27,125 matches
-
a poeziei în general: "Lampa lui Aladin" (1970), "Poezie și moda poetică" (1972), "Orfeu și tentația realului" (1974), "Lectura poeziei" (1980). Cel mai cunoscut poem al său, unul dintre cele mai frumoase scrise vreodată în limba română, este "Mistrețul cu colți de argint". Activitatea sa literară acoperă toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992. A fost tradus în franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, macedoneană, sârbă, slovenă, bulgară, maghiară. A
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
dintre cele mai prețuite orașe din Spania și Europa. Barcelona oferă o oportunitate unică pentru turiști, de a se plimbă de la rămășițele române spre cetatea medievală, și spre orașul modern cu bulevardele sale deschise și toate intersecțiile lăsate largi de colțurile clădirilor tăiate în mod unic. Centrul istoric al orașului este aproape plat, în timp ce orașul modern se întinde spre dealurile înconjurătoare, având străzi ce cresc în altitudine, ce aduc aminte de San Francisco. O trăsătură notabilă este Leș Rambles, o serie
Barcelona () [Corola-website/Science/296750_a_298079]
-
didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără "Grădina japoneză" (o grădină în stil japonez
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
practică sub conducerea tot a unui botanist, întreaga Grădină Botanică este în primul rând o expresie a conceptelor botanice în materie de clasificare a plantelor și de fitogeografie, iar nu un parc public artistic. Stâncăriile, bazinele, grămezile de nisip și colțurile umbroase sunt făcute pentru a da plantelor condițiile naturale cele mai potrivite de care au nevoie pentru a trăi, iar nu ca și decor arhitectural. Punctul de vedere al esteticii horticulturii și al arhitecturii decorative a fost trecut pe planul
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
lucruile se complică pe parcurs iar deznodămntul este unul cu totul și cu totul neașteptat. În Mesagerul tristeții ne este prezentată povestea lui "Hadji Milet", cărăuș la Birourile Furnizării Sheh-ul Islamului. Deși era învățat cu misiuni în cele mai îndepărtate colțuri ale imperiului și cu agitația de dinaintea lor, simțea că ultima sarcină primită, aceea de a transporta în Peninsula Balcanică jumătate de milion de feregele, are ceva neobișnuit. Hadji, obișnuit cu musulmancele, nu credea că este cu putință ca femeile să
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
iar la sud se află insula Kunghit. În apropierea coastelor sale se află numeroase insule mai mici: insula Louise, insula Lyell, insula Hibben etc. Singura așezare de pe insulă este Sandspit ( cu o populație de 435 locuitori în 2001), situată în colțul de nord-est al insulei. Partea sudică a insulei este inclusă împreună cu o serie de insule mai mici în Parcul Național Gwaii Haanas. a fost numită după contraamiralul britanic Fairfax Moresby.
Insula Moresby () [Corola-website/Science/317024_a_318353]
-
Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de produse alimentare. Nu este exclus ca subsolul din palatul pârcălabului să fi fost folosit și ca temniță. După refacere, în subsol se intra printr-o deschizătură făcută special în colțul de nord-est al criptei. Se crede, că anume prădalnicele năvăliri ale tătarilor din vara anului 1469 l-au determinat pe Ștefan cel Mare să întreprindă măsuri în vederea consolidării capacității de apărare a țării de-a lungul Nistrului declanșând importante lucrări
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
de cărămidă și avea și un sistem de încălzire. Studiile mai arată că cetatea din piatră de la Orheiul Vechi poate fi atribuită epocii lui Ștefan cel Mare. Drept dovadă servește forma planului de tip dreptunghiular cu patru bastioane cilindrice la colț. Incinta exterioară era construită din piatră spartă în tehnica opus emplecton, nucleul central și unele porțiuni ale pereților exteriori - din cărămidă arsă oxidant, iar palatul - din cărămidă uscată la soare. Cetatea a fost comparată cu fortul Cetății Albe și Cetății
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
