27,674 matches
-
care trebuie plătite pentru utilizarea asistenței medicale h, după cum este prevăzut la articolul 163 din Regulamentul delegat al Comisiei 2015/35, ca produsul dintre: (a) numărul estimat de tratamente medicale h pentru o persoană asigurată; (b) costul mediu estimat al daunei pentru un singur tratament medical h unde numărul estimat de tratamente medicale are cel puțin valoarea 1. 1.35. Societățile ar trebui să facă o estimare exactă, pe baza propriei experiențe: (a) a numărului estimat de utilizări pentru fiecare tratament
NORMĂ nr. 34 din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272476_a_273805]
-
estimat de tratamente medicale are cel puțin valoarea 1. 1.35. Societățile ar trebui să facă o estimare exactă, pe baza propriei experiențe: (a) a numărului estimat de utilizări pentru fiecare tratament medical h; ( b) a costului mediu estimat al daunei pentru un singur tratament medical h. 1.36. Atunci când societățile pot justifica faptul că experiența din trecut nu permite o estimare exactă, acestea ar trebui să utilizeze valoarea 1 ca număr estimat de tratamente medicale pentru tipul de utilizare a
NORMĂ nr. 34 din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272476_a_273805]
-
pentru tipul de utilizare a asistenței medicale "Spitalizare" și " Nu a fost solicitată asistență medicală în scris", iar pentru tipul de utilizare a asistenței medicale "Consultație medicală" valoarea 2. 1.37. Societățile ar trebui să ajusteze estimarea costului mediu al daunei cu rata inflației pentru plățile medicale și să aplice, dacă este necesar, raționamentul calificat. Perioada de înregistrare ar trebui să fie suficient de lungă pentru a evita erorile statistice. Norme de conformare și de raportare 1.38. Prezentul ghid conține
NORMĂ nr. 34 din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272476_a_273805]
-
ipoteze cu privire la următoarele recomandări privind stabilirea ipotezelor și raționamentul calificat. 1.38. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să evalueze gradul de semnificație luând în considerare atât indicatorii cantitativi, cât și calitativi și luând în considerare condițiile de daună maximă. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să evalueze în ansamblu indicatorii luați în considerare. Recomandarea 17 - Guvernanța stabilirii de ipoteze 1.39. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să se asigure că toate procesele de
NORMĂ nr. 34 din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272476_a_273805]
-
din Regulamentul delegat al Comisiei 2015/35). Atunci când aceste tehnici implică aplicarea raționamentului calificat, societatea ar trebui să ia în considerare recomandările relevante privind stabilirea ipotezelor și raționamentul calificat. Capitolul 7 Calibrare - aproximări Recomandarea 28 - Cunoașterea aproximărilor în condiții de daună majoră 1.69. Atunci când o societate utilizează aproximări în loc de a utiliza direct măsura de risc de referință, societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să testeze și să documenteze fiabilitatea rezultatelor acestor aproximări de a lungul timpului și în
NORMĂ nr. 34 din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272476_a_273805]
-
69. Atunci când o societate utilizează aproximări în loc de a utiliza direct măsura de risc de referință, societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să testeze și să documenteze fiabilitatea rezultatelor acestor aproximări de a lungul timpului și în condiții de daună maximă, în funcție de profilul său de risc. 1.70. În special, în cazul în care societatea de asigurare sau de reasigurare utilizează formule analitice apropiate pentru a recalibra cerința de capital de la măsura de risc internă la cea de referință, societatea
NORMĂ nr. 34 din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272476_a_273805]
-
pentru a recalibra cerința de capital de la măsura de risc internă la cea de referință, societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să demonstreze că ipotezele care stau la baza formulelor sunt realiste și sunt valabile în condiții de daună maximă. Recomandarea 29 - Utilizarea altei variabile suport 1.71. Societatea de asigurare sau de reasigurare, în cazul în care utilizează variația unei variabile suport diferite de fondurile proprii de bază pentru a obține valoarea fondurilor proprii de bază pentru calcularea
NORMĂ nr. 34 din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272476_a_273805]
-
poate reconcilia diferența dintre fondurile proprii de bază și variabila suport utilizată la t=0; ... b) înțelege diferența dintre fondurile proprii de bază și variabila suport utilizată în toate situațiile până la și inclusiv t=1, în special în condiții de daună maximă, în funcție de profilul de risc al societății. ... Recomandarea 30 - Acțiunile de management în cazul în care se utilizează o perioadă de timp mai lungă de un an 1.72. În cazul în care societatea de asigurare sau de reasigurare alege
NORMĂ nr. 34 din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272476_a_273805]
-
