261,784 matches
-
de ore pe săptămână pentru muncile legate de vizite. După o naștere acasă s-a încheiat, dar în timp ce ei supravegheate de eliberare a continuat, ea a fost obligată să rămână independenți și să nu se asocieze cu persoane cu antecedente penale. În plus, în timpul supravegheată de presă, ea a fost necesară pentru a primi permisiunea de oficialii federali, dacă ea a fost de gand să părăsească competența Statelor Unite District Court pentru Districtul de Sud din New York. După eliberarea sa din închisoare
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
, caz de crimă (oficial Statul California contra lui Orenthal James Simpson) a fost un proces penal care a avut loc la Curtea Supremă din Los Angeles, în care fostului star de cinema și jucător în Liga Națională de Fotbal O. J. Simpson i s-au adus două capete de acuzare de crimă în 12 iunie 1994
Cazul O. J. Simpson () [Corola-website/Science/337119_a_338448]
-
de apărare au menționat, de asemenea, și abateri ale Departamentului de Poliție din Los Angeles. Celebritatea lui Simpson și lunga durată a procesului televizat au îndreptat atenția spectatorilor la nivel național cu privire la așa-numitul "proces al secolului". Până la sfârșitul procesului penal, sondaje naționale au arătat diferențe dramatice în evaluarea vinovăției sau nevinovăției lui Simpson între cetățenii americani albi și cetățenii americani negri . Familiile Brown și Goldman au deschis proces împotriva lui Simpson, și pe 4 februarie 1997, juriul l-a găsit
Cazul O. J. Simpson () [Corola-website/Science/337119_a_338448]
-
Cutlery care a susținut că, cu trei săptămâni înainte de săvârșirea crimelor, i-a vândut lui Simpson un cuțit german de 15-inch (380 mm), cuțit similar cu arma crimei . Shively și Camacho nu au fost prezentați de către partea acuzării în procesul penal, din cauză că au vândut relatări pentru presa de scandal. Shively a vorbit la emisiunea "Hard" "Copy" de 5.000 de dolari, iar Camacho și-a vândut povestea la "National Enquirer" pentru 12.500 de dolari. După o săptămână de deliberări, judecătoarea
Cazul O. J. Simpson () [Corola-website/Science/337119_a_338448]
-
crime, Simpson, încălcând practica judiciară care spune că inculpatul poate invoca folosind doar cuvintele "vinovat" sau "nevinovat", a declarat ferm: Sigur, sută la sută, nevinovat." Anchetatorul principal al crimelor a fost detectivul veteran de la LAPD, Tom Lange. În 1995, procesul penal al lui O. J. Simpson a fost televizat timp de 134 de zile. Acuzarea a ales să nu ceară pedeapsa cu moartea, în schimb, a solicitat o condamnare pe viață. Televizarea procesului i-a făcut celebri pe mulți dintre actorii
Cazul O. J. Simpson () [Corola-website/Science/337119_a_338448]
-
a asigura "cea mai mare fericire la cei mai mulți", demascând cruzimea legilor, inumanitatea procedurilor, arbitrariul judecătorilor din acea perioadă. Susținător al egalității sociale, demasca privilegiile acordate nobilimii și clerului. În lucrarea "Despre infracțiuni și pedepse", se ocupă în exclusivitate cu dreptul penal și atacă bazele justiției penale feudale. Exprimându-și adeziunea față de teoria contractului social, consideră că adevărata cauză a sărăciei și inegalității este proprietatea privată. Ca ieșire din impas, propune luminarea poporului, o educație mai bună pentru toți, iar formă de
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
fericire la cei mai mulți", demascând cruzimea legilor, inumanitatea procedurilor, arbitrariul judecătorilor din acea perioadă. Susținător al egalității sociale, demasca privilegiile acordate nobilimii și clerului. În lucrarea "Despre infracțiuni și pedepse", se ocupă în exclusivitate cu dreptul penal și atacă bazele justiției penale feudale. Exprimându-și adeziunea față de teoria contractului social, consideră că adevărata cauză a sărăciei și inegalității este proprietatea privată. Ca ieșire din impas, propune luminarea poporului, o educație mai bună pentru toți, iar formă de stat monarhia condusă de un
