor cuprinși în aceste forme de educație și formare profesională din totalul elevilor cuprinși în învățământul liceal și profesional înregistrează în perioada analizată o scădere de 9,4 puncte procentuale: de la 59,2% în anul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
a populației școlare din învățământul liceal și profesional a fost decontată aproape exclusiv de către învățământul liceal filiera tehnologică și învățământul profesional. Din acest motiv, ponderea elevilor cuprinși în aceste forme de educație și formare profesională din totalul elevilor cuprinși în învățământul liceal și profesional înregistrează în perioada analizată o scădere de 9,4 puncte procentuale: de la 59,2% în anul școlar 2009-2010 la 49,8% în anul școlar 2014-2015. e) dintre cele trei filiere ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează cea mai slabă promovabilitate, de numai 91,73%, cele mai mari valori ale repetenției de 6,25% și ale exmatriculărilor de 1,74% din elevii aflați în evidență la sfârșitul anului școlar. La învățământul profesional, promovabilitatea este superioară celei înregistrate la liceul tehnologic, dar la o valoare destul de modestă în comparație cu valorile de la celelalte filiere ale liceului, de 92,21%. ... f) rata abandonului școlar a crescut odată cu momentul intrării în lichidare a școlilor de arte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
dar la o valoare destul de modestă în comparație cu valorile de la celelalte filiere ale liceului, de 92,21%. ... f) rata abandonului școlar a crescut odată cu momentul intrării în lichidare a școlilor de arte și meserii, apoi a înregistrat o descreștere o dată cu reînființarea învățământului profesional. La nivelul anului 2013-2014, 2,8% dintre elevii de liceu au abandonat studiile. Cei mai mulți dintre aceștia provin din filiera tehnologică. ... g) analiza ratei abandonului în învățământul profesional evidențiază o evoluție puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a școlilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
a școlilor de arte și meserii, apoi a înregistrat o descreștere o dată cu reînființarea învățământului profesional. La nivelul anului 2013-2014, 2,8% dintre elevii de liceu au abandonat studiile. Cei mai mulți dintre aceștia provin din filiera tehnologică. ... g) analiza ratei abandonului în învățământul profesional evidențiază o evoluție puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a școlilor de arte și meserii. În momentul implementării diferitelor forme de învățământ profesional, valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 4,3% în anul școlar 2013 -2014. ... h) rezultatele înregistrate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
de liceu au abandonat studiile. Cei mai mulți dintre aceștia provin din filiera tehnologică. ... g) analiza ratei abandonului în învățământul profesional evidențiază o evoluție puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a școlilor de arte și meserii. În momentul implementării diferitelor forme de învățământ profesional, valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 4,3% în anul școlar 2013 -2014. ... h) rezultatele înregistrate la examenul de bacalaureat pentru absolvenții din anul școlar 2013-2014 arată faptul că învățământul liceal tehnologic înregistrează cea mai slabă participare din partea absolvenților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
arte și meserii. În momentul implementării diferitelor forme de învățământ profesional, valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 4,3% în anul școlar 2013 -2014. ... h) rezultatele înregistrate la examenul de bacalaureat pentru absolvenții din anul școlar 2013-2014 arată faptul că învățământul liceal tehnologic înregistrează cea mai slabă participare din partea absolvenților la acest examen de 63.72% și cea mai slabă reușită la acest examen de 44.96%. ... i) rata brută de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri a înregistrat o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
din anul școlar 2013-2014 arată faptul că învățământul liceal tehnologic înregistrează cea mai slabă participare din partea absolvenților la acest examen de 63.72% și cea mai slabă reușită la acest examen de 44.96%. ... i) rata brută de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri a înregistrat o creștere constantă în intervalul analizat, de la valoarea de 6,1% în 2009-2010 la 16,2% în 2014-2015. Creșterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învățământul postliceal și de maiștri se explică prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
96%. ... i) rata brută de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri a înregistrat o creștere constantă în intervalul analizat, de la valoarea de 6,1% în 2009-2010 la 16,2% în 2014-2015. Creșterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învățământul postliceal și de maiștri se explică prin faptul că această rută a devenit o opțiune atractivă, în condițiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
de maiștri se explică prin faptul că această rută a devenit o opțiune atractivă, în condițiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior de la 45% în 2009-2010 la 31% în 2014-2015. ... j) rata abandonului școlar la învățământul postliceal și de maiștri evidențiază o creștere semnificativă de la un an la altul, urmată de o scădere la nivelul anului 2013-2014 la 7,9%. ... k
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
condițiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior de la 45% în 2009-2010 la 31% în 2014-2015. ... j) rata abandonului școlar la învățământul postliceal și de maiștri evidențiază o creștere semnificativă de la un an la altul, urmată de o scădere la nivelul anului 2013-2014 la 7,9%. ... k) eficiența externă a formării profesionale inițiale poate fi apreciată prin rata de ocupare la nivel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
a adulților; reglementarea formării profesionale la locul de muncă și a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă; monitorizarea, evaluarea, autorizarea și controlarea, directă sau prin organisme abilitate, a furnizorilor de formare, alții decât cei din cadrul sistemului național de învățământ. 33. În conformitate cu Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare și cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 556/2011 , republicată, funcționează Autoritatea Națională pentru Calificări care ca atribuții principale: a) elaborarea, implementarea și actualizarea Cadrului național al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