solidar cu inculpatul. Dintre acestea se cuvin amintite cu titlu exemplificativ: - Decizia nr. 3.405/2012 din 23 octombrie 2012, în care s-a decis în sensul obligării exclusive a asigurătorului de răspundere civilă la plata către părțile civile a daunelor materiale și a daunelor morale; - Decizia nr. 320/A/2014 din 13 octombrie 2014, în care s-a decis în sensul obligării inculpatului alături de asigurător; - Decizia nr. 325/A/2014 din 30 octombrie 2014, în care s-a decis în
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
acestea se cuvin amintite cu titlu exemplificativ: - Decizia nr. 3.405/2012 din 23 octombrie 2012, în care s-a decis în sensul obligării exclusive a asigurătorului de răspundere civilă la plata către părțile civile a daunelor materiale și a daunelor morale; - Decizia nr. 320/A/2014 din 13 octombrie 2014, în care s-a decis în sensul obligării inculpatului alături de asigurător; - Decizia nr. 325/A/2014 din 30 octombrie 2014, în care s-a decis în sensul obligării exclusive a
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
în care s-a decis în sensul obligării inculpatului alături de asigurător; - Decizia nr. 325/A/2014 din 30 octombrie 2014, în care s-a decis în sensul obligării exclusive a asigurătorului de răspundere civilă la plata către părțile civile a daunelor materiale și a daunelor morale; - Decizia nr. 388/2014 din 20 noiembrie 2014, prin care s-a menținut soluția de obligare a asigurătorului la plata către părțile civile de despăgubiri și de daune morale. În jurisprudența Curții Constituționale nu au
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
decis în sensul obligării inculpatului alături de asigurător; - Decizia nr. 325/A/2014 din 30 octombrie 2014, în care s-a decis în sensul obligării exclusive a asigurătorului de răspundere civilă la plata către părțile civile a daunelor materiale și a daunelor morale; - Decizia nr. 388/2014 din 20 noiembrie 2014, prin care s-a menținut soluția de obligare a asigurătorului la plata către părțile civile de despăgubiri și de daune morale. În jurisprudența Curții Constituționale nu au fost identificate hotărâri care
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
civilă la plata către părțile civile a daunelor materiale și a daunelor morale; - Decizia nr. 388/2014 din 20 noiembrie 2014, prin care s-a menținut soluția de obligare a asigurătorului la plata către părțile civile de despăgubiri și de daune morale. În jurisprudența Curții Constituționale nu au fost identificate hotărâri care să analizeze din punctul de vedere al constituționalității dispozițiile referitoare la calitatea asigurătorului și limitele răspunderii acestuia în procesul penal. În jurisprudența Curții Europene de Justiție nu au fost
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
în procesul penal. În jurisprudența Curții Europene de Justiție nu au fost identificate hotărâri prin care să se fi statuat asupra calității asigurătorului în procesul penal, însă sub aspectul armonizării legislațiilor statelor membre în materia asigurării de răspundere civilă pentru daune produse prin accidente auto prezintă relevanță hotărârea pronunțată în cauza C-556/13 de Camera a patra, în special considerentele în care s-au reținut următoarele: Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, pentru interpretarea unei dispoziții de drept al Uniunii
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
Uniunii (n.n. Directiva 72/166/CEE a Consiliului) în materie de asigurare auto obligatorie impune statelor membre ca vehiculele care provin în mod obișnuit de pe teritoriul lor să fie acoperite de o asigurare. Deși statele membre sunt libere să stabilească daunele acoperite de această asigurare, precum și termenii și condițiile sale, A doua directivă (n.n. Directiva 84/5/CEE a Consiliului) adoptată în acest domeniu prevede că asigurarea trebuie să acopere în mod obligatoriu vătămările corporale pentru un cuantum minim de 1
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
mod obligatoriu vătămările corporale pentru un cuantum minim de 1 milion de euro pe victimă sau de 5 milioane de euro pe eveniment asigurat, în acest din urmă caz indiferent de numărul victimelor. De asemenea, aceasta trebuie să acopere și daunele materiale pentru un cuantum minim de un milion de euro pe eveniment asigurat, indiferent de numărul de victime." În legătură cu hotărârea pronunțată în cauza C-22/12 s-au mai precizat următoarele: "În hotărârea pronunțată, Curtea amintește în primul rând că
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
civile a asiguratului. Într-adevăr, în timp ce prima este definită și garantată de reglementarea Uniunii, cea de a doua este reglementată, în esență, de dreptul național. Astfel, statele membre rămân, în principiu, libere să determine, în cadrul regimurilor interne de răspundere civilă, daunele cauzate de autovehicule care trebuie reparate, întinderea despăgubirii pentru aceste daune și persoanele care au dreptul la respectiva reparație. Cu toate acestea, Curtea subliniază că, dintr-o preocupare de a reduce deosebirile care ar subzista între legislațiile statelor membre privind
