26,665 matches
-
sprijinul acestei afirmații o lucrare nepublicată, aflată pe atunci în arhivele Securității, memoriile lui Ioan Mocsony-Stârcea. Lucrarea nu a fost publicată nici până în ziua de azi. Susținută cu îndârjire de istoriografia comunistă, această idee falsă este reluată și de alți istorici, precum Constantin C. Giurescu. Istoricii actuali sunt de cu totul altă părere în ceea ce privește motivația ordinului de suprimare a lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor și Decemvirilor. Iată ce afirmă prof. Francisco Veiga : Dominația germană asupra economiei românești, în acel moment
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
nepublicată, aflată pe atunci în arhivele Securității, memoriile lui Ioan Mocsony-Stârcea. Lucrarea nu a fost publicată nici până în ziua de azi. Susținută cu îndârjire de istoriografia comunistă, această idee falsă este reluată și de alți istorici, precum Constantin C. Giurescu. Istoricii actuali sunt de cu totul altă părere în ceea ce privește motivația ordinului de suprimare a lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor și Decemvirilor. Iată ce afirmă prof. Francisco Veiga : Dominația germană asupra economiei românești, în acel moment certă, ar fi implicat ulterior
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
ca „"o ființă de o rară modestie și de o nobilă simplitate, trăsături cultivate prin educație. Mândră din fire și nu lipsită de o sclipitoare ironie, a avut aceeași înțeleaptă seninătate în fața bucuriilor și a durerilor vieții."” La rândul său, istoricul Ioan Nistor spunea că ea a reprezentat "„zeitatea nevăzută care a suflat vânt bun în pânzele corabiei cu care Brătienii au navigat bărbătește și cu mult folos pentru țară prin furtunile istoriei noastre”".
Pia Brătianu () [Corola-website/Science/332574_a_333903]
-
un soclu de piatră pe care este dăltuită următoarea inscripție: Dimitrie Onciul (1856-1923) s-a născut în Bucovina și a studiat la Cernăuți, Viena și Berlin. Ajunge la București (1895) unde primește catedra de Istoria Românilor. A fost profesor și istoric, membru titular și președinte al Academiei Române. A întemeiat școala critică în istoriografia românească. Între anii 1900-1923 a fost director la Arhivele statului. Bustul nu este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București. Bustul este amplasat în sectorul 5, pe
Bustul lui Dimitrie Onciul () [Corola-website/Science/332640_a_333969]
-
Bustul lui Nicolae Iorga este opera sculptorului Ion Irimescu (1903-2005). Realizat din bronz și așezat pe un soclu de piatră, bustul a fost dezvelit în anul 1976, cu prilejul aniversării a 105 ani de la nașterea marelui istoric și cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înființarea Institutului de istorie. Pe soclu este dăltuită următoarea inscripție: Nicolae Iorga (17 ianuarie 1871 - 27 noiembrie 1940) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar
Bustul lui Nicolae Iorga din București () [Corola-website/Science/332646_a_333975]
-
(n. 15 ianuarie 1886, Veles, Macedonia - d. 1974, Vaslui) a fost un istoric și scriitor aroman. s-a născut la 15 ianuarie 1886 în orășelul Veles în Macedonia otomană, Republica Macedonia de azi. Veles este situat pe fluviul Vardar, la 50 km sud-est de Skopje, capitala Republicii Macedonia. Școala generală o face în
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
avut loc o relaxare după realizarea în 1918 a Marii Uniri. În preajma începutului secolului XX, a avut loc o confruntare acerbă între generația veche, reprezentată de figuri precum B.P. Hasdeu, Gr. Tocilescu, V.A. Urechia, și o pleiadă de noi istorici, printre care N. Iorga și Dimitrie Onciul, care le imputa predecesorilor lor conservatorismul și metodele învechite. În perioada interbelică, istoriografia română a încorporat o sumă de curente occidentale, însă acest pluralism a fost curmat după jumătatea anilor '40, când regimul
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
predecesorilor lor conservatorismul și metodele învechite. În perioada interbelică, istoriografia română a încorporat o sumă de curente occidentale, însă acest pluralism a fost curmat după jumătatea anilor '40, când regimul comunist și-a impus propria viziune asupra istoriei. După cum remarca istoricul Keith Hitchins, dacă, înainte de al Doilea Război Mondial, istoria fusese arareori independentă de patriotism și ideologie, cel puțin istoricii fuseseră liberi să caute adevărul după propria conștiință și avuseseră loc confruntări de idei. După instaurarea comunismului, disciplinele umane și sociale
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
acest pluralism a fost curmat după jumătatea anilor '40, când regimul comunist și-a impus propria viziune asupra istoriei. După cum remarca istoricul Keith Hitchins, dacă, înainte de al Doilea Război Mondial, istoria fusese arareori independentă de patriotism și ideologie, cel puțin istoricii fuseseră liberi să caute adevărul după propria conștiință și avuseseră loc confruntări de idei. După instaurarea comunismului, disciplinele umane și sociale au căzut sub imperativul ideologic al creării ordinii sociale comuniste, fiind supuse controlului de partid. Istorici precum Constantin C.
