29,392 matches
-
Hantig, Ancuța, Anca, etc. Activitatea culturală se desfășoară în cadrul a două instituții de profil și anume Casă de Cultură Borșa și Bibliotecă Orășeneasca. Sub egida Casei de Cultură își desfășoară activitatea Ansamblul Folcloric Prislopul, condus de Șovan Lilia, Ansamblul Colibri (dans modern și balet), coregraf Raluca Hojda și Trupa de dans modern Slowners, coregraf Grigiac Petru. Organizarea activităților cultural-artistice este realizată de către Grec Silvia Georgeta, Șef Serviciu Cultură. Activitatea culturală este îmbogățita de festivalurile ”Nopți de Sânziene”, ”Hora la Prislop”, ”Serbările
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
două instituții de profil și anume Casă de Cultură Borșa și Bibliotecă Orășeneasca. Sub egida Casei de Cultură își desfășoară activitatea Ansamblul Folcloric Prislopul, condus de Șovan Lilia, Ansamblul Colibri (dans modern și balet), coregraf Raluca Hojda și Trupa de dans modern Slowners, coregraf Grigiac Petru. Organizarea activităților cultural-artistice este realizată de către Grec Silvia Georgeta, Șef Serviciu Cultură. Activitatea culturală este îmbogățita de festivalurile ”Nopți de Sânziene”, ”Hora la Prislop”, ”Serbările Zăpezii” și ”Festivalul Luminii” (organizeazat în parcul de lângă Primăria orașului
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
trăistuța. Dacă se întâmplă să se strecoare copii mai mari, li se oferă că pedeapsa, pentru a râde de ei, pranicul și cociorva. În 23 aprilie, de Sfanțul Gheorghe, borșenii sărbătoresc Ziua Orașului cu slujba bisericească, urmată de cântec și dans și voie bună. Tot acum se sfințește și cașul, semn al păstrării păstoritului în zonă. În seara zilei de 24 iunie a fiecărui an, feciorii și copiii, dar și fetele învârt deasupra capului făcliile. Făclia este făcută cu câteva zile
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
de uliți, pentru a alunga gângăniile și sălbăticiunile de prin holde și livezi. 12 feciori cu făclii aprinse, descriind deasupra capului cercuri de foc, strigă “Hai, Mari, la Sânziene” sau “Făclia mare, măi coconi”, apoi se avânta într-o roată, dans ritual de mare virtuozitate și forță, rostind în cor: “Fugi soare după soare/ Că te-ajunge altu Soare,/ Du-te Soare, zină soare/ Să zină altul mai mare”. Fetele îmbrăcate în alb merg pe malul unei ape curgătoare și rostesc
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Cup” O altă atracție turistică este reprezentată de către festivalul etnofolcloric Pomul Vieții, ce are loc anual în luna iunie. Acesta are ca scop prezervarea tradițiilor și obiceiurilor din Câmpia Romanaților. De asemenea tot în cadrul acestui festival se organizează concursuri de dans popular, de ceramică și se organizează Parada portului popular românesc Personalități mai însemnate care s-au ridicat din orașul Balș au fost: Petre Pandrea și Mihail Drumeș. În domenul artei și culturii, orașul Balș beneficiează de un bogat patrimoniu și
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
500 de locuri și o sală de conferințe de 200 de locuri; pe lângă acestea, clubul, spațiile expoziționale, galeria permanentă și sălile de repetiții asigură activitatea ei variată. Aici este sediul teatrului popular "Boér Géza", al universității populare, al formației de dansuri populare "Vigadó" și al asociației de cultură "Molnár Józsiás". Se asigură și ateliere de lucru celor cinci artiști plastici ai orașului și unui sculptor popular în lemn. La sfârșitul secolului trecut, pe partea vestică a centrului istoric s-a reconstruit
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
lipsi din preocupările sau obiceiurile locuitorilor, chiar dacă acesta lua alte forme decât cele standardizate prin regulamente. Astfel că exercițiul fizic era oricum prezent în preocupările acelor timpuri, precum vânătoarea și pescuitul, călăria, trasul cu arcul, aruncările de obiecte, jocurile, luptele, dansurile, întrecerile din școli, de la târguri sau de la alte forme de petreceri. Un impuls pentru mișcarea sportivă din Slobozia l-a constituit introducerea în anul 1893 a gimnasticii ca obligație școlară, ca obiect de învățământ. Dar cea mai semnificativă chemare către
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
devenit cunoscuți în toată țara: Szalman Lóránt, Birtalan József și Birtalan Judit, Szarvady Gyula, Székely Dénes și Domokos István, Orbán Irma designer, Tóth Erzsébet și Széllyes Sándor, Maria Precup, Balogh Dénes, Kerestély Lászlóand și mulți alții. Producțiile teatrale și de dansuri populare ca "A Sodrásban, Édesanyám rózsafája, Apám tánca, Kalotaszeg, Egy más világ kapuján, De sok falut, de sok várost bejártam, A viz szalad, a kő marad..., Fehérlófia, Édes kicsi Jézusunk, Mátyás király álruhái, Kőműves Kelemen" au captat atenția atât a
