28,109 matches
-
a uneia dintre rudele primului-secretar (cumnat cu Ceaușescu). Vorba nu știu cui dintr-o piesă de Baranga: Ăștia-s oamenii, cu ăștia defilăm ori Asta-i orchestra, cu ea demonstrăm. Pe urmă, programul a alternat cu cel din Capitală. Au mai avut fericirea unui text general și a unor imagini terne (că n-am văzut color) Sibiul și Bacăul. Pe ce criterii, nu se poate spune, că nici televiziunea nu ne-a spus. Ca de obicei, după parada sportivă, minunată tot ca de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bune (desigur tot din import), pentru a umple grajdurile fermelor puse la conducerea farului, pregătind de pe acum viitoarele succese ale noului țăran cooperator, zootehnist și agronom. În aceste locuri (nu le numesc pentru a nu prejudicia situația celor care au fericirea de a munci acolo punându-i sub tăișul bănuielilor Securității) se vor obține recoltele-record, producțiile de lapte etc... nu numai din țara noastră, ci, probabil, din lumea întreagă. Astfel, demonstrația: omul sfințește locul va fi făcută în mod public. Noi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Acum însă, la șapte ani de la acel moment trist, nu mai are niciun fel de scuză atunci când se derobează de orice răspundere față de turma pe care este chemat să o păstorească. Aniversarea a șapte ani de păstorire a înalt Prea Fericirii Sale seamănă mai degrabă a parastas de șapte ani pentru comunitatea ortodoxă română. Oare patriarhul României nu cunoaște blestemele cumplite cu care ctitorii își întăreau lăcașurile de cult pentru a le apăra de pângăritorii și hoții de tot felul? Ne
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de șapte ani pentru comunitatea ortodoxă română. Oare patriarhul României nu cunoaște blestemele cumplite cu care ctitorii își întăreau lăcașurile de cult pentru a le apăra de pângăritorii și hoții de tot felul? Ne permitem să-i amintim înalt Prea Fericirii Sale câte ceva din Așezământul Mânăstirii Antim, scris de însuși mitropolitul Țării Românești, care a suferit moarte de martir, fiind omorât de turci și aruncat în apele râului Marița. De va îndrăzni cineva, orice fel de obraz ar fi, sau parte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
deosebita onoare de a mă scălda în aceeași mare și de a respira același aer sărat, mângâiat de aceeași briză și de aceleași raze ale soarelui ceresc ca și pământenii sori ai partidului și ai țării, nu am avut și fericirea de a-i vedea. Mă mulțumeam doar să admir elicopterul prezidențial care, după cum se zicea, îi transporta pe cei doi aștri la Techirghiol în fiecare dimineață pentru băi de nămol, fiindcă se pare că nămolul le priește, iar la Scornicești
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
altfel, știți dvs Și toate acestea se petrec în cea mai fericită eră pe care a trăit-o poporul român, călăuzit de astrul său Nicolae Ceaușescu ot Scornicești. Mă întreb, oare cum ar sta lucrurile dacă românii nu ar avea fericirea să-l aibă pe el, familia și partidul care îi susține. Oare cine ar putea da un răspuns la întrebarea asta? Poate că și ultimul copil de școală din România. Pentru a putea povesti întâmplări ca cele de mai sus
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
întrebarea asta? Poate că și ultimul copil de școală din România. Pentru a putea povesti întâmplări ca cele de mai sus, nu are nevoie nimeni să scornicească ceva, ci numai să observe și să încerce puțin să le gândească, fiindcă fericirea ori suferințele unui popor nu sunt alcătuite din bucurii și dureri mari, ci din cele cotidiene, care, puse cap la cap, îi alcătuiesc ansamblul condițiilor de viață și dezvoltare. Un patriot, [iunie] 1984, difuzată la 1 iulie 1984 Stimate domnule
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu sunt povești, ci fapte adevărate. Tatăl meu avea întotdeauna o pereche de boi la îngrășat pe care îi vindea pentru export și cu prețul unei perechi de boi cumpăra un lanț de pământ, căci atunci nu se știa ce fericire îi așteaptă pe țărani și fiecare visa să aibă cât mai mult pământ. Pentru noi, copiii, cea mai mare bucurie era să mergem la târguri, unde ne îmbăta mirosul de cârnat fript, care ziceam noi că e mai bun decât
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
notat cu fatidica cifră 13? Știm, dintr-o istorie încă nescrisă, că au fost astfel de congrese, începând încă din așa-numita ilegalitate, în care țara era vândută străinilor (teoretic, la acea oră, și doar în scriptele fără valoare), din fericire, de care astăzi vrem să ne disociem, adică rușilor. Mai știm că au fost congrese în care s-au decapitat oameni ai aceluiași partid, care se prezintă drept un reprezentant autorizat al întregului popor, chezășia victoriilor sale și a înaintării