nucleul central și unele porțiuni ale pereților exteriori - din cărămidă arsă oxidant, iar palatul - din cărămidă uscată la soare. Cetatea a fost comparată cu fortul Cetății Albe și Cetății Noi de la Roman, toate având planuri patrulatere, cu turnuri cilindrice la colțuri. Turnurile Cetății Orhei sunt diferite, iar clădirea a intrat în circuitul științific cu denumirea de citadelă. În urma cercetărilor din anul 1960, s-a precizat că palatul în care locuia pârcălabul cetății avea 10 încăperi și trei bazine. Era ridicat deasupra
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
la est, cu absida, unde era amplasat chivotul, la est. Oamenii stăteau așezați în bănci la parter, în centrul sălii de rugăciuni, și erau cu fața spre Chivot, în timp ce femeile se aflau la balcoanele de la cele două etaje situate în colțurile de vest, nord și sud ale sălii. Clădirea avea 39 metri lungime și 24 metri lățime. Cupola sa se ridica la înălțimea de 39 de metri. După refolosirea pereților în 1959 pentru a transforma clădirea într-un cinematograf, cupola nu
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
în formă de turn. În partea centrală, ușa largă de intrare era încadrată de un arc susținut de două coloane aflate pe un piedestal. Deasupra ferestrei triple terminate în arc în formă de potcoavă se afla o rozetă în opt colțuri. Timpanul era acoperit cu plăci ceramice decorate. Pe fiecare parte a arcului se afla o pereche de ferestre terminate în arc de cerc la parter și o fereastră rotundă cu stele celtice în cinci puncte, înconjurată de un panou decorativ
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
arc de cerc. Cupola era formată dintr-un înveliș dublu. Învelișul exterior era din metal și trebuia să fie acoperit cu o decorație metalică, care nu a fost realizată. Deasupra cupolei, săgeata se termina cu Steaua lui David în șase colțuri. Partea de vest a clădirii cuprindea la parter două holuri, apoi două camere auxiliare și la primul etaj o cameră vastă. Două scări duceau la galeriile femeilor, la primul și la al doilea etaj. Cea mai importantă cameră era sala
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
20.5 metri pe 16,5 metri. Femeile intrau prin ușile din turnurile laterale și urcau una dintre cele două scări până la galeriile rezervate pentru femei. Cele două etaje de galerii sunt susținute de coloane metalice duble și sprijinite în colțuri de două grupuri de câte patru coloane metalice. Coloanele ce sprijineau galeria superioară aveau arcuri semicirculare în plin cintru, aflate câte trei pe fiecare parte. Aceste arcuri formau un pătrat pe care se sprijinea octogonul cu patru arce oarbe în
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
interviu din 1992, citat de Marius Oprea în cartea „Șase feluri de a muri”, Ion Gavrilă Ogoranu povestea: Ion Gavrilă Ogoranu dă exemplul unei fete din Șercăița, care a fost prinsă de securiști cu câinii și scoasă cu greu din colții lor de oamenii lui Pavel Aranici. Fata a fost anchetată, torturată și aruncată în închisoare, de unde a ieșit cu mintea rătăcită. Întoarsă în sat și prezentă la slujba de la biserică, unde preotul vorbea despre iad, fata a spus: „Părinte, iadul
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
să le domine, iar măiestria pictorului recuperează pentru noi starea, împlinirea, bucuria cu care ne îndeamnă să rămânem aproape de ceea ce a înfăptuit Dumnezeu. Maria Magdalena Crișan Privește lumea lui mustind de culoare și lumină, și de suavele parfumuri, privește aceste colțuri de grădini aceste curți familiare și bucură-te, bucură-te de ce vezi, bucură-te că poți vedea, pricepe că vezi însăși bucuria privirii. O pictură ca un aer, al cărei suprem rafinament și stil este acela de a învinge prin
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
ASTRA. În anul 1909, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Schiller, magistratul orașului a schimbat denumirea Pieței Pajiștii în Piața Schiller, după numele poetului. Tot atunci, bustul lui Schiller a fost mutat într-o nișă din colțul clădirii aflate în Piața Schiller nr. 1. În această clădire a fost inaugurată în anul 1929 o casă de oaspeți a surorilor evanghelice de confesiune augustană. Monumentul lui Friedrich Schiller din Sibiu este amplasat într-o nișă a casei din
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