adulților; ... g) coordonarea autorizării centrelor de evaluare a competențelor profesionale și certificarea evaluatorilor de competențe profesionale. ... 34. La nivelul Autorității Naționale pentru Calificări s-a constituit, în 2015, un Consiliu Consultativ format din 33 de persoane - reprezentanți ai instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar, ai studenților, ai asociațiilor profesionale, ai administrației publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor, precum și reprezentanți ai comitetelor sectoriale. Această structură are menirea de a stabili o legătură eficientă între piața muncii patronate/sindicate, studenți și instituțiile implicate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
dezvoltarea cadrului normativ privind formarea, evaluarea și certificarea competențelor; ... c) participă la dezvoltarea și actualizarea, sub coordonarea Autorității Naționale pentru Calificări, a calificărilor aferente sectoarelor din care fac parte; ... d) validează calificările și standardele asociate calificărilor, cu excepția celor dobândite prin învățământul superior; ... e) recomandă specialiști pe domenii ocupaționale pentru realizarea analizei ocupaționale, pentru definirea competențelor și calificărilor și pentru elaborarea și validarea standardelor ocupaționale, pentru verificarea și validarea standardelor de pregătire profesională, precum și pentru evaluarea și certificarea pe bază de standarde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
dar acestea sunt aplicabile numai în formarea profesională inițială; de asemenea, instituțiile responsabile nu dispun de toate resursele necesare pentru gestionarea integrată a bazelor de date care să fundamenteze anticiparea nevoilor de formare profesională. ... c) monitorizarea inserției profesionale a absolvenților învățământului profesional și tehnic: a fost dezvoltată și pilotată o metodologie de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților învățământului profesional și tehnic, dar capacitatea instituțională a instituțiilor cu responsabilități în implementarea ei este limitată, iar costurile sunt foarte ridicate; nu este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
necesare pentru gestionarea integrată a bazelor de date care să fundamenteze anticiparea nevoilor de formare profesională. ... c) monitorizarea inserției profesionale a absolvenților învățământului profesional și tehnic: a fost dezvoltată și pilotată o metodologie de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților învățământului profesional și tehnic, dar capacitatea instituțională a instituțiilor cu responsabilități în implementarea ei este limitată, iar costurile sunt foarte ridicate; nu este posibilă încă monitorizarea pe cale administrativă a tuturor absolvenților învățământului profesional și tehnic. ... d) învățarea la locul de muncă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
o metodologie de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților învățământului profesional și tehnic, dar capacitatea instituțională a instituțiilor cu responsabilități în implementarea ei este limitată, iar costurile sunt foarte ridicate; nu este posibilă încă monitorizarea pe cale administrativă a tuturor absolvenților învățământului profesional și tehnic. ... d) învățarea la locul de muncă în formarea profesională: deși au fost dezvoltate trasee de formare cu o componentă semnificativă de învățare la locul de muncă, lipsește un mecanism de asigurare a calității învățării în cadrul companiilor și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cu atribuții în formarea profesională. ... e) calitatea infrastructurii educației și formării profesionale: sprijinul financiar al Uniunii Europene a permis îmbunătățirea infrastructurii educației și formării profesionale într- un număr semnificativ de școli, dar nu a acoperit întreaga rețea de școli din învățământul profesional și tehnic; în plus, progresul tehnologic rapid conduce la uzura morală a mijloacelor didactice și a echipamentelor existente. ... f) excelența în educația și formarea profesională: formarea profesională în domenii tehnologice avansate necesită existența unui nivel de excelență, care să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
dezvoltate în sistemul de formare profesională inițială o serie de activități menite să le dezvolte elevilor creativitatea și spiritului antreprenorial, dar acestea necesită a fi extinse, având în vedere mai ales dezvoltarea parteneriatelor între furnizorii de formare profesională, instituțiile de învățământ superior, mediul de afaceri și comunitatea locală. ... b) capacitatea instituțională de a accesa fonduri europene: un număr semnificativ de furnizori de formare au accesat fonduri europene, dar ponderea acestora din totalul furnizorilor rămâne extrem de redus, atât datorită unei capacități instituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
direcțiile de acțiune pe termen mediu și lung pentru educația și formarea profesională din România, este că, pornind de la contextul economic, legislativ și instituțional actual și de la tendința de creștere a ratei de cuprindere înregistrată în ultimii trei ani în învățământul profesional, se are în vedere o creștere pe toată durata implementării strategiei cu 10% a ponderii elevilor cuprinși în învățământul profesional și tehnic. În același context, în formarea profesională continuă, se are în vedere creșterea relevanței și asigurarea calității programelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
economic, legislativ și instituțional actual și de la tendința de creștere a ratei de cuprindere înregistrată în ultimii trei ani în învățământul profesional, se are în vedere o creștere pe toată durata implementării strategiei cu 10% a ponderii elevilor cuprinși în învățământul profesional și tehnic. În același context, în formarea profesională continuă, se are în vedere creșterea relevanței și asigurarea calității programelor de formare profesională continuă și, în consecință, a ratei de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții, de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
nu se poate realiza fără implicarea activă a angajatorilor pornind de la etapa identificării nevoilor de formare, a promovării acestora în rândul elevilor, a participării la instruirea practică a elevilor, în evaluare și certificare. 54. Consolidarea parteneriatelor angajatorilor cu școlile din învățământul profesional și tehnic reprezintă o cerință esențială pentru creșterea calității și relevanței învățării la locul de muncă. 55. O altă provocare care stă în fața dezvoltărilor strategice derivă din aspectele legate de creșterea mobilității forței de muncă în spațiul Uniunii Europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
2014*29) ... *29) Eurostat, http://ec.europa.eu/education/tools/et-monitor ro.htm, Monitorul educației și formării 2015 ────────── Obiectivul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională având ca ținte strategice: a) Creșterea ponderii elevilor cuprinși în învățământul liceal tehnologic și în învățământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014*30) ... ────────── *30) idem b) Creșterea ratei de participare a adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]