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
seară, în Biserica Albă străjuiește doar o candelă aprinsă. Dincolo, în colțul ei de lângă Palat, Biserica Crețulescu este și ea scufundată în tăcere. Mi-e drag acest lăcaș de o grație fragilă. Cu ani în urmă am trăit emoția (din fericire trecătoare) a unei amenințări care planase asupra ei. Un timp se luase hotărârea (una din acele decizii bezmetice ale ocârmuirii comuniste) de a dărâma acest sfânt lăcaș sub pretextul sistematizării. Atunci se putuse evita crima, pe care nimic nu a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vrea să-și facă cuibul. Radu Petrescu ș7ț București 14 septembrie 1975 Iubite Domnule Norman Manea, Am primit telegrama Doamnei și a Dumneavoastră, din Costinești, și vă rog să primiți mulțumirile mele și aceleași urări de viață lungă, sănătate și fericire. Apoi am aflat de la Doamna Dina Georgescu teribila Întâmplare și vreau să vă spun că, În afara satisfacției că v-ați restabilit, m-am și gândit mult la coincidența că și mie, cu puțin Înainte de a veni Dumneavoastră În Costinești, această
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
punct de vedere, sunt puțin contrariat că textul Dumneavoastră va fi clasificat inevitabil la literatura detențiunii. Tensiunea lui adevărată este metafizică, dar ce e de făcut? Vă felicit, mult stimate Domnule Norman Manea, pentru ultima Dumneavoastră carte și vă urez fericire În lunga călătorie În care v-ați angajat. Radu Petrescu ș11ț București 25 aprilie 1977 Mult stimate Domnule Norman Manea, Vă mulțumesc pentru prietenia lecturii Dumneavoastră și pentru timbrul ei amical, cordial. Sunt foarte onorat că micului meu text din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
modul În care fugim de responsabilitățile vieții, este religia și abjurarea noastră - rațiunea noastră de a exista”. Paharele erau pline, dar nu le ridicasem Încă, atunci când vorbitorul Începuse a se ocupa de sărbătorit. „Ne-a adus setea lui arsă de fericire, ne-a adus imaginile unei copilării incinerate de război și lagăr, ne-a adus bucurii visate și neîmplinite, dureri trăite sau numai bănuite, neliniști vaste, chinul Întrebărilor. Inaderența lui la realitate e și a noastră, stinghereala acoperită de zâmbet și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În ciuda faptului că soția mea era, se pare (cum rezultă din rândurile alăturate), bolnavă. De corespondat, am corespondat, Însă, deși rar. Nu mi-a rămas din setul de scrisori primite de la el decât ilustrata pe care o anexez. Este, din fericire, În laconismul ei sarcastic, Întru totul semnificativă, cred, pentru omul și scriitorul Radu Enescu. Aparține unei perioade de mari necazuri pentru fostul redactor-șef adjunct al Familiei, provocate de publicarea de către revista pe care, pentru scurtă vreme, o condusese (În lipsa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fie! În ce mă privește am avut mici, dar destul de păcătoase, fluctuații de sănătate; au fost unele fluctuații de tensiune arterială, dar, o dată cu Înaintarea În vârstă, cred că va trebui să mă Împac cu mizerii Încă și mai mari. Din fericire, lucrul Îmi merge destul de bine, Înaintez pe două fronturi. M-am angajat la o nouă ediție din Vârstele romanului, mult amplificată, care să absoarbă și informația pe care am adunat-o În timpul șederii mele la New York. Cred că o s-o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mi-a fost de mare utilitate În comentariul la Compulsory Happiness. Dar o s-o scot eu la capăt! Dragii mei și iubiții mei, În pragul Noului An vă Îmbrățișez pe amândoi cu frățească dragoste și vă urez multă sănătate, Încredere, fericire, zile luminoase și mari succese În 1995! LA MULȚI ANI! L. Petrescu * ș6ț Cluj, 13 iunie 1995 Dragii mei Nicki și Cella, Mai Întâi, primiți, vă rog, iertăciunile mele și cuvintele de pocăință pentru Îndelungata tăcere pe care am păstrat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Dragii mei, sper că v-ați Întors reconfortați și cu vești cât mai bune din lunga voastră călătorie estivală. În așteptarea unui semn din partea voastră și Îmbrățișându-vă fratern pe amândoi, Îi urez, Încă o dată, lui Nicki, sănătate și multă fericire. La Mulți Ani! Al vostru, L. Petrescu (Familia, nr. 6/2000) Negația NEGOtc "Negația NEGO" Regret că nu m-am numărat printre prietenii apropiați ai lui Ion Negoițescu și că am menținut o relație mai curând fragmentară și Întâmplătoare, cum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