clădirii aflate în Piața Schiller nr. 1. În această clădire a fost inaugurată în anul 1929 o casă de oaspeți a surorilor evanghelice de confesiune augustană. Monumentul lui Friedrich Schiller din Sibiu este amplasat într-o nișă a casei din colțul Pieței Schiller. Nișa a fost amenajată sub un bovindou aflat la primul etaj al clădirii. Bustul este realizat din bronz, având colțurile teșite. Pe o latură a bustului este incizată următoarea inscripție: ""F(ecit) c(um) I(usso) Th. Khoen
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
evanghelice de confesiune augustană. Monumentul lui Friedrich Schiller din Sibiu este amplasat într-o nișă a casei din colțul Pieței Schiller. Nișa a fost amenajată sub un bovindou aflat la primul etaj al clădirii. Bustul este realizat din bronz, având colțurile teșite. Pe o latură a bustului este incizată următoarea inscripție: ""F(ecit) c(um) I(usso) Th. Khoen"", a cărei traducere în limba română este: ""A făcut cu poruncă Th. Khoen"". Bustul este așezat pe un soclu dreptunghiular de piatră
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
PRAEPARATA EST A.D. 1588 DIES 3 AVGVS."", a cărei traducere aproximativă în limba română este: ""Acest turn este pregătit în totalitate în ziua de 3 august a Anului Domnului 1588."" Acoperișul turnului, în formă piramidală ascuțită cu patru turnulețe la colțuri a fost reparat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, prima dată în anul 1719 de către Magistratul orașului apoi in anul 1750, când s-a luat decizia înlocuirii acoperișului în formă piramidală ascuțită cu unul mai ieftin, scund
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
acoperișului în formă piramidală ascuțită cu unul mai ieftin, scund. După cum reiese din acuarela "Târgul anual de la Sibiu în 1789" a pictorului Franz Neuhauser, acoperișul turnului era construit în formă piramidală scundă, cu ruptură de pantă, cu patru turnulețe la colțuri. Și acesta a fost înlocuit între anii 1824-1826 când s-a adăugat ultimul etaj și s-a refăcut acoperișul care a căpătat forma actuală, de bulb. Turnul Sfatului a fost restaurat complet în perioada 1961-1962, în interiorul său organizându-se expoziția
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
acela de a intimida sătenii, mai ales pe cei hotărâți să nu renunțe la propriile parcele de pădure în favoarea statului) și deportate in Câmpia Bărăgan, într-un loc denumit Stăncuța Mare, practic un loc viran unde oameni aduși din toate colțurile țării au fost nevoiți să-și sape bordeie pentru a nu îngheța sub cerul liber. În sedința Camerei Deputaților din 7 martie 2000, deputatul PNȚCD de Vasile Vetișanu rememora povestea unui țăran din județul său, etichetat drept "chiabur" și persecutat
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
roșie în calendar. În plus, aici se mai pot celebra și alte slujbe religioase precum botezuri și cununii, dar nu și înmormântări. Biserica "Înălțarea Domnului" din Vama este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și fără rupere în pantă. Monumentul
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un plan octogonal, fiind construit din bârne de brad cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția are două nivele, cu etajul semideschis, și este ornamentată cu motive zoomorfe.
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
În curtea cimitirului sunt două alei betonate care fac legătura între clopotniță și biserică și respectiv între clopotniță și construcția anexă. Biserica de lemn din Stolniceni-Prăjescu este construită în totalitate din bârne de stejar "lucrate în bardă" și îmbinate la colțuri în sistem “coadă de rândunică”. Dimensiunile lăcașului de cult sunt foarte mici: lungime - 12,81 m, lățime - 4,50 m, înălțime până la streașină - 3,87 m și înălțime până la coama acoperișului - 6,40 m. Construcția are formă trilobată, cu abside
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
are o fundație și soclu din zidărie de piatră, peste care au fost așezate tălpi din bârne groase de stejar. Bârnele de stejar au fost cioplite în patru fețe, de secțiune pătrată, fiind așezate în cununi orizontale și încheiate la colțuri în "cheotori" după sistemul numit «în coadă de rândunică». Acoperișul este din șindrilă, cu pante relativ reduse, în timp ce învelitoarea peste veșmântărie era din tablă zincată. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaosul, naos Și altar. Pronaosul este delimitat de
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]