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Călușul Scornicești, la care au activat de-a lungul timpului numeroși interpreți și dansatori, are acum doar secție pentru juniori. Tradiția călușului este totuși prezentă în fiecare an la sfârșitul lunii iulie în timpul festivalului „Sărbătoarea pâinii”, festival de muzică și dansuri populare dedicat încheierii recoltatului grâului. Biserici monument istoric: Pe teritoriul orașului se află Spitalul de pneumoftiziologie Olt, Policlinica orașului, un centru de permanență, o subunitate SMURD și Stația de ambulanță. De remarcat este că pe teritoriul orașului nu există un
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
de lucrările desfășurate din anul 1948 până în prezent de Cooperativa Meșteșugărească „Arta casnică”, angajatele lucrând porturi populare românești din Valea Superioară a Prahovei. Instituția a obținut în anul 1986, la Târgul Internațional de la München, Medalia de Aur pentru produsele expuse. Dansul „Ca la Breaza” este specific acestei zone, Gheorghe Zamfir fiind unul dintre interpreții melodiei ce îl acompaniază. În orașul Breaza există cinci școli generale, opt grădinițe, Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu”, Colegiul Militar „Dimitrie Cantemir”, Grupul Școlar „Spiru Haret” (fost UCECOM
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
formă incompletă și va prelua sarcina adăugirii ei, activitate pe care o continuă până în 1671, la Lăzarea. "Codex Caioni" cuprinde 346 de piese foarte variate, reflectând pe deplin interesele muzicale ale epocii (îndeosebi pe cele ale lumii orășenești). Pe lângă câteva dansuri transilvane (de interes pentru folcloriștii de mai târziu) și un număr mic de bucăți compuse de Căianu însuși, marea majoritate a pieselor notate în codice aparțin unor compozitori vestici de madrigale, motete, arii, dar și de piese instrumentale. Acestora li
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
se spune că mai întâi învață să joace și apoi să meargă. Profesorul Nicolae Cocie, astăzi pensionar, are în zestrea sa omenească o viața de dăscălie în satul său natal - Borlova. A fost și a rămas mentorul unei formații de dansuri celebre în țară și în străinătate. N-a fost prima formație de dansuri pe care Borlova a avut-o, dar a fost renumită. Într-o vreme în care la modă era dansul tematic, borlovenii au ieșit pe scenă cu o
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
Nicolae Cocie, astăzi pensionar, are în zestrea sa omenească o viața de dăscălie în satul său natal - Borlova. A fost și a rămas mentorul unei formații de dansuri celebre în țară și în străinătate. N-a fost prima formație de dansuri pe care Borlova a avut-o, dar a fost renumită. Într-o vreme în care la modă era dansul tematic, borlovenii au ieșit pe scenă cu o formație pe trei generații, care n-a încăput pe scena clubului din Oțelu
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
fost și a rămas mentorul unei formații de dansuri celebre în țară și în străinătate. N-a fost prima formație de dansuri pe care Borlova a avut-o, dar a fost renumită. Într-o vreme în care la modă era dansul tematic, borlovenii au ieșit pe scenă cu o formație pe trei generații, care n-a încăput pe scena clubului din Oțelu Roșu. A fost cea mai mare formație de dansuri pe care a prezentat-o Borlova, cu dansuri absolut autentice
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
fost renumită. Într-o vreme în care la modă era dansul tematic, borlovenii au ieșit pe scenă cu o formație pe trei generații, care n-a încăput pe scena clubului din Oțelu Roșu. A fost cea mai mare formație de dansuri pe care a prezentat-o Borlova, cu dansuri absolut autentice. Zărie Tăfăragă a fost instructorul primei formații de dansuri mixte din Borlova. Era înainte de perioada interbelică. Înainte de această formație mixtă, a mai existat, după memoriile învățătorului Boșcai Nistor o formație
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
modă era dansul tematic, borlovenii au ieșit pe scenă cu o formație pe trei generații, care n-a încăput pe scena clubului din Oțelu Roșu. A fost cea mai mare formație de dansuri pe care a prezentat-o Borlova, cu dansuri absolut autentice. Zărie Tăfăragă a fost instructorul primei formații de dansuri mixte din Borlova. Era înainte de perioada interbelică. Înainte de această formație mixtă, a mai existat, după memoriile învățătorului Boșcai Nistor o formație de călușari, pe la început de secol, un joc
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