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Camerei Lorzilor și organizarea Camerei inferioare pe principii democratice, prin vot universal. Cel mai important exponent al acestei grupări, John Lilburne, se pronunța de asemenea pentru libertatea conștiinței și libertatea religioasă în genere și abordează necesitatea revizuirii radicale a dreptului penal, pe baza principiului că nu trebuie să existe vreun delict și nici pedeapsă fără o lege penală corespunzătoare ("nullum crimem, nulla poena sine lege"). Din mișcarea egalitarilor se desprinde o aripă mai radicală, cea a "diggerilor" ("săpătorilor"), reprezentați de Gerard
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
acestei grupări, John Lilburne, se pronunța de asemenea pentru libertatea conștiinței și libertatea religioasă în genere și abordează necesitatea revizuirii radicale a dreptului penal, pe baza principiului că nu trebuie să existe vreun delict și nici pedeapsă fără o lege penală corespunzătoare ("nullum crimem, nulla poena sine lege"). Din mișcarea egalitarilor se desprinde o aripă mai radicală, cea a "diggerilor" ("săpătorilor"), reprezentați de Gerard Winstanley și care reprezentau țărănimea săracă și păturile inferioare ale populației urbane. "Diggerii" susțin un comunism egalitar
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
este o expresie în latină, care se traduce ca „nici o crimă, nici o pedeapsă fără lege", folosită în dreptul penal pentru a exprima principiul conform căruia, pentru ca un comportament să fie calificat drept crimă, ar trebui să fie stabilit ca atare într-o normă penală, înainte de realizarea și încadrarea acestui comportament ca faptă penală. Prin urmare, nu numai existența infracțiunii
Nullum crimen, nulla poena sine praevia lege poenali () [Corola-website/Science/337300_a_338629]
-
expresie în latină, care se traduce ca „nici o crimă, nici o pedeapsă fără lege", folosită în dreptul penal pentru a exprima principiul conform căruia, pentru ca un comportament să fie calificat drept crimă, ar trebui să fie stabilit ca atare într-o normă penală, înainte de realizarea și încadrarea acestui comportament ca faptă penală. Prin urmare, nu numai existența infracțiunii depinde de existența anterioară a unei prevederi legale care să o declare ca atare ("nullum crimen sine lege praevia"), dar, de asemenea, pentru ca o pedeapsă
Nullum crimen, nulla poena sine praevia lege poenali () [Corola-website/Science/337300_a_338629]
-
nici o pedeapsă fără lege", folosită în dreptul penal pentru a exprima principiul conform căruia, pentru ca un comportament să fie calificat drept crimă, ar trebui să fie stabilit ca atare într-o normă penală, înainte de realizarea și încadrarea acestui comportament ca faptă penală. Prin urmare, nu numai existența infracțiunii depinde de existența anterioară a unei prevederi legale care să o declare ca atare ("nullum crimen sine lege praevia"), dar, de asemenea, pentru ca o pedeapsă care urmează să fie aplicată făptuitorului într-un anumit
Nullum crimen, nulla poena sine praevia lege poenali () [Corola-website/Science/337300_a_338629]
-
pedeapsă care urmează să fie aplicată făptuitorului într-un anumit caz, este necesar că legislația în vigoare să stabilească pedeapsa pentru crima comisă ("nulla poena sine praevia lege"). Acesta este un principiu juridic de bază care a fost incorporat în dreptul penal internațional, care interzice crearea unor legi "ex post facto", care nu favorizează acuzatul. Acest principiu a fost dezvoltat de Paul Johann Anselm von Feuerbach, ca parte a Codului penal din Bavaria (1813), cu toate că principiul legalității derivat a fost creat de către
Nullum crimen, nulla poena sine praevia lege poenali () [Corola-website/Science/337300_a_338629]
-
este un principiu juridic de bază care a fost incorporat în dreptul penal internațional, care interzice crearea unor legi "ex post facto", care nu favorizează acuzatul. Acest principiu a fost dezvoltat de Paul Johann Anselm von Feuerbach, ca parte a Codului penal din Bavaria (1813), cu toate că principiul legalității derivat a fost creat de către Cesare Beccaria.