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
de reglementarea Uniunii, cea de a doua este reglementată, în esență, de dreptul național. Astfel, statele membre rămân, în principiu, libere să determine, în cadrul regimurilor interne de răspundere civilă, daunele cauzate de autovehicule care trebuie reparate, întinderea despăgubirii pentru aceste daune și persoanele care au dreptul la respectiva reparație. Cu toate acestea, Curtea subliniază că, dintr-o preocupare de a reduce deosebirile care ar subzista între legislațiile statelor membre privind întinderea obligației de asigurare, Uniunea a impus, în materia răspunderii civile
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
statelor membre privind întinderea obligației de asigurare, Uniunea a impus, în materia răspunderii civile, o acoperire obligatorie a pagubelor materiale și a vătămărilor corporale, până la concurența unor sume determinate în A doua directivă. Statele membre sunt, așadar, ținute să stabilească daunele acoperite, precum și termenii și condițiile asigurării auto obligatorii, ținând seama de normele dreptului Uniunii. În continuare, Curtea precizează că vătămările corporale a căror acoperire este obligatorie în temeiul celei de A doua directive cuprind orice prejudiciu care rezultă dintr-o
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
Uniunii. În continuare, Curtea precizează că vătămările corporale a căror acoperire este obligatorie în temeiul celei de A doua directive cuprind orice prejudiciu care rezultă dintr-o atingere adusă integrității persoanei, inclusiv suferințele, atât fizice, cât și psihologice. Astfel, printre daunele care trebuie reparate în conformitate cu dreptul Uniunii figurează prejudiciile morale a căror reparare este prevăzută în temeiul răspunderii civile a asiguratului de dreptul național aplicabil litigiului. În sfârșit, Curtea arată că protecția Primei directive se extinde la orice persoană care are
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
căror reparare este prevăzută în temeiul răspunderii civile a asiguratului de dreptul național aplicabil litigiului. În sfârșit, Curtea arată că protecția Primei directive se extinde la orice persoană care are dreptul, în temeiul dreptului național al răspunderii civile, la repararea daunei cauzate de autovehicule. Întrucât, potrivit indicațiilor instanței slovace, dreptul ceh acordă doamnei Haasova și fiicei sale dreptul la repararea prejudiciului moral suferit ca urmare a decesului soțului său și, respectiv, al tatălui său, ele ar trebui așadar să poată beneficia
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
ar trebui așadar să poată beneficia de protecția acordată de Prima directivă. Curtea constată de asemenea că, dacă un stat membru recunoaște dreptul la o despăgubire pentru prejudiciul moral suferit, el nu poate să prevadă pentru această categorie specifică de daune, care ține de vătămările corporale în sensul celei de A doua directive, garanții maxime inferioare garanțiilor minime stabilite de această directivă. Astfel, directiva nu prevede și nici nu autorizează o altă diferențiere între daunele acoperite decât cea stabilită între vătămările
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
prevadă pentru această categorie specifică de daune, care ține de vătămările corporale în sensul celei de A doua directive, garanții maxime inferioare garanțiilor minime stabilite de această directivă. Astfel, directiva nu prevede și nici nu autorizează o altă diferențiere între daunele acoperite decât cea stabilită între vătămările corporale și pagubele materiale." În jurisprudența Cur��ii Europene a Drepturilor Omului nu au fost identificate hotărâri care să prezinte relevanță cu privire la problemele ce formează obiectul prezentului recurs în interesul legii. 4. Opinia procurorului
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
pe baza înștiințării sau a procesului-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător, precum și a oricăror mijloace de probă, ori prin hotărâre judecătorească." Art. 45. - "Stabilirea despăgubirilor se poate face în cazurile în care, din documentele existente în dosarul de daună - constatare amiabilă de accident, acte eliberate de persoanele care au competențe să constate accidentele de vehicule, înștiințare, procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător sau alte mijloace de probă -, rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
cazul accidentelor produse de vehicule, astfel cum reiese din interpretarea art. 4 din Legea nr. 136/1995 . Nu în ultimul rând, acest tip de contract, potrivit dispozițiilor legale menționate, are prevederi obligatorii referitoare la riscurile asigurate și la tipul de daune pe care le asigură ( art. 50-52 din Legea nr. 136/1995 ), la cazurile de excludere de la asigurare și chiar la limitele pecuniare ale asigurării ( art. 53 din Legea nr. 136/1995 , coroborat cu art. 24 și următoarele din Norma nr.
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]