formație pe trei generații, care n-a încăput pe scena clubului din Oțelu Roșu. A fost cea mai mare formație de dansuri pe care a prezentat-o Borlova, cu dansuri absolut autentice. Zărie Tăfăragă a fost instructorul primei formații de dansuri mixte din Borlova. Era înainte de perioada interbelică. Înainte de această formație mixtă, a mai existat, după memoriile învățătorului Boșcai Nistor o formație de călușari, pe la început de secol, un joc de sorginte romană, iar după formația de dansuri condusă de Zărie
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
primei formații de dansuri mixte din Borlova. Era înainte de perioada interbelică. Înainte de această formație mixtă, a mai existat, după memoriile învățătorului Boșcai Nistor o formație de călușari, pe la început de secol, un joc de sorginte romană, iar după formația de dansuri condusă de Zărie Cocie, cea care a făcut turnee la Budapesta și Chișinău, a jucat în fața președintelui Bulgariei. O impresie deosebită a făcut prezentarea brâului bănățean, la faza națională, la București, în 1976-1977, în fața unor specialiști de marcă, Emilia Comișel
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
turnee la Budapesta și Chișinău, a jucat în fața președintelui Bulgariei. O impresie deosebită a făcut prezentarea brâului bănățean, la faza națională, la București, în 1976-1977, în fața unor specialiști de marcă, Emilia Comișel, Tita Sever, Puiu Vasilescu și alții. Echipa de dansuri condusă de profesorul Nicolae Cocie, a avut și un moment de vârf în anul 1963, când a contribuit la turnarea filmului „Suită bănățeană”. Lucrările au mers din bine în mai bine, până în 1967, când a primit titlul de laureat la
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
avut și un moment de vârf în anul 1963, când a contribuit la turnarea filmului „Suită bănățeană”. Lucrările au mers din bine în mai bine, până în 1967, când a primit titlul de laureat la un festival internațional al formațiilor de dansuri populare din țările balcanice și din zona Mării Adriatice și în general la toate competițiile organizate pe parcursul anilor. Cu prestația lor, cu jocul lor autentic, dansatorii din Borlova au făcut renume satului. Școala din Borlova funcționează din 22 iulie 1766
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie țeseau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La clacă veneau și flacăii satului, iar, în momentele de pauză, flăcăii scoteau fetele la dans, deoarece, de regulă, gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care, ulterior, duceau la căsătorii, relatează prof. Vasile Boca. După încheierea sărbătorilor de iarna, în viața satului urma o perioadă de
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
excludeau pe femei și fete. În repertoriul obiceiului, găsim cântece de cătănie, de înstrăinare, satirice, dar și jocuri, precum „gâsca”, „puricele”, care starneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se incheia cu mâncare, băutură și joc, sârba, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei.
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
după care se așază lângă mire între "nânaș și nânașa". Au loc mai multe orații: Toți uspecionii sunt invitați la mese, unde mănâncă, beau, cântă, joaca și își petrec în voia inimii. Urmează "jocul miresei" pe bani. Imediat după acest dans al miresei la care participă toți uspecionii pe rând(un dans foarte scurt de câteva zeci de secunde pentru fiecare), urmează "să se strige cinstele". Se petrece până a doua zi dimineață când mirele și mireasă sunt lăsați să se
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
loc mai multe orații: Toți uspecionii sunt invitați la mese, unde mănâncă, beau, cântă, joaca și își petrec în voia inimii. Urmează "jocul miresei" pe bani. Imediat după acest dans al miresei la care participă toți uspecionii pe rând(un dans foarte scurt de câteva zeci de secunde pentru fiecare), urmează "să se strige cinstele". Se petrece până a doua zi dimineață când mirele și mireasă sunt lăsați să se odihnească împreună, iar uspecionii pleacă pe la casele lor, pentru a se
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
zile, în aceste zile având loc și ruga satului (nedeea), ocazie cu care cei care au părăsit localitatea, rudele celor din sat, precum și locuitori din localitățile învecinate se adună în curtea școlii unde au loc manifestări folclorice cuprinzând muzică și dansuri populare, începând de seara și terminând a doua zi dimineața. Satul face parte din zona etnografică Făget, particularizată prin inepuizabilul tezaur de creații autentice transpuse atât în cantec cât și în basm, proză populară sau folclor muzical. Casele vechi din
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]