slujba visului mult visat. În cei 40 de ani de paradis comunist În România, cel mai frecvent repetată replică a activiștilor de partid, de toate gradele și calificările, fusese, Însă, mereu aceeași: „nu e momentul”... Normalitatea, ca și mult promisa fericire abnormală și generală se translau, invariabil, Într-un viitor nedeterminat. Când situația politică internațională obligase la „reforme”, un efect moderator Începuse să se simtă și În România caragialesc-stalinistă, dar grotescul mascaradei nu diminuase. Scârbit de ceea ce vedea În jur, fostul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și pentru totdeauna, esențialul impuls și trofeu social. N-ar fi deloc exclus ca maleficul adormit o vreme de jocul libertății să furnizeze orori complementare celor pe care le-au trăit cei trecuți prin nazism și comunism. Istoria proiectelor de fericire umană nu-și Încheie, bănuim, ciclul dezastrelor decât prin finalul Istoriei Însăși. * MRP mi-a vorbit primul de Paul Georgescu. La apariția cărții mele de debut, În 1969, pe care o prefațase, mă tot Îndemna să-i trimit criticului volumul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui Paul. Părea mult mai tânăr, Între tânăra soție și fiica lor de școală primară. În câteva seri din ampla noastră săptămână mexicană, dispăruse să vorbească studenților marxiști de la universitate. Revenea proaspăt, În vervă, cordial, incisiv, glumeț. Nu discutam, din fericire, nici un fel de chestiuni politice, În ciuda afișului și temei conferinței la care participam. Evitând, de la Început, previzibilele noastre diferențe politice, ne apropiasem instantaneu, nu doar din cauza identității noastre balcanice. Castoriadis m-a fermecat cu replica și căldura personalității sale, dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
până la urmă, imposibila „eliberare” de sine la care aspira Emma. De altfel, „căderea” prin care se regenerează și poate se și Înalță Claudine nu rezultă dintr-o prelungită frustrare, ca În cazul Emma Bovary. Riscanta ieșire din prezentul calm al fericirii conjugale testează incertitudinea viitorului, prin reiterarea trecutului de care se considera, până ieri, definitiv și binefăcător apărată. Neliniștita incursiune În subteranele propriei feminități devine o lucidă reevaluare a peisajului interiorității („era cuprinsă de o stare de groază, brusc conștientă de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se lasă pătruns, Înregistrează pulsațiile și somația confuză, urgentă, a „trupului” care, oricât ar spera altminteri eroina, nu mai este doar trup. Totul se Întâmplă, constată uimită Claudine, doar pentru că absenta, pentru câteva zile, de acasă!... Riscantă evadare din privilegiile fericirii, care se dovedesc prea repede fragile și riscante. Ce este trecutul, de fapt?, se Întreabă rătăcita. „Cel mai simplu răspuns era că ea se schimbase.” Intrusul fără chip și nume care o silise la dedublare În noaptea de dragoste de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ar lăsa cuvintele, ai ezita, ai aluneca și ai fi Înghițit de tăcere. Dar aceasta e doar slăbiciune, doar teama de oribila nesiguranță devastatoare din tot ceea ce facem...”. Vulnerabila venetică Înțelege că „sentimentul sufletului devenise acum un sentiment al trupului - fericirea supremă”. Gradarea epică a arbitrarului și a inevitabilității aventurii („un imens egoism adâncind și Întunecând lumea”) este Însoțită, pas cu pas, de precizia stăruitoare a asimilării ei cerebrale. Autorul o Înregistrează cu un seismograf de ultrafine rezonanțe sufletești. „Gândurile ei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a prezentului „face”, reface și redefinește continuu, firesc, civilizația. În democrația populară, multirasială a imigranților lumii, idealul nazist al supremației rasei este o contradicție În termeni, chiar dacă tensiunile rasiale rămân atât de pregnante și primejdioase. Cât privește proiectul tiranic al fericirii universale, pe care comuniștii l-au Împrumutat de la Revoluția franceză doar pentru a-l desfigura grotesc, acesta Întâlnește un realism modelat nu doar pe eficiență, ci și pe credința În păcatul originar, În vulnerabilitatea și coruptibilitatea și izbăvirea omului. Intelectualul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nu se va putea adapta Între ei. „Viața era mai pură, mai simplă acolo”, Își spune În finalul cărții supraviețuitorul, amintindu-și de cei de „acolo”, buni și mai ales răi, cu un „resentiment afectuos”. Nu ezită să rostească cuvântul „fericire”. „Da, asta am să le spun celor care mă mai Întreabă despre lagăr: despre fericirea În acele locuri. Dacă mă mai Întreabă vreodată. Și dacă nu uit.” Pentru cei care s-ar putea lăsa derutați de aceste citate, ele ar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]