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
ideologie, cel puțin istoricii fuseseră liberi să caute adevărul după propria conștiință și avuseseră loc confruntări de idei. După instaurarea comunismului, disciplinele umane și sociale au căzut sub imperativul ideologic al creării ordinii sociale comuniste, fiind supuse controlului de partid. Istorici precum Constantin C. Giurescu au fost înlăturați din universități și trimiși în închisoare, iar istoria a fost rescrisă conform preceptelor istorice ale marxismului. Rolul pe care Partidului Comunist din România l-a jucat în perioada interbelică a fost exagerat, când
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
fază s-a acordat o atenție disproporționată componentei slavice a poporului român și relațiilor cu Rusia, ocultându-se originea latină a poporului român. În ce privește formarea națiunii române, s-a exagerat rolul pe care l-a jucat Rusia, iar, în același timp, istoricii au blamat influențele vestice. Problema Basarabiei a fost trecută sub tăcere. A doua perioadă s-a întins între cca. 1960 și 1971, fiind caracterizată de o liberalizare sesizabilă și pe scena cultural-artistică și de o relaxare a controlului politic și
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
termenul protocronism, concept care a adunat sub stindardul său o seamă de preopinenți ai ideilor că poporul român ar fi fost unic și pionier în diverse domenii. După Revoluția română din 1989, accesul la arhive care, până atunci, fusese rezervat istoricilor oficiali s-a liberalizat încet, astfel că au început să apară studii critice despre regimul comunist. Anterior, perioada comunistă fusese analizată obiectiv doar în universitățile din Statele Unite ale Americii și Europa de Vest. După 1989 a dispărut controlul politic al regimului asupra
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
încercat să influențeze, în continuare, studiul istoriei, ele au fost private de pârghii eficiente asupra instituțiilor care produc și diseminează cunoștințele istorice. O altă schimbare a fost terminarea perioadei de izolare din anii 1980, ceea ce a permis contacte personale ale istoricilor români cu corespondenții lor vestici, precum și accesul la producția istorică străină și la oportunități de studiu. În anii 1990, în timp ce numărul de locuri de studiu în domeniul istoriei a crescut drastic la nivelul României, concomitent a scăzut și calitatea actului
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
formarea poporului român doar pe substratul latin. În timp, aceste perspective s-au echilibrat. O altă temă care a produs o mare dezbatere a fost continuitatea poporului român în spațiul carpato-danubioano-pontic, acest subiect stârnind aprige controverse între marea majoritate a istoricilor români, care susțineau ipoteza formării și continuității poporului în acest spațiu, și emulii profesorului german Roesler, care susțineau că etnogeneza ar fi avut loc la sudul Dunării, românii migrând ulterior la nord de fluviu. Acestei dezbateri i se suprapuneau interese
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
acest spațiu, și emulii profesorului german Roesler, care susțineau că etnogeneza ar fi avut loc la sudul Dunării, românii migrând ulterior la nord de fluviu. Acestei dezbateri i se suprapuneau interese teritoriale, în principal în ce privește apartenența provinciei Transilvania. După cum observa istoricul Nicolae Stoicescu, „problema continuității este nu numai o problemă științifică, ci și una politică: ea nu s-a născut ca o problemă decît în secolul al XVIII-lea, cînd românii din Transilvania care alcătuiau majoritatea populației au cerut egalitatea în
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
capacității de efectuare de raiduri ale crucișătoarelor japoneze și ale cuirasatelor de buzunar germane. Deși aceste afirmații sunt greu de verificat, ele au dus la apariția de speculații că decizia de construire a acestor nave a fost „motivată politic”. Un istoric a descris proiectarea design-ului clasei "Alaska" ca fiind „chinuitor” din cauza numeroaselor schimbări și modificări făcute proiectului navelor de către numeroase departamente și persoane. Într-adevăr, au existat nouă variante diferite ale proiectului, care au variat de la crucișător antiaerian de 6
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
de crucișătoare, clasa "Alaska" a fost adesea descrisă ca fiind de crucișătoare de linie. Revista oficială a Marinei "All Hands" arăta că „"Guam și nava ei soră Alaska sunt primele crucișătoare de linie americane care vor fi astfel construite."” Unii istorici actuali susțin că această clasificarea e mai precisă deoarece consideră că navele erau „c"rucișătoare de linie în tot înțelesul cuvântului, cu toate vulnerabilitățile inerente acestora"”. Conceptul tradițional anglo-american de crucișător de linie a sacrificat mereu protecția în schimbul vitezei și