Nullum crimen, nulla poena sine praevia lege poenali () [Corola-website/Science/337300_a_338629]
-
26 de state membre. Tratatul de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007, modifică regulile juridice privitoare a Spațiul Schengen, întărind noțiunea de « spațiu de libertate, securitate și justiție ». Acesta face să intervină mai ales cooperarea polițienească și judiciară în materie penală, și vizează punerea în comun a politicilor de viză, de azil și imigrare, îndeosebi prin înlocuirea metodei interguvernamentale prin metoda comunitară. Țările semnatare practică o politică comună în privința vizelor și au întărit controalele la frontierele limitrofe ale țărilor exterioare spațiului
Convenția de la Schengen () [Corola-website/Science/337312_a_338641]
-
este în funcție de la 4 ianuarie 2017. Condus de politicianul social-democrat Sorin Grindeanu, guvernul este girat de Partidul Social Democrat și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților. Modificarea prin ordonanță de urgență a codurilor penal și de procedură penală în ianuarie 2017 a stârnit mari proteste împotriva guvernului, care a abrogat ulterior modificarea legislativă. În 8 februarie, guvernul a rezistat unei moțiuni de cenzură inițiate de opoziție. Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 au fost
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
este în funcție de la 4 ianuarie 2017. Condus de politicianul social-democrat Sorin Grindeanu, guvernul este girat de Partidul Social Democrat și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților. Modificarea prin ordonanță de urgență a codurilor penal și de procedură penală în ianuarie 2017 a stârnit mari proteste împotriva guvernului, care a abrogat ulterior modificarea legislativă. În 8 februarie, guvernul a rezistat unei moțiuni de cenzură inițiate de opoziție. Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 au fost câștigate de PSD, care
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
amnistia, fie și pentru o singură zi, încetează toate procesele și se clasează toate anchetele în curs care vizează infracțiunile iertate prin amnistiere”. Pe 16 ianuarie 2017 ajunsese la Ministerul Justiției un proiect elaborat în cadrul PSD de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală. A doua zi, Iordache se pronunța pentru grațiere, dar împotriva amnistiei, pe de altă parte însă, presa intrase în posesia informației că guvernul avea să adopte prin ordonanță de urgență modificările pe 18 ianuarie
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
zi, încetează toate procesele și se clasează toate anchetele în curs care vizează infracțiunile iertate prin amnistiere”. Pe 16 ianuarie 2017 ajunsese la Ministerul Justiției un proiect elaborat în cadrul PSD de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală. A doua zi, Iordache se pronunța pentru grațiere, dar împotriva amnistiei, pe de altă parte însă, presa intrase în posesia informației că guvernul avea să adopte prin ordonanță de urgență modificările pe 18 ianuarie. Președintele Klaus Iohannis a apărut inopinat
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
și Florin Iordache. Deși inițial presa fusese anunțată că nu vor fi declarații, Iohannis a spus: Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere, dar nu-l vedem. Sunt doi elefanți - ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. Evident, că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru marți dimineață, iar domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc deja cu anumiți colegi din Guvern și că nu va fi pusă pe ordinea de zi suplimentară aceste
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
ședinței că adoptarea modificărilor legislative nu era plănuită pentru acea zi, însă a fost criticat de președintele USR, Nicușor Dan, care a cerut explicit guvernului să nu încerce să treacă prin ordonanță de urgență măsuri de dezincriminare a unor fapte penale. Raluca Turcan, președinte interimar al PNL, a susținut că guvernul urmărea de fapt „salvarea corupților”. Critici au venit și dinspre Dacian Cioloș, Laura Codruța Kövesi și procurorul general Augustin Lazăr. În seara zilei de 18 ianuarie a avut loc un
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
împotriva corupției însă guvernul s-a întâlnit într-o ședință în seara zilei de 31 ianuarie 2017, sub pretextul discutării unor inițiative economice, și a adoptat "Ordonanța de urgență nr. 13 pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală". În aceeași seară a avut loc un protest cu cca. 15.000 de persoane în piața Victoriei, iar în seara zilei de 1 februarie s-au strâns conform estimării
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
seara zilei de 31 ianuarie 2017, sub pretextul discutării unor inițiative economice, și a adoptat "Ordonanța de urgență nr. 13 pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală". În aceeași seară a avut loc un protest cu cca. 15.000 de persoane în piața Victoriei, iar în seara zilei de 1 februarie s-au strâns conform estimării postului de televiziune Digi24 cca. 150.000 de protestatari în fața guvernului
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
cronice; recuperare psiho-socială, formarea și dezvoltarea unor abilități sociale, care să permită însușirea unui comportament responsabil pentru reintegrarea în societate. Penitenciarul este destinat recuperării medicale și psihosociale a persoanelor private de libertate arestate preventive, condamnate definitiv care au săvârșit fapte penale. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor de sare se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
Solidarizarea cu protestele populare din februarie 2017 În februarie 2017, în calitate de primar al Municipiului Iași și vicepreședinte PSD România, Chirica a atras atenția conducerii propriului partid, exprimându-și solidaritatea față de protestele stradale împotriva acțiunilor Guvernului Grindeanu de modificare a Codului Penal prin ordonanță de urgență (OUG 13/ 2017). Chirica a solicitat demisia Ministrului de Justiție Florin Iordache exprimându-și nemulțumirea și față de faptul că președintele PSD Liviu Dragnea „nu știe să pună oameni competenți în jurul dumnealui și nu știe să asculte
Mihai Chirica () [Corola-website/Science/335954_a_337283]