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
(n. 1633 /1637 ? - d. 20 februarie 1699) a fost mama domnului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu. Conform istoricului N. Iorga, Stanca Cantacuzino s-ar fi născut în 1633. S-a născut în influenta familie boierească Cantacuzino, fiind fiica postelnicului Constantin. Printre frații ei se numărau viitorul stolnic Constantin Cantacuzino, marele ctitor Mihai Cantacuzino și viitorul domn al Țării
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
fost reduse la 34, iar după câteva luni acastă cifră a fost redusă la 27 de victorii „confirmate”. Chiar și așa, această cifră era de peste două ori mai mare decât cea reală și depășea numărul de bombardiere participante la raid. Istoricii germani au afirmat că cofrele oficiale germane au fost scăzute pentru că să fie ascunse pierderile, dar o examinare atentă a dovezilor arată că nu există nicio tentativă de mistificare din partea engleză. Înregistrările „Comisiei Commonwealthului pentru Memorialele de Război” ale militarilor
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
și degajat — 24 de alte morminte fiind reamplasate — iar în perimetrul său au fost amplasate două tunuri din războiul din 1877. Acestea sunt tunuri de munte "Armstrong" cal. 63, md. 1883. La 1 noiembrie 1931 din inițiativa și cu contribuția istoricilor Gheorghe I. Brătianu și Constantin C. Giurescu pe mormântul lui Avram Iancu a fost așezată o lespede de marmură gri sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino. Lespedea poartă inscripția: „Craiului Munților. Națiunea Română întregită în hotarele ei firești și unită în
Mormântul lui Avram Iancu () [Corola-website/Science/332687_a_334016]
-
11 februarie 1878 colectivul didactic a hotărât ca noua denumire a gimnaziului să fie „Cantemir Vodă”, deoarece "„tot așa cum alți domnitori și Dimitrie Cantemir, fiu și frate de domn și el însuși domn al Moldovei, face mândria trecutului nostru ca istoric, arheolog, literat și în fine ca om de știință...”". Semnăturile ce întăresc această hotărîre ne dau posibilitatea să cunoaștem pe cei cărora li se datorează denumirea actuală a școlii: Pană Constantinescu, director; D.V. Marinescu, profesor de desen; Nicolae Rădulescu, profesor
Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București () [Corola-website/Science/332692_a_334021]
-
François Pierre Guillaume Guizot (n. 4 octombrie 1787, Nîmes - d. 12 septembrie 1874, Saint-Ouen-le-Pin) a fost un istoric, orator și om de stat francez. A jucat un rol politic important în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Astfel, a fost un liberal conservator care s-a opus venirii la putere a lui Carol al X-lea și a susținut
François Guizot () [Corola-website/Science/332841_a_334170]
-
de către Toma Cantacuzino a domnului, prin trecerea cu o parte din oaste de partea turcilor, episod tratat cu indignare de cronică. În cuvintele cronicarului, Părțile II și III ale cronicii au fost suprimate din compilația oficială a cronicilor domnești. Conform istoricului N. Iorga, acest fapt s-ar fi datorat primului domn fanariot Nicolae Mavrocordat, idee contrazisă de Ilieș, care arăta că înainte de a-l deranja pe Mavrocordat, cronica fusese cenzurată de Ștefan Cantacuzino. Compilația dată în lucru de Ștefan Cantacuzino cuprindea
Cronica lui Radu Greceanu () [Corola-website/Science/332909_a_334238]
-
un fapt de cultură, aceasta a însemnat adoptarea limbii și culturii latine de către băștinași. Înainte de Cartea I a Hronicului sunt prezentate ""Prolegomenele"" [Prolegomene = parte introductivă a unei expuneri] care tratează despre problemele preliminare ale istoriei poporului român : dacii, romanii, combaterea istoricilor care au înțeles greșit istoria propriu-zisă a românilor, de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian. Dimitrie Cantemir este un istoric pentru că practică "o metodă de critică" "istorică", pentru a dezvălui adevărul din materialul brut al informației date de izvoare.. Metoda istorică
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
sunt prezentate ""Prolegomenele"" [Prolegomene = parte introductivă a unei expuneri] care tratează despre problemele preliminare ale istoriei poporului român : dacii, romanii, combaterea istoricilor care au înțeles greșit istoria propriu-zisă a românilor, de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian. Dimitrie Cantemir este un istoric pentru că practică "o metodă de critică" "istorică", pentru a dezvălui adevărul din materialul brut al informației date de izvoare.. Metoda istorică, prin care cercetătorul trecutului poate ajunge la cunoașterea faptelor, este expusă teoretic la începutul prezentării istoriei propriu-zise a